4,794 matches
-
criminalitate (rata, cauzele, periculozitatea), despre sancțiunile prevăzute de lege (relația dintre periculozitatea actelor de criminalitate și asprimea pedepselor) și despre activitatea poliției (suportul popular al acesteia). Sunt analizate influența mass-media în construirea opiniei publice (suprareprezentarea criminalității, inducerea fricii de victimizarea criminală etc.) și particularitățile proceslor cognitive ce intervin în emergența opiniilor (suprageneralizarea, accesibilitatea cognitivă, încrederea în propriile judecăți evaluative). Pentru susținerea enunțurilor teoretice referitoare la criminalitate, justiție și poliție, am evocat rezultatele sondajelor de opinie publică naționale și internaționale (Eurobarometrul de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Wolfgang et al., 1985). Unul dintre cei mai reputați cercetători ai domeniului, Mark Warr, profesor la Departamentul de Sociologie al Universității din Texas, consideră că „unul dintre cele mai importante elemente ale opiniei publice despre crime este frica de victimizarea criminală (sau frica de a deveni victimă a criminalității)” (Warr, 1995, 296). Comparând pe o perioadă de aproape treizeci de ani (1965-1993) rata criminalității în SUA (numărul crimelor violente la o mie de persoane) și frica de a umbla singur noaptea
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
independentă de riscul obiectiv, așa cum a fost măsurat de National Crime Survey” (Warr, 1995, 297). Chiar dacă măsurătoarea este restrictivă (s-a avut în vedere doar un anume comportament - „a umbla singur noaptea”), se poate trage concluzia că frica de victimizare criminală este o „frică obiectivă”. Conform datelor din New Europe Barometer (2005, 21) în fostele țări comuniste proporția persoanelor care au declarat că în ultimul an (ancheta s-a desfășurat în toamna anului 2004) nu au fost victime ale unui act
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
este o „frică obiectivă”. Conform datelor din New Europe Barometer (2005, 21) în fostele țări comuniste proporția persoanelor care au declarat că în ultimul an (ancheta s-a desfășurat în toamna anului 2004) nu au fost victime ale unui act criminal pe stradă sau nu li s-a spart casa a fost cuprinsă între 47% și 81% (Fig. 1). Fig. 1. Proporția persoanelor care au declarat că pe parcursul unui an nu au fost victime ale criminalității stradale sau nu li s-
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
200 de acte de delincvență, s-a pus în evidență că americanii consideră crimele cu violență ca fiind cele mai grave delicte (Wolfgang et al., 1985). S-a mai constatat, de asemenea, că există un larg consens în legătură cu periculozitatea actelor criminale, mai ales în ceea ce privește delictele considerate de cea mai mare și de cea mai mică periculozitate. Referitor la delictele considerate a avea o periculozitate medie, părerile au fost oarecum divergente când s-a pus problema ierarhizării lor. În alte cercetări s-
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de la jumătatea secolului trecut. În 1952, pe baza cercetărilor concrete efectuate, F. James Davis a formulat concluzia că în mass-media criminalitatea este suprareprezentată și că anumite tipuri de infracțiuni captează atenția jurnaliștilor, fapt ce conduce la raportarea disproporționată a actelor criminale. În 1973, Bob Roshier a constatat că presa scrisă britanică distorsionează percepția publicului despre infracțiuni și infractori și că această distorsiune are o consistență în timp și între diferitele tipuri de publicații. Pe baza unor astfel de cercetări, Stanley Cohen
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
consider că teoria lui Richard V. Ericson despre „vizualizarea” faptelor de către jurnaliști ne ajută la înțelegerea modului în care se construiește opinia publică despre criminalitate. Ar merita să examinăm această teorie prin cercetări de teren sistematice. Inducerea fricii de victimizare criminală Relația dintre mass-media și frica de victimizare criminală depinde de „caracteristicile mesajelor, de caracteristicile audienței și de modul de măsurare” - sunt de părere Linda Heath și Gilbert Kevin (1996, 384). Așa cum precizează Ted Chiricos et al. (1997, 344), caracteristicile mesajelor
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
vizualizarea” faptelor de către jurnaliști ne ajută la înțelegerea modului în care se construiește opinia publică despre criminalitate. Ar merita să examinăm această teorie prin cercetări de teren sistematice. Inducerea fricii de victimizare criminală Relația dintre mass-media și frica de victimizare criminală depinde de „caracteristicile mesajelor, de caracteristicile audienței și de modul de măsurare” - sunt de părere Linda Heath și Gilbert Kevin (1996, 384). Așa cum precizează Ted Chiricos et al. (1997, 344), caracteristicile mesajelor se referă la proporția spațiului dintr-un ziar
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
infracțiunilor, dacă infracțiunile relatate sunt locale sau din zone îndepărtate, dacă știrile sunt selectate aleatoriu sau sunt focalizate pe infracțiunile senzaționale. Vârsta, apartenența la gen (bărbat/femeie), rezidența (urban/rural), experiența ca victimă, percepția crimei, inclusiv percepția riscului de victimizare criminală alcătuiesc caracteristicile audienței. Unele concluzii ale studiilor privind relația dintre mass-media și frica de victimizare criminală realizate în SUA au o valabilitate mai generală. Mi se pare util să le cunoaștem, chiar și numai pentru o eventuală verificare a lor
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sunt focalizate pe infracțiunile senzaționale. Vârsta, apartenența la gen (bărbat/femeie), rezidența (urban/rural), experiența ca victimă, percepția crimei, inclusiv percepția riscului de victimizare criminală alcătuiesc caracteristicile audienței. Unele concluzii ale studiilor privind relația dintre mass-media și frica de victimizare criminală realizate în SUA au o valabilitate mai generală. Mi se pare util să le cunoaștem, chiar și numai pentru o eventuală verificare a lor în spațiul sociocultural românesc. S-a constatat că membrii audienței care au trăit o experiență de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
influența media și probabilitatea de victimizare. Studiul lor, frecvent citat în literatura de specialitate, susține că atunci când vârsta, apartenența la gen și tipul de vecinătate sunt controlate (statistic), nu există nici o relație între vizionarea programelor TV și frica de victimizare criminală. Totuși, în zonele urbane cu o rată ridicată a criminalității, frica era semnificativ mai mare la persoanele care urmăreau mai frecvent emisiunile TV și mai mică la persoanele care se informau din presa scrisă. Anthony N. Doob și Glenn E.
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
au mai arătat că între consumatorii TV există o diferență semnificativă între femei și albi (care au un risc victimal scăzut), pe de o parte, și bărbați și nonalbi, pe de altă parte. Relația dintre mass-media și frica de victimizare criminală poate fi explicată și prin ipoteza „afinității”, potrivit căreia receptarea mesajelor TV se face în baza similarității dintre caracteristicile personajelor de pe ecran și cele ale persoanelor din audiență. Analizând rezultatele unui sondaj de opinie reprezantativ național (N = 1502) realizat în
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
frica în rândul persoanelor mari consumatoare de emisiuni TV. În reportajele televizate, femeile, bătrânii, persoanele de culoare (femei și bărbați) erau prezentate cel mai frecvent ca victime. Totuși, nu s-a constatat un efect de inducere a fricii de victimizare criminală mai puternic la aceste grupuri de persoane. Wesleey G. Skogan și Michael G. Maxfield (1981), citați de Ted Chiricos, Sarah Eschholz și Marc Gertz (1997, 145), au cercetat relația dintre „vulnerabilitatea” în eventualitatea unui atac - opusă riscului de a deveni
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
capacitatea de readucere în memorie a celei mai recente relatări media despre o crimă (la TV sau în presa scrisă) este o relație constantă atât la persoanele mai „vulnerabile”, cât și la cele mai puțin „vulnerabile” în cazul unui atac criminal. În fine, Ted Chiricos, Sarah Eschholz și Marc Gertz (1997, 342) au studiat „efectul media” asupra fricii de criminalitate pe un eșantion de 2.092 de adulți din Florida. Controlând statistic vârsta, apartenența la gen (masculin/feminin), experiența victimizării și
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
conducătoare în perspec-tiva noii stări de lucruri, ignorînd faptul că alții vor plăti pentru ei prețul acestei intreprinderi. În fine, cel de-al patrulea factor face ca explozia să fie ireversibilă. Acesta își trage forța din abisul creat prin deriva criminală, rapidă și deliberată a războaielor civile care antrenează o ruptură fără întoarcere între grupuri umane pînă atunci acomodate unele cu altele ca și cu compromisul unui conducător lipsit de scrupule. În Iugoslavia, recucerirea pozițiilor, pe care sîrbii consideră că le-
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
păsărilor a crescut de la 30 000 la 850 000 de membri.414 De altfel, oriunde în altă parte ar fi să se manifeste, pentru vest-europeni, sentimentul național este considerat o ciudățenie demnă de milă manipulată de către guvernanți reprehensibili sau chiar criminali tocmai din acestă cauză. Așa a fost cazul dictatorului român Ceaușescu, care și-a pierdut foarte repede creditul dobîndit prin fronda sa față de Uniunea Sovietică, rămînînd în schimb doar cu rușinea afirmării patriotice. Este, în prezent, cazul Greciei împietrite în
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
din care ajunsese să facă și el parte, că, „În mai multe chipuri, năvala și ocupația comunistă au afectat și pe românii-americani. În primul rînd, comuniștii români au căutat să Își subordoneze instituțiile româno-americane spre a Își atinge propriile scopuri criminale și Încă mai vîrtos au căutat să Își subordoneze «Vatra Românească», simbolul identității ortodocșilor români-americani. În chip paradoxal - observă el -, acțiunile comuniste au avut un efect pozitiv mai ales În ce privește afirmarea tot mai răspicată a identității româno-americane”, contribuind la „eliberarea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Își exprimă adeziunea față de Revoluție În termeni savuroși: „Colectivul Ambasadei României la Belgrad a luat cunoștință cu deosebită satisfacție că regimul de dictatură personală a lui Ceaușescu a fost Înlăturat de popor și condamnăm pe Nicolae Ceaușescu pentru actele sale criminale Împotriva poporului. [...] În cele mai grele momente ale istoriei poporului român, noi condamnăm pe criminalul Nicolae Ceaușescu, pentru actele sale prin care, timp de un sfert de secol, a instaurat În România un regim de dictatură și teroare. Asigurăm Consiliul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
condamnări definitive din cauza unei conduite profesionale îndreptate împotriva legii, decizie formulată de o autoritate de judecată ce are forță de lucru judecat (res judicata); Nu am fost subiectul unei judecăți de tip res judicata pentru fraudă, corupție, implicarea în organizații criminale sau în alte activități ilegale, în detrimentul intereselor financiare ale Comunității Europene; Proiectul nu implică delocalizarea unei activități similare din alt Stat Membru ● Activitățile propuse în cadrul proiectului nu au beneficiat, în ultimii 3 ani și nu beneficiază în prezent de finanțare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203247_a_204576]
-
privind reeșalonările, conform legislației naționale în vigoare. - Nu am suferit condamnări definitive și irevocabile din cauza conduitei profesionale îndreptate împotriva legii, în baza unei hotărâri judecătorești; - Nu am fost condamnat definitiv și irevocabil pentru infracțiuni de fraudă, corupție, implicare în organizații criminale sau în alte activități ilegale, în detrimentul intereselor financiare naționale și ale Comunității Europene; - Infrastructura și terenul pe care se face investiția îndeplinesc cumulativ următoarele condiții la data depunerii cererii de finanțare: - Sunt libere de orice sarcini, - Nu fac obiectul unor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203455_a_204784]
-
din fonduri publice, conform legislației în vigoare; - Nu am suferit condamnări definitive și irevocabile din cauza conduitei profesionale îndreptate împotriva legii, în baza unei hotărâri judecătorești; - Nu am fost condamnat definitiv și irevocabil pentru infracțiuni de fraudă, corupție, implicare în organizații criminale sau în alte activități ilegale, în detrimentul intereselor financiare naționale și ale Comunității Europene; - Infrastructura și terenul pe care se face investiția îndeplinesc cumulativ următoarele condiții la data depunerii cererii de finanțare: - Sunt libere de orice sarcini, - Nu fac obiectul unor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203455_a_204784]
-
judecătorești, pentru o fapta care a adus atingere eticii profesionale, sau pentru comiterea unei greșeli în materie profesională; ... d) în ultimii 5 ani, a fost condamnat prin hotărârea definitivă a unei instanțe judecătorești, pentru participare la activități ale unei organizații criminale, pentru corupție, pentru frauda și/sau pentru spălare de bani. e) sunt vinovate de o grava greșeală profesională dovedită prin orice mijloace pe care autoritatea contractantă le poate dovedi; ... f) nu și-au îndeplinit obligațiile privind plata impozitelor, taxelor și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203455_a_204784]
-
impozitelor în conformitate cu │ │ prevederile legale ale țării în care sunt stabiliți sau ale țării │ │ autorității contractante sau ale țării unde se execută contractul; │ │- au fost condamnați printr-o hotărâre cu valoare de res judicata pentru │ │ fraudă, corupție, participare la o organizație criminală sau la orice alte │ │ activități ilegale în detrimentul intereselor financiare ale Comunităților; │ │- li se aplică în prezent o sancțiune administrativă menționată la articolul │ │ 96 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1605/2002 ; │ │- se găsesc în situație de conflict de interese; │ │- se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224504_a_225833]
-
Un observator poate interveni pentru aplanarea conflictului sau, dimpotrivă, poate proceda în așa fel încât antagoniștii să se ia la harță și mai rău. Felson și Steadman (1982 citat de Tedeschi et al., 1994) au constatat că, în cazul atacurilor criminale sau a omuciderilor, prezența unei terțe persoane îi incită pe agresori, determinându-i să-și ducă la bun sfârșit planul. Uneori aceeași observatori pot participa ei înșiși la acte de violență. Studiul a o sută de cazuri de atacuri criminale
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
criminale sau a omuciderilor, prezența unei terțe persoane îi incită pe agresori, determinându-i să-și ducă la bun sfârșit planul. Uneori aceeași observatori pot participa ei înșiși la acte de violență. Studiul a o sută de cazuri de atacuri criminale și de omoruri a scos la iveală faptul că, în momentul agresiunii, comportamentul agresiv al observatorilor în relație semnificativă cu agresorul (prieten, soție etc.) îl poate instiga pe acesta din urmă să comită acte mult mai violente. Agresorul interpretează comportamentul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]