5,206 matches
-
Între divizii, indiferent dacă acestea sunt divizii regionale, funcționale sau de produs. Pentru a rezolva problema coordonării, precum și pentru a evita predominanța unui singur punct de vedere În cadrul organizației (fie el regional, funcțional sau al politicii de produs), managerii unei corporații s-au gândit să creeze o structură care să combine două sau mai multe tipuri de structuri. Astfel, a apărut structura matriceală, În care fiecare subordonat are doi superiori, iar o divizie are, de regulă, doi manageri. De obicei, structura
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
și de a aplana conflictele. Ideea de organizație matriceală nu este nouă, ea a apărut cu peste 50 de ani În urmă, dar, În prezent, această formă de organizare a devenit deosebit de complexă. Astfel, s-au ajuns la structurarea unei corporații nu doar În raport de două dimensiuni, ci de trei: produsul, regiunea și funcțiunea. Astfel, pot apărea situații În care responsabilitatea pentru o divizie să fie Împărțită de trei manageri. Structura matriceală s-a dovedit eficientă În cazul corporațiilor pentru
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
unei corporații nu doar În raport de două dimensiuni, ci de trei: produsul, regiunea și funcțiunea. Astfel, pot apărea situații În care responsabilitatea pentru o divizie să fie Împărțită de trei manageri. Structura matriceală s-a dovedit eficientă În cazul corporațiilor pentru care mai mult decât o singură dimensiune (regională, funcțională sau de produs) s-a dovedit a fi foarte importantă. Astfel, acest mod de organizare a fost adoptat de companiile pentru care acordarea priorității unei dimensiuni și neglijarea alteia s-
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
nivelele inferioare ale organizației. Această localizare a deciziilor către baza organizației face ca acest tip de organizație să fie considerată mai puțin o piramidă ierarhică și mai mult o rețea. Structurile paralele sunt Întâlnite În cazuri destul de rare, atunci când o corporație transnațională are două tipuri de activități, diferite una de cealaltă, astfel Încât pentru una din activități să folosească un anumit tip de structură organizațională, iar pentru cealaltă, un alt tip. Spre exemplu, pentru o anumită activitate a transnaționalei s-ar putea
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
anumite momente Între procese. Predominanța unui tip de legături caracterizează structura generală. Astfel, dacă Într-o Întreprindere predomină legăturile ierarhice, structura firmei va fi ierarhică; dacă predomină legăturile funcționale, structura va fi funcțională. Predominanța unui anumit tip de legături În cadrul corporației se face În detrimentul celorlalte tipuri, ceea ce nu Înseamnă Însă și lipsa totală a acestora. Astfel, indiferent de predominanța structurală, În cadrul oricărei firme există trei tipuri de sisteme de comunicație și de coordonare, care se bazează tocmai pe aceste trei tipuri
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
grad de incertitudine ridicată, dar de o complexitate scăzută. Modelele reflectate dezvăluie existența un mecanism" foarte interesant al interacțiunii Între schimbările organizaționale și comportamentul transnaționalei, prin mediul economic de implantare, respectiv: atunci când mediul economic este instabil, managementul de vârf al corporației este nevoit să construiască o rețea participativă În interiorul firmei, rețea care este inițiată prin constituirea unor grupuri informale , ca noduri ale viitoarei rețele participative. În situația În care transnaționala acționează pe o piață nu foarte specializată, dar are posibilitatea să
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
construiască o rețea participativă În interiorul firmei, rețea care este inițiată prin constituirea unor grupuri informale , ca noduri ale viitoarei rețele participative. În situația În care transnaționala acționează pe o piață nu foarte specializată, dar are posibilitatea să influențeze piața, atunci corporația respectivă va adopta o structură funcțională complexă, cu scopul de a oferi produse specializate, forțând astfel concurenții să facă același lucru. În acest fel, transnaționala va fie cea care va influența mediul, și nu invers. Însă mediul economic nu este
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
astfel concurenții să facă același lucru. În acest fel, transnaționala va fie cea care va influența mediul, și nu invers. Însă mediul economic nu este tot timpul incert, perioadele de stabilitate alternează cu cele de incertitudine. Atunci când incertitudinile devin cunoscute, corporațiile dezvoltă mijloace de protecție Împotriva acestora. Iar când corporațiile reușesc să elimine riscurile și să standardizeze complexitatea ele tind să revină de la rețelele participative sau funcționale la structurile ierarhice, deoarece acestea sunt cel mai puțin costisitoare. De aici, se poate
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
transnaționala va fie cea care va influența mediul, și nu invers. Însă mediul economic nu este tot timpul incert, perioadele de stabilitate alternează cu cele de incertitudine. Atunci când incertitudinile devin cunoscute, corporațiile dezvoltă mijloace de protecție Împotriva acestora. Iar când corporațiile reușesc să elimine riscurile și să standardizeze complexitatea ele tind să revină de la rețelele participative sau funcționale la structurile ierarhice, deoarece acestea sunt cel mai puțin costisitoare. De aici, se poate deduce faptul că transformările organizaționale nu sunt doar o
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
se poate deduce faptul că transformările organizaționale nu sunt doar o evoluție lineară de la ierarhii la rețele; ele ar putea fi ciclice, ciclicitatea acestora depinzând de conjunctura economică. Dacă mediul economic se schimbă Într-un ritm mai mic decât pot corporațiile să elaboreze mecanisme de eliminare a riscurilor și complexității, atunci ele revin la structura ierarhică anterioară. Este foarte posibil ca viitorul transnaționalelor să necesite o structură sofisticată neinventată Încă, dar, din faptele prezentate, rezultă că transnaționalele se pot adapta foarte
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
neinventată Încă, dar, din faptele prezentate, rezultă că transnaționalele se pot adapta foarte bine oricărui mediu, folosind aceste transformări organizaționale ciclice. 4. Gradul de transnaționalizare a Întreprinderilor multinationale. În prezent tot mai pronunțată a devenit trecerea de la multinațional la transnațional. Corporația multinațională tradițională era o Întreprindere națională avînd filiale În străinătate, aproape clone ale firmei mamă. Astfel, o filială americană a unei Întreprinderi germane reprezenta o unitate de producție relativ autonomă, care vinde În SUA aproape tot ceea ce fabrica, cumpărînd de la
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
mondială . În această Întreprindere se poate fabrica o singură piesă și nimic altceva, pentru toate uzinele trustului respectiv răspîndite În lume. Frontierele naționale au devenit practic fără o anume importanță primordială pentru acest tip de Întreprindere . Pentru dobândirea statutului de corporație transnațională este necesară prezența unor caracteristici minime ale operatorului În cauză iar, pe de altă parte, odată dobândit acest statut, se poate vorbi despre un anume grad de transnaționalitate al operatorului respectiv. Aceste criterii minime sunt : (a) gradul de implicare
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
față de considerentele de natură financiară. O primă idee este aceea că preeminența considerentelor de natură financiară implicată de acest criteriu de transnaționalitate este, de fapt, expresia transformărilor de amploare ce au avut loc În modul de administrare și gestiune a corporației moderne, toate acestea sub presiunea unor factori, precum progresul tehnologic, globalizarea dezvoltării economice, tendința de diminuare a rolului firmei parteneriale (stakeholders value firm) În favoarea firmei acționariale (shareholders value firm), noua ideologie mondială a guvernării corporative (corporate governance), precum și resuscitarea importanței
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
progresul tehnologic, globalizarea dezvoltării economice, tendința de diminuare a rolului firmei parteneriale (stakeholders value firm) În favoarea firmei acționariale (shareholders value firm), noua ideologie mondială a guvernării corporative (corporate governance), precum și resuscitarea importanței maximizării averii acționarilor, ca obiectiv primordial al unei corporații moderne. Grade ridicate de control global și de ajustabilitate financiară ale unei transnaționale sunt de natură să Îi lărgească considerabil scala globală la care ea operează și, totodată, să o deosebească de alte transnaționale mai puțin coordonate și flexibile. Adică
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
ale unei transnaționale sunt de natură să Îi lărgească considerabil scala globală la care ea operează și, totodată, să o deosebească de alte transnaționale mai puțin coordonate și flexibile. Adică, să o facă mai transnațională decât altele. Pentru că transnaționalitatea unei corporații moderne este mai curând o problemă de intensitate a unei stări specifice (expansiunea internațională), decât una de delimitare secvențială Între etapele devenirii evolutive a unei corporații. Altfel spus, transnaționalitatea este un atribut al intensității expansiunii internaționale, și nu o stare
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
coordonate și flexibile. Adică, să o facă mai transnațională decât altele. Pentru că transnaționalitatea unei corporații moderne este mai curând o problemă de intensitate a unei stări specifice (expansiunea internațională), decât una de delimitare secvențială Între etapele devenirii evolutive a unei corporații. Altfel spus, transnaționalitatea este un atribut al intensității expansiunii internaționale, și nu o stare evolutivă diferită față de niște etape de devenire anterioare (cum ar fi, spre exemplu, starea de firmă națională, urmată de starea de firmă internațională, apoi cea de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
de transnaționalitate nu este Însă singura abordare Întâlnită În literatura de specialitate și nici cea mai reprezentativă. Ilustrativă, În acest sens, este recenta analiză realizată de unul dintre cercetătorii de incontestabilă autoritate ai domeniului Alan M. Rugman. Pornind de la interpretarea corporațiilor ce funcționează ca operatori transnaționali (denumite de el, Întreprinderi multinaționale) drept vehicule incontestabile ale interdependenței globale În creștere, Rugman consideră că aceste firme rămân ferm Înrădăcinate În regiunile lor de origine, În mod particular În zonele pol ale Triadei (America de Nord
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
origine, În mod particular În zonele pol ale Triadei (America de Nord, Uniunea Europeană și Japonia). Astfel, un număr de 443 de multinaționale dintre primele 500 cele mai mari din lume provin din aceste trei zone. Pe temeiul acestei constatări, Rugman definește transnaționalitatea corporațiilor moderne În cadrul unor coordonate regionale, și nu globale. Cu alte cuvinte, o primă dimensiune a transnaționalității pe care o aduce el În discuție este cea locațională (transnaționalitatea ca localizare). Motorul identificat de el pentru caracterul regional al transnaționalității celor mai
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
unor coordonate regionale, și nu globale. Cu alte cuvinte, o primă dimensiune a transnaționalității pe care o aduce el În discuție este cea locațională (transnaționalitatea ca localizare). Motorul identificat de el pentru caracterul regional al transnaționalității celor mai mari dintre corporațiile lumii Îl reprezintă prezența barierelor de natură netarifară pe care aceste regiuni ca poli ai Triadei le ridică În calea fluxurilor comerciale și investiționale. Aceste obstacole sunt menite să limiteze accesul pe piețele interne ale fiecărei regiuni sau să acorde
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
vice versa. Acest lucru explică, În opinia lui Rugman, de ce a avut loc acest proces de afirmare În prim-plan a celor trei puternice blocuri comerciale și investiționale. Pe de altă parte, dacă evoluția În profil regional a transnaționalității marilor corporații este benefică pentru multinaționalele ce Își au originea În unul din cei trei poli triadici, nu același lucru se poate spune Însă și despre corporațiile din țările non-triadice. Acestea sunt sunt confruntate cu problema dificilă a obținerii accesului pe piețele
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
comerciale și investiționale. Pe de altă parte, dacă evoluția În profil regional a transnaționalității marilor corporații este benefică pentru multinaționalele ce Își au originea În unul din cei trei poli triadici, nu același lucru se poate spune Însă și despre corporațiile din țările non-triadice. Acestea sunt sunt confruntate cu problema dificilă a obținerii accesului pe piețele blocurilor triadice, atunci când ele urmăresc aplicarea unei strategii globale de dezvoltare a afacerilor lor. Cel de-al doilea element adus În discuție de analizele lui
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
2/3 din activitate se realizează În afara țării de origine. Se observă cu ușurință abordarea pur cantitativă a transnaționalității, Rugman folosind și un indice al transnaționalității , ca medie aritmetică simplă Între ponderile activităților În străinătate În totalul activităților unei mari corporații cu privire la trei indicatori: vânzări, active deținute și număr de angajați. Într-o anumită măsură, situația transnaționalității privită din perspectiva dimensiunii cantitative apare a fi contradictorie cu cea evidențiată de dimensiunea locațională. Astfel, dacă sub aspectul localizării, principalele corporații provin din
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
unei mari corporații cu privire la trei indicatori: vânzări, active deținute și număr de angajați. Într-o anumită măsură, situația transnaționalității privită din perspectiva dimensiunii cantitative apare a fi contradictorie cu cea evidențiată de dimensiunea locațională. Astfel, dacă sub aspectul localizării, principalele corporații provin din țările celor trei poli triadici, În schimb, sub aspectul indicelui de transnaționalitate principalele firme și au originea, În general, ne-triadice (precum Elveția sau Canada), firme ce au nevoie de vânzări masive În străinătate pentru atingerea statutului de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
triadice (precum Elveția sau Canada), firme ce au nevoie de vânzări masive În străinătate pentru atingerea statutului de transnațională. Astfel, Canada dispune de o piață relativ mică, de numai o zecime din mărimea pieței SUA sau Uniunii Europene. Ca atare, corporațiile canadiene (precum Thomson) trebuie să-și realizeze cea mai mare parte a vânzărilor lor În străinătate. Chiar și multinaționalele provenind din Uniunea Europeană sunt de fapt firme britanice, olandeze, suedeze , adică țări ale căror piețe interne sunt mici prin comparație cu
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
având aproximativ 780 000 de filiale la nivel global, din care aproape jumătate sunt localizate În țările În dezvoltare. VÎnzările totale, valoarea adăugată și exporturile STN au crescut cu 18%, 16% și 12% respectiv. Stocul de investiții străine directe atribuite corporațiilor transnaționale a crescut Într-un ritm amețitor, de la 1,7 trilioane dolari În 1990 la 6,6 trilioane În 2001, ajungînd În anul 2004 cifra de 9 trilioane dolari . La această creștere semnificativă au contribuit În special cele mai mari
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]