7,252 matches
-
țării, și vrea să cheltuiască ca un craiu [...] ș-au scos hîrtii pe țară, mari de câte 6, de 8 ughi (monedă aur, n. I. S.) și câte n-au înbrăcat pe fețe, le-au dat năpăști prin sate”, încheie cronicarul Ion Neculce relatarea cu privire la gravele abuzuri săvârșite de cel care avea datoria să-și ocrotească supușii, iar nu să-i împileze cu „năpăști”, și să-i spolieze prin astfel de acte inumane. Totuși, nu toți locuitorii din Torcești și-au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
este menționat drept protagonist al unor situații, dar numai cu porecla Venin, nu și cu numele adevărat, ceea ce a dat naștere la confuzii și erori în lucrări de genealogie de mai târziu. În vara și toamna anului 1739, potrivit spuselor cronicarului mai sus menționat, Toader Costache se afla alături de domnitorul Grigore al II-lea Ghica, refugiat în sudul Moldovei, de teama muscalilor ce invadaseră țara și care urmăreau să-l prindă, voievodul fiind om de încredere al turcilor aflați în război
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
menționat, Toader Costache se afla alături de domnitorul Grigore al II-lea Ghica, refugiat în sudul Moldovei, de teama muscalilor ce invadaseră țara și care urmăreau să-l prindă, voievodul fiind om de încredere al turcilor aflați în război cu rușii. Cronicarul evocă unele amănunte din peripețiile generate de starea instabilă a țării, descrie traseul urmat spre sud, de la Iași, când într-o direcție, când în alta, prezentând pe însoțitorii domnitorului, și anume: „Costache Razu vistiernic, Paladi spătar, Venin spătar” și alții
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dintre istoricii noștri literari. Căci, în condițiile cele mai dramatice ale anului 1711, el adoptase temerara poziție de a-i înfrunta pe turci, pentru a-și dezvinovăți poporul și țara, amintindu-i vizirului, scrie neprietenul său, Ion Neculce, și ceilalți cronicari ai momentului acela: „cum nu sunt ei vinovați, adică boiarii, nici țara, ce-i vinovată Poarta; că pre domnii cei buni îi mazilește fără voia boiarilor țării și pune domn pre care nu-l știe țara [...] Iar mai ’nainte era
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ca preocupare distinctă. În timpul domniei lui Constantin Duca, sfetnicii domnitorului sunt învinuiți de dări excesive, „fără nici o socoteală sau vreun spor”, ducând la pauperitate populația, în ciuda situației că „stupii și vinul se făcea buni și mult, că avea noroc bișug”. Cronicarul ce vine cu informații în Pseudo-Enachi Kogălniceanu surprinde prin condeiul său nemulțumirea provocată de Grigore II Ghica pentru că scoate dări noi, „coniță pe vite, desetină, goștină și vădrăritul”, desatina fiind obligația în bani ce rezulta din veniturile realizate de către proprietarii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
învățămîntul la distanță. O cercetare calitativistă (2002). Autor a 27 de studii și articole publicate în reviste de specialitate din țară și străinătate. Mircea Agabrian: Sociologie generală (c) 2003 by Institutul European, Iași www. euroinst.ro INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17, 700198, C.P. 161 euroedit@hotmail.com Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României: AGABRIAN, MIRCEA Sociologie generală / Mircea Agabrian; Iași: Institutul European, 2003 Bibliogr. ISBN 973611262-4 316 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
854 pag., 295.000 lei • Tratat de gramatică a limbii române. Sintaxa, Corneliu Dimitriu, 752 pag., 362.000 lei Redactor: Gheorghe Drăgan Tehnoredactor: Cristina Aiftimie Bun de tipar: 2003 • Apărut: 2003 • Format 1/16 (54 ( 84) INSTITUTUL EUROPEAN • Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17 C.P. 161 • cod 700198 • Tel. Difuzare: 0788.319462 Fax: 0232/230197 • euroedit@hotmail.com http: //www.euroinst.ro Tiparul executat la SC Euronovis SRL CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Înainte de 1950, pescuitul se practica în heleșteie personale și în apele Berheciului. În epoca modernă circulau prin zonă carele cu pește (peștele constituia hrana săracului, pe atunci), provenit din bălțile din zonele Bârlad, Tecuci, Galați. Într-una dintre legendele sale, cronicarul Ion Neculce evocă popasul făcut de Petru Rareș la Docolina, la noi la Bârlad, cu zece care cu pește, trase fiecare de câte șase boi. A doua zi dimineața, Petru Rareș a fost îmbrăcat aici în straie domnești de către trimișii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fost un om violent, dar a știut că numai așa puteau fi conduși oamenii. A purtat 36 de bătălii, dintre care a pierdut numai două. Ștefan cel Mare și Sfânt „au construit 44 de mănăstiri și biserici”, cum a scris cronicarul Grigore Ureche, fiind întrecut la număr numai de Matei Basarab, care a construit 46. După ideile sale, armata era alcătuită din țărani săraci, cărora le dădea pământ chiar la granița țării, acesta era proprietate colectivă, și nu putea fi vândut
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de un albastru ca de Voroneț, cu părul inelat lăsat pe spate. Nimeni nu se îndoiește de faptul că Ștefan cel Mare a fost un mare erou, dar la fel de sigur este că marele domnitor era un „mare crai”. Nu toți cronicarii au avut cuvinte măgulitoare despre el. Unii detractori l-au prezentat chiar pe Ștefan cel Mare ca pe un iubăreț, pentru că ar fi avut 50 de copii din flori, alții au susținut că ar fi vărsat sânge nevinovat, ucigând (au
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
înțelepte, Ștefan Vodă le-a urzit! În sfârșit, acest Domn pentru moldoveni rezumă toate isprăvile și instituțiile făcute în cinci veacuri de atâția stăpânitori”. Și totuși, Ștefan s-a socotit întotdeauna domn al Moldovei „din mila lui Dumnezeu”. Din relatările cronicarilor, reiese că era cunoscut ca un om al rugăciunii și al postului. Își îndemna întotdeauna oștenii la rugăciune, post și împărtășanie, înainte de a pleca la război. În urma unei victorii, Ștefan Vodă îngenunchea alături de oșteni și, înălțând ochii către cer, grăia
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Fulgerul a fost zdrobită de către oastea muntenească a lui Mircea. Domnitorul român s- a folosit în luptă de relieful accidentat și noroios, câștigând astfel un avantaj decisiv care i-a asigurat victoria în înfruntarea cu un adversar superior numeric. Un cronicar bulgar consemnează despre acea bătălie: „Lănci nenumărate s-au frânt atunci și mulțimea săgeților a fost nenumărată, că văzduhul nu se mai vedea de desimea lor; râul acela curgea roșu de sângele ce ieșea din mulțimea trupurilor căzute... Și pierdu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
proces, așa cum abundă ele în literatura americană de pildă. Asta pentru că la noi judecata se făcea și se face fără mare ceremonie și fără mare interes pentru justiție sau pentru persoana justițiabilului. Deciziile, cum ne asigură încă de mult un cronicar, se luau la ospețe unde voievodul se enerva și tăia fără județ. Pedepsele sunt fanteziste și depind doar de imaginația celui care deține puterea și dreptul de a judeca. Ele merg de la trasul în țeapă la simpla pălmuire a vinovatului
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
data aceasta, că alte și a lte publicații de la Bârlad așteaptă să fie identificate și puse în viitor pe masa de lucru a altor ediții adăugite. Iași, 2008 Autorul parțial, teritorial ori numai sufletește, tustrele fiind totalul a 9 CRONICA CRONICARILOR Istoria presei bârlădene scrisă de un încercat ziarist, amicul meu din veacul trecut, Ion N. Oprea, nu s‐ar putea spune că este doar o înșiruire exhaustivă de ga zete, mai ales că după aprecierile autorului ar mai exista încă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
trecut cu privirea, urmărindu‐le sinteza, descoperim o lume (acum miraculoasă și inefabilă), peste care pulberea timpului, interesele politice și indiferența unei populații manipulate așternuse un strat gr os de uitare. Spun în titlu că „Istoria...” este o cronică a cronicarilor, deoarece ziariștii sunt cei mai autentici etern izatori ai faptului cotidian nud, ce surprind viața cât mai detalia t și mai plină de semnificații, încărcată mai întotdeauna cu stări emoționale, ce nu‐ și pierd forța de penetrație, o dată cu trecerea timpului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
după dec embrie 1989, 15 publicațiile bârlădene n‐au întârziat să aibă cititori și oameni Celor două împrejurări li s‐ au adăugat o a treia, poate cea mai importantă. Sentimentul sau boala „Bârlăden ită - cronică”, cum a numit‐ o un cronicar cu rădăcina tot în Bârlad, fără a ‐i fi originală sintagma, dar și un început al înțele pciunii personale, prilejuită de vârstă, m‐ au făcut să mă întreb: bine, „Steagul roșu” dar care i‐i rădăcina, de unde vine, cine i
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
trebui să fie prezentă număr de număr. Cum arată în prezent și viitor revista lor este, întradevăr, treaba editorului - Primăria și redactorului 262 responsabil, dar ne permitem totuși a sublinia câteva lucruri. „Cu o impresie plăcută și durabilă a rămas Cronicarul de la Ochiul magic de la România literară, din 21 septembrie 2007 parcurgând paginile revistei „cu un titlu atât de straniu Baaadul”, pe care nu-l va înțelege niciodată consătenii domnului Cezar Ivănescu de la Curteni - Huși, dacă nu li se va explica
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
niciodată consătenii domnului Cezar Ivănescu de la Curteni - Huși, dacă nu li se va explica. Apoi aflat între atâtea aniversări și comemorări, redacția se pare că n-a pus în pagină, cu înțelegerea necesară materialele, lucru care l a făcut pe cronicarul de la „România literară” să înțeleagă, ca și noi, ca editorialul numărului s-ar fi cuvenit să fie închinat comemorării localnicului și neînlocuitului George Tutoveanu la împlinirea a 50 de ani de la plecare. De aceea și lăsăm Cronicarul de la România literară
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a făcut pe cronicarul de la „România literară” să înțeleagă, ca și noi, ca editorialul numărului s-ar fi cuvenit să fie închinat comemorării localnicului și neînlocuitului George Tutoveanu la împlinirea a 50 de ani de la plecare. De aceea și lăsăm Cronicarul de la România literară săși facă datoria: articolul care ne a atras atenția a fost evocarea lui C. D. Zeletin cu prilejul împlinirii 50 de ani de la moartea poetului G. Tutoveanu. Ceea ce este impresionant la acest medic erudit și rafinat este
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
îi creiona statuia pe care o merita poetul plopilor dar și al dragostei de țară și tineret, în timp ce presa din Bârlad tăcea. Față de spusele profesorului - bârlădean prin fapte și sentimentele adânci, în raport cu valorile localității, apreciez încă odată observațiile subtile ale Cronicarului din „România literară” și regret adânc că o bijuterie literară nu numai stilistică precum „Figuri singulare din familia Alexandrina Enăchescu Cantemir: Tanti Didica” nu și-a găsit locul în presa actuală de la Bârlad, ci la „Dacia literară” (nr.73/2007
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
N. Oprea ............................................... ...........3 Mari personalități ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 - 2008 ........................................3 Cu o prefață de Constantin Hușanu.......................3 Ediția a II-a revăzută și întregită ............................3 PREAMBUL LA EDIȚIA a II a..................................7 CRONICA CRONICARILOR................................... ..9 MOTIVAȚIILE AUTORULUI..................................13 IMAGINI DIN BÂRLADUL DE ALTĂDATĂ..............18 Din ziarele vremii........................................... ......19 Acțiunea....................................... .......................21 Adevărul de Vaslui......................................... ......21 Alegeri libere......................................... ...............22 Apărarea Națională ..............................................2 2 Aurora......................................... ........................22 Aurora ționistă ............................................... .....24 Bârladul....................................... ..................25 Bârladul cultural ............................................... ..28 Brazdă nouă ............................................... .........30
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
presă ale Grupului reprezintă și un important element de continuitate și diversitate. b) Este emblematică situarea ca lider de opinie în conștiința publică, a acestei prime Televiziuni din Moldova (TV.V.). c) Prin aceste mijloace mass media și ziarul există un cronicar permanent, este parcurs un segment de istorie locală. Este adevărat, o istorie măruntă, detalii ale istoriei neamului dar reprezentativă pentru un eșantion al populației românești. d) Prin unitatea de vederi a celor 4 mijloace de presă (TV.V. era mai puțin
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
cu Jean Delaneau, President du Conseil General d’Indre-et-Loire, după cum adeverește și colegul și prietenul Vasile Bulai. Mi-a fost imposibil să filmez la întâlnirea cu Papa, venit cu Papamobilul la Krakovia, păzit stra șnic în piața centrală (lângă Palatul cronicarului Miron Costin) obținând dreptul de a face doar câteva fotografii. Am primit, eu și familia mea, pioși, binecuvântarea Papei Ioan Paul al II-lea, în Polonia. Multele reușite în țară sau în Europa (am filmat la Ankara, Antalya, Istanbul, Sofia
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Corneliu Mihalache. PERSONAJE diverse care n-au "nici cap de legătoare/ nici trup de cingătoare" și au nimerit pe liste să suțină vreun partid cu așa zisa lor personalitate fără operă și fără avere. De la Râm s-ar trage (vorba cronicarului), dar de la București sug nădejde, autoritate, și când se poate, bănuți. îmi pare rău că pe "lista suferinței" Ioan Mancaș nu poate mai mult. ȘCHIOPI prin T+RG adică dintre cei fără nici o treabă cu politica, administrația și... alegerile. Măcar
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
și Oenologie, degustător (specialist în vinuri), autorizat al României și scriitor-publicist de factură eseistică-aforisticăreflexistă cu tendință și har umoristic ... (Acad. prof. univ. Constantin Ciopraga). A desfășurat și dezvoltă o bogată activitate științifică, didactică și publicistică, impunându-se și ca un cronicar și creator de literatură bachică ... (Prof. univ. Th. Martin). A îmbogățit tezaurul literaturii științifice dar și eseistice, aforistice și anecdotice - cu mai multe cărți și numeroase studii, articole, cronici și eseuri despre vie și vin. Muzeul viticol, vinoteca (și microvinoteca
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]