4,784 matches
-
molarului 1 maxilar este reprezentat de cuspizii: mezio-palatinal mai mare ca mezio-vestibular, mai mare ca disto-vestibular mai mare ca disto-palatinal. Cuspidul mezio-palatinal este unit cu cel disto-vestibular printr-o creastă de smalț -”creasta oblică de smalț”, ce rezultă din unirea crestelor esențiale de smalț ale celor doi cuspizi. Aceasta este angulată (160 grade), cu deschiderea unghiului spre mezial. Crestele esențiale de smalț ale cuspizilor sunt ușor convergente și mai aproape de marginea mezială, rezultând pante meziale cu dimensiuni mai reduse și mai
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ca disto-palatinal. Cuspidul mezio-palatinal este unit cu cel disto-vestibular printr-o creastă de smalț -”creasta oblică de smalț”, ce rezultă din unirea crestelor esențiale de smalț ale celor doi cuspizi. Aceasta este angulată (160 grade), cu deschiderea unghiului spre mezial. Crestele esențiale de smalț ale cuspizilor sunt ușor convergente și mai aproape de marginea mezială, rezultând pante meziale cu dimensiuni mai reduse și mai abrupte decât pantele distale. Șanțurile intercuspidiene sunt: mezio-central, situat între cuspizii mezio-vestibular și mezio-palatinal, cu fiecare extremitate într-
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
extremitate la nivelul fosei centrale și se termină cu șanțul de pe fața vestibulară (în foseta vestibulară). Între cele două șanțuri (mezio-central și disto-vestibular) se face un unghi de 95 grade. Al treilea șanț este disto-palatinal, situat între cuspidul mezio-palatinal și creasta oblică de smalț. Se termină prin șanțul de pe fața palatinală. Relieful feței ocluzale este completat de cele trei fose, dintre care două principale și una secundară. Fosele principale (mezială și distală) sunt delimitate de crestele marginale, iar cea secundară (centrală
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
situat între cuspidul mezio-palatinal și creasta oblică de smalț. Se termină prin șanțul de pe fața palatinală. Relieful feței ocluzale este completat de cele trei fose, dintre care două principale și una secundară. Fosele principale (mezială și distală) sunt delimitate de crestele marginale, iar cea secundară (centrală) este situată la intersecția șanțurilor vestibulo-central și mezio-central. Distanța între vârfurile cuspizilor palatinali și vestibulari este de 7 mm, iar diametrul maxim al coroanei este mai mare decât al feței ocluzale cu 4,7 mm
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
distală este asemănătoare celei meziale dar are dimensiuni mai reduse. Relieful are o convexitate mai accentuată vestibulo-oral și cervico-ocluzal. Conturul feței ocluzale se înscrie într-un trapez cu baza mare vestibular, delimitat de următoarele margini: -marginea vestibulară este alcătuită din crestele sagitale ale celor trei cuspizi vestibulari; -marginea linguală alcătuită din crestele sagitale ale celor doi cuspizi linguali, întrerupte de depresiunea șanțului de descărcare intercuspidian; -marginile proximale sunt ușor curbe și convergente spre lingual, cea distală fiind mai scurtă și mai
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
are o convexitate mai accentuată vestibulo-oral și cervico-ocluzal. Conturul feței ocluzale se înscrie într-un trapez cu baza mare vestibular, delimitat de următoarele margini: -marginea vestibulară este alcătuită din crestele sagitale ale celor trei cuspizi vestibulari; -marginea linguală alcătuită din crestele sagitale ale celor doi cuspizi linguali, întrerupte de depresiunea șanțului de descărcare intercuspidian; -marginile proximale sunt ușor curbe și convergente spre lingual, cea distală fiind mai scurtă și mai convexă ca cea mezială. Relieful feței ocluzale este deosebit de complex, fiind
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
șanțul distal de pe fața vestibulară, terminându-se pierdut. Separă cuspidul centro-vestibular de cel disto-vestibular. Relieful ocluzal al molarului 1 mandibular este completat de fosele principale și cele secundare: -fosele principale - mezială și distală - au o formă triunghiulară fiind limitate de crestele marginale de smalț. Fosa mezială este mai mare ca cea distală; -fosele secundare - în număr de trei - situate la locul de intersecție al șanțului mezio-distal cu celelalte trei șanțuri: centro-lingual, ocluzo-vestibulo-mezial și ocluzo-vestibulo-distal. Distanța între crestele sagitale ale cuspizilor vestibulari
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
triunghiulară fiind limitate de crestele marginale de smalț. Fosa mezială este mai mare ca cea distală; -fosele secundare - în număr de trei - situate la locul de intersecție al șanțului mezio-distal cu celelalte trei șanțuri: centro-lingual, ocluzo-vestibulo-mezial și ocluzo-vestibulo-distal. Distanța între crestele sagitale ale cuspizilor vestibulari și linguali este de 7 mm, iar între crestele marginale mezială și distală de 8-9 mm. Rădăcina: molarul 1 mandibular are două rădăcini, cea mezială mai mare și mai dreptunghiulară, cu două canale radiculare subțiri, iar
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ca cea distală; -fosele secundare - în număr de trei - situate la locul de intersecție al șanțului mezio-distal cu celelalte trei șanțuri: centro-lingual, ocluzo-vestibulo-mezial și ocluzo-vestibulo-distal. Distanța între crestele sagitale ale cuspizilor vestibulari și linguali este de 7 mm, iar între crestele marginale mezială și distală de 8-9 mm. Rădăcina: molarul 1 mandibular are două rădăcini, cea mezială mai mare și mai dreptunghiulară, cu două canale radiculare subțiri, iar cea distală rotunjită și subțire, cu un singur canal radicular mai larg. Rădăcinile
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Ca elemente comune de modelaj, se consideră pereții rotunjiți, simetrici, convecși. Ambrazura ocluzală are pe secțiune proiectată pe planul sagital formă de triunghi deschis spre ocluzal și vârful la nivelul ariei de contact. Laturile sunt realizate de versanții proximali ai crestelor marginale. Ambrazurile ocluzale cresc în înălțime de la mezial spre distal, odată cu deplasarea ariei de contact spre treimea medie (fig. 63). Ambrazura cervicală este situată sub aria de contact. Are tot formă de triunghi dar cu baza la nivelul cervical, vârful
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
realizează prin faptul că fețele proximale vecine ale dinților adiacenți constituie imaginea în oglindă a uneia față de cealaltă. Este necesară pentru a crea maximul de convexitate la nivel comun, în scopul realizării contactului ariilor (fig. 67). La nivelul ambrazurilor, ocluzal, crestele marginale adiacente au volum și înălțime identică, muchiile fiind situate la același nivel. Versanții proximali au crestele marginale adiacente cu aceeași înclinare vestibulo-orală. Vestibular și oral, simetria se manifestă până la nivelul unghiurilor de linie care sunt simetrice la doi dinți
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cealaltă. Este necesară pentru a crea maximul de convexitate la nivel comun, în scopul realizării contactului ariilor (fig. 67). La nivelul ambrazurilor, ocluzal, crestele marginale adiacente au volum și înălțime identică, muchiile fiind situate la același nivel. Versanții proximali au crestele marginale adiacente cu aceeași înclinare vestibulo-orală. Vestibular și oral, simetria se manifestă până la nivelul unghiurilor de linie care sunt simetrice la doi dinți vecini. Cervical, simetria se manifestă prin situarea la același nivel a liniei coletelor a doi dinți adiacenți
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
doi dinți vecini. Cervical, simetria se manifestă prin situarea la același nivel a liniei coletelor a doi dinți adiacenți, datorită înclinării lor. La nivelul reliefurilor ocluzale (fig. 68): -cuspizii de ghidaj vestibulari maxilari și linguali mandibulari sunt mai ascuțiți, cu crestele mezio-distale mai accentuat deplasate spre periferie și versantele periferice mai abrupte și ușor convexe; - cuspizii de sprijin sunt mai rotunjiți, cu pante line, mai înclinate; având formă mai rotunjită, implicit crestele mezio-distale sunt mai blânde, deplasate spre ocluzal; -ambele categorii
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
vestibulari maxilari și linguali mandibulari sunt mai ascuțiți, cu crestele mezio-distale mai accentuat deplasate spre periferie și versantele periferice mai abrupte și ușor convexe; - cuspizii de sprijin sunt mai rotunjiți, cu pante line, mai înclinate; având formă mai rotunjită, implicit crestele mezio-distale sunt mai blânde, deplasate spre ocluzal; -ambele categorii de cuspizi devin mai rotunjite spre distal, diferența de înălțime scade, fața ocluzală se orizontalizează la nivelul ultimului molar; -profunzimea foselor scade distal antrenând și diminuarea înălțimii crestelor marginale. 11.3
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mai rotunjită, implicit crestele mezio-distale sunt mai blânde, deplasate spre ocluzal; -ambele categorii de cuspizi devin mai rotunjite spre distal, diferența de înălțime scade, fața ocluzală se orizontalizează la nivelul ultimului molar; -profunzimea foselor scade distal antrenând și diminuarea înălțimii crestelor marginale. 11.3. Parametrii rapoartelor dento-dentare interareadice Contactul dintre arcadele dentare maxilare și mandibulară se cuantifică în cadrul relației de ocluzie. Termenul de “ocluzie” provine de ia latinescul “ocluzia” = a închide, și în vocabularul stomatologic actual nu are decât un caracter
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de masticație în condiții de preponderență individuală: preponderent frecător, preponderent tocător, intermediar. Cunoașterea stereotipului de masticație este importantă pentru refacerea parametrilor morfologici individuali. Ontogenetic, ocluzia cunoaște o evoluție continuă cu câteva etape distincte: rapoarte ocluzale în capac de cutie ale crestelor alveolare edentate ale sugarului; apariția frontalilor temporari determină prima stabilizare a mandibulei în sens antero-posterior; apariția molarilor temporari realizează prima stabilizare a mandibulei în plan vertical, angrenajul intercuspidian și un prim nivel al planului de ocluzie; la sfârșitul intervalului de
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
anterior (fig. 70) - contact între marginea incizală mandibulară și fața palatinală maxilară, cu excepția acceptată, margine incizală - margine incizală, în ocluziile cap la cap; - posterior - contact cuspid-ambrazura, în care cuspidul care realizează sprijinul vine în contact punctiform cu versanții proximali ai crestelor marginale a doi dinți vecini (fig. 71), sau contact cuspid-fosă, care se realizează tot punctiform (fig. 72), dar în trei puncte situate pe crestele principale ale cuspizilor de sprijin și în trei puncte situate pe versanții ce contribuie la formarea
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
contact cuspid-ambrazura, în care cuspidul care realizează sprijinul vine în contact punctiform cu versanții proximali ai crestelor marginale a doi dinți vecini (fig. 71), sau contact cuspid-fosă, care se realizează tot punctiform (fig. 72), dar în trei puncte situate pe crestele principale ale cuspizilor de sprijin și în trei puncte situate pe versanții ce contribuie la formarea fosei. Vârful cuspidului nu atinge fundul fosei. Formele convexe ale reliefului care contactează permit realizarea acestor contacte punctiforme. Suprafața totală a contactelor ocluzale maxilar
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
veche Răsturnata pe-o ureche. Ochii negri și lucioși Sunt cărbuni din vatra scoși Nu-i lipsește nici lulea Parcă pufăie din ea. Iar pe piept, perechi, perechi Are mosul nasturi vechi. Și mai are un nas ros, Ca o creasta de cocos. Țurțur de Nina Cassian Din jgheabul casei mele S-a aninat poznaș Un turture de gheață Subțire și trufaș. Creștea văzând cu ochii Și pe-serat, târziu, În razele de luna Părea mai străveziu. Dar într-o zi
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
și nu m=nați, Lângă boi v-alăturați Și cuvântu-mi ascultați! Am plecat să colindam Pe la case să uram, Plugușorul românesc Obiceiul strămoșesc. Vă uram cum se cuvine Pentru anul care vine Holde mari cu bobul des Și pe creasta și pe șes, Câte mure în livezi Atâtea vite-n cirezi, Câtă apă în izvoare Atâta lapte în șistare Să ne fie îndestulata Casă toată, țara toată, Măi mănați, măi! Hai! Hai! Plugușorul Să trăiți Să-mbătrâniți Cu An Nou
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
a precipitațiilor căzute. Situația însă e trecătoare, dar asta nu o face mai puțin spectaculoasă. Dar și peisajele fără vegetație - dunele de nisip care sunt prezente mai ales în partea centrală, aflorimentele de sare care apar uneori sub formă de creste și ace de sare cu dimensiuni de până la un metru, relieful vulcanic, în care se remarcă în special curgerile de lave și conurile vulcanice - încântă privitorul și sunt tot la fel de multe locuri de explorat. Lumea animală este ceva mai bogată
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
prezintă structuri stereochimice complementare care permit stabilirea de interacții fizice și chimice și formarea complexului enzimăsubstrat [3]. unde: Eenzimă; Ssubstrat; ES-complex enzimă-substrat; Pproduși de reacție Concentrația substratului scade în timp după o curbă exponențială; (2) Concentrața în produs de reacție creste în timp dupa o curbă exponențială [PP0ț â [Pmax P0țe-kt (3) Unde [Sț, [S0ț și [Sminț sunt concentrațiile substratului la timpul t ; concentrația substratului(t â 0) și respectiv concentrația substratului minim (t → ∞) ; [P], [P0] si [Pmaxț sunt : concentrațiile produsului
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
care, în zilele cu vînt, își sparge de ele talazurile verzi. De asemenea, în regiunile muntoase, unde călătorul e veșnic împresurat de amfiteatre înalte, poți zări ici-colo, în treacăt, din vreun unghi prielnic, cîte un profil de balenă decupat în crestele unduitoare. Dar trebuie să fii tu însuți un adevărat vînător de balene, pentru a vedea aceste priveliști; iar dacă vrei să te întorci la ele, trebuie să-ți notezi exact latitudinea și longitudinea locului din care le-ai zărit prima
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cel al arborelui-artimon moțăie, astfel încît toți trei ne bălăbăneam acum pe vergi, parcă fără viață, iar la fiece legănare a noastră răspundea, jos, legănarea capului timonierului, care moțăia și el. Ai fi zis că și valurile moțăiau, legănîndu-și leneșe crestele; peste întreaga întindere a mării pierdute în transă, Răsăritul își scutura capul spre Apus, iar soarele și-l scutura pe al lui, deasupra tuturor. Deodată am avut senzația că sub pleoapele mele închise se sparg bășici; mîinile mi se încleștară
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
la fața locului, atît de aproape, încît Ahab putu striga, din apă: Ă Intră în... Dar în clipa aceea, un talaz venind dinspre Moby Dick, se abătu asupra căpitanului și-l înghiți. Zbătîndu-se să iasă la suprafață, Ahab nimeri pe creasta unui alt val, de pe care strigă: Ă Intră în balenă! Alung-o! Pequod își îndreptă prova în direcția arătată și, spărgînd cercul magic, reuși să despartă Balena Albă de victima ei. în timp ce monstrul se depărta, furios, ambarcațiunile se grăbeau spre
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]