6,333 matches
-
o scurtă senzație de fericire, reconfortat, parcă uitasem pe moment toate necazurile vieții. Ridicându-mă să plec de acolo cu pași șovăitori, parcă simțeam că cineva mă oprește, ținându-mă de braț șoptindu-mi blajin: "Te-am îngrijit, ai fost cuminte, și eu ți-am dat cât am putut de toate... am dat cât am avut din dragostea mea fierbinte de mamă. Plecând în lume pe vremuri cețoase, îți vei aminti mereu de călduțul așternut..." Privind în urmă de pe deal, înduioșat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Monfferato, „frumoasă și vrednică ca nimeni alta în lume”180, este râvnită pentru calitățile ei de regele Filip cel Chior al Franței (aluzie poate la cecitatea bărbaților în privința unor subtilități feminine), care deslușește în această femeie însușirile unei donna angelicata: „cuminte și înțeleaptă cum era”181, „mai aleasă întru deprinderi și mai frumoasă decât și-o închipuise vreodată”182, iar scenariul întocmit de femeie spre evitarea avansurilor regelui o înfățișează mai mult în postura de donna sapiensa, care știe să-și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
suveranitatea este echivalentă cu puterea de constrângere, de dominare fizică. În cele din urmă poate însemna nevoia de încredere și de apreciere a propriei persoane pe care să o primească de la soți440: „Aliso, fată,/ Mergi de petrece, știu că ești cuminte;/ La clévete nu voi să iau aminte...”441 Povestirea ei se bazează pe mai multe polarități. Incipitul, care critică invazia fraților cerșetori, este o dovadă că ia în derâdere unele realități sociale. Avem, la început, o supremație masculină (reprezentată prin
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
profeții Daniel și Iona, evreii rătăcind prin pustiu, Maria Egipteanca). După trei ani de rătăciri maritime, Constanța ajunge pe țărmul Britaniei, refuză să-și dezvăluie identitatea și, cum era de așteptat, se pune în serviciul tuturor: „Era așa robace și cuminte/ și gata tuturor s-ajute ea/ Că orice om îndată o-ndrăgea.”755 Misiunea fetei pare a fi aceea de a răspândi credința creștină, este 753 Ibidem, p. 148. 754 Ibidem, p. 149. 755 Ibidem, p. 155. 205 un veritabil
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Să-ți dau aici pe loc inelul meu.”788 Căsătoria medievală nu ține cont de sentimente, de liberul arbitru, partenera de viață devine un bun posedat, care trebuie să garanteze doar o slujire permanentă, așa cum de altfel fata, „blândă și cuminte”789, promite că va face: „și jur cu jurăminte neclintite/ Să nu-ți ies niciodată din cuvânt/ Măcar de-ar fi să intru și-n mormânt.”790 Ca și Beatrice a lui Dante, Grizilda este desăvârșită și virtuțile ei sunt
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
permanentă a propriei origini, fără pretenții de parvenire sau de orgoliu nefiresc, Grizilda eșuează în a ne impresiona ca mamă, nu este deloc umană, nu putem fi de acord cu învoirea ei la sacrificare copiilor („Fără să șovăi mă supun cuminte”799) numai pe criteriul autorității despotice a soțului, care joacă un scenariu al unei patriarhalități greu de privit ca fiind îndreptățită. Ironia naratorului este subtil inserată în text („La fel rămase inima din ea/ și pe măsură ce îmbătrânea/ Mai grijulie-i
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
negăsindu-i nici o vină,/ O lăuda cu laudă deplină./ Curată-n cuget și la trup era/ și fecioria-i gingaș înflorea/ În sfioșenie și n cumpătare,/ În umilință și-n răbdare mare;/ Aleasă în purtări și-mbrăcăminte,/ Ea totdeauna răspundea cuminte;/ Măcar cât și Minerva de nțeleaptă,/ Ea pururi vorbea cu vorbă dreaptă,/ Necătând cuvinte-ntortocheate/ Spre-a dovedi ce știe și ce poate,/ Ci cumpătat grăia ca o crăiasă,/ Vădind în toate creșterea i aleasă./ Era de-o feciorelnică sfială
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Aldous Huxley, Chaucer, în „The London Mercury”, vol. II, nr. 8, June, 1920, p. 189. (trad. n.) 983 Ibidem. 264 Că-n ochii-i limpezi raiul s-a-ntrupat.../ și frumusețea-i fără-asemuire/ Se întrecea cu dulcea ei simțire.// Cinstită, cumpătată și cuminte,/ și dăscălită-n orișice privință,/ Plăcută îndeobște la cuvinte,/ Miloasă, mândră, dornică ființă,/ și-n toate dovedind îngăduință,/ Cu suflet galeș, lunecos din fire [subl. n.]” 984 . Caută mereu să fie protejată, să găsească la cei din jur siguranța de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cit., p. 494. 1040 Ibidem, p. 495. 278 cauzei femeii, fie că este virtuoasă și calitățile ei nu sunt apreciate la adevărata măsură („Căci doar bărbații-și caută muieri/ De soi mai prost, părtașe-ntru plăceri,/ Decât nevasta, fie ea frumoasă,/ Cuminte foc și cu purtare aleasă./ Așa setos e, arză-l, hoitul nost’/ De noutate și de lucru prost,/ Că tot ce-adie a curat îi pute.” 1041), fie că se dedă plăcerilor și atunci este invocată firea umană nestatornică, în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de albe stele... / În oglinda lor tăcută / Văd subțirele‐i contur / Trepidând de energie / Și de freamăt proaspăt pur. Lângă dânsa ca o vrajă / Pe cărarea apei vii / Un voi nic spre ea se urcă/ Din adâncuri străvezii / Întâlnindu‐se cuminte / Se privesc adânc și cald; / Ea cu ochii de cicoare / El cu ochii de smarald./ Cele două chipuri limpezi / Se compun interfere nt / Adâncindu‐ 143 se în cerul / Strălucitului rulment. » Sandu Tacu Și câteva versuri de Constantin Clisu: Dalta Dalta
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
decembrie 1937 - Anul I, nr. 9‐10 . Gheorghe Ioniță, un intim al colaboratorului de la Avânturi Culturale - și nu numai - spune într‐ un articol: „ G.G. Ursu și atmosfera din Bârlad după primul război mondial”: ...” Oamenii (din Bârlad‐n.a.) erau buni, firește, cuminți, harnici și prietenoși. Aici a trăit poetul, aici a cunoscut iernile, ninsorile, zăpezile, școlărițele cu șorțul negru‐albastru, cu gulerașe albe...” George Constandache către G.G. Ursu despre G. Tutoveanu: „... el n‐a fost scriitorul turnului de fildeș. Cine l‐a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Pescăriei. Victor Ion Popa a evocat în „Take, Ianke și Cadâr” un climat familiar al orașului natal de altădată, cu prăvălii modeste pe‐o uliță pustie, cu cântecul trist al unei flașnete, case cu geamlâc, garduri de șipci, o liniște cuminte a sugerat esența unei atmosfere de târg provincial, după cum a tipizat, fără a copia, oameni autentici, într‐ o sinteză artistică a omeniei.” G.G. Ursu din Amintiri despre Academia Bârlădeană din „Bârladul de odinioară și astăzi - 1984”. În dreapta șoselei se găsește
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
plimbați-vă cu bebelușul dumneavoastră de șase luni și puneți-i o fundiță în păr. Veți avea mari șanse ca persoanele pe care le întâlniți la supermarket să creadă că este o fată și să o considere dintr-o dată foarte cuminte, dulce, sensibilă și chiar gureșă (!). În schimb, va fi de ajuns să îl îmbrăcați în albastru, cu o salopetă și să vă întoarceți în același loc a doua zi pentru a auzi spunându-se: „Este temerar, nu?” sau „Știe ce
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
a scos cineva un radio. [Se auzea la radio] că dictatorul a plecat sau a fugit, nu știu ce [...]. Toți oamenii stăteau la coadă, în continuare, deși nu s-a mai dat nimic. Și toată lumea spunea să taci din gură, să stai cuminte, la coadă 166 [...]. Și după aia au început să vină, să iasă muncitorii, alții, pe la primărie, pe acolo" (M.L). De fapt, prima formă de ieșire din rutina zilnică a adulților a fost spaima, de neînțeles pentru copii: "maică-mea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
C[onstan]tin Vlad din Sculeni au dat suma de 100 (una sută) [lei] elevilor școalei Sorca, pentru cumpărarea de ca[i]ete etc., având în vedere dragostea cu care acești elevi au executat programul serbărei, îndemnându-i să fie cuminți și să se silească la învățătură pentru a fi iubiți de toți" (Ibidem, f. 126v.). 193 Copii din satul Cornești au jucat oină (Ibidem, f. 134v.), iar cei de la școlile reunite ale comunei Șipote "au distrat publicul prin diferite jocuri
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
simt nevoia să locuiască în această lume (în capitolul X din Cartea a patra, călugărul Jean invocă divinitatea și își adjudecă totodată dreptul de a participa la iscusita preparare a slăninei, și ea un laitmotiv al scrierii: "Nu-i mai cuminte, Doamne iartă-mă, să ne mutăm cu închinăciunile în sfânta Bucătărie, desfătându-ne cu jocul frigărilor și cu clămpănitul vătraiului? Să luăm îndeaproape cercetare cum se prăjește slănina, cum fierbe ciorba, cum se rumenesc plăcintele, care-i rânduiala felurilor de
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
decretarea încălcării celor trei legăminte preoțești, "de-nfrânare, de sărăcie și de-ascultare", hotărându-se ca în mănăstirea fratelui Ioan fiecare "să-și poată lua femei, să aibă avere și să trăiască după bunul plac". Pas cu pas, fiecare dintre constructele cuminți, idealizante ale Utopiei își pierd substanța, până în punctul în care ele ne apar demonetizate, fantoșe ale idealului de-odinioară. Totul capătă dimensiuni grotești, de la giuvaierurile cu care sunt împodobiți locuitorii acestei lumi și până la festinurile gastronomice încărcate cu slănină peste
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Personal, măsură justificată de mărirea numărului personalului și a lucrărilor lui. A fost condusă de Dumitru Lepădat, „un funcționar onest, care nu s-a compromis cu nimic în abuzurile lui Moruzov, păstrându-se tot timpul într-o rezervă demnă și cuminte”. Cu aceleași misiuni ca ale fostului birou, dar cu un volum de muncă mult mai mare, această secție era încadrată cu 7 funcționari civili și era compusă din patru birouri: - Biroul 1 Angajări Corespondență; - Biroul 2 Cazare și Contracte; - Biroul
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
copilului cu ADHD un comportament pe care Îl dorim, este necesară o negociere a acestui comportament. În primul rând părintele listează comportamentele pe care le dorește de la copil (să-și facă ordine În cameră, să-și facă temele, să fie cuminte, să nu creeze probleme la școală, etc.). Apoi, cu ajutorul consilierului exprimă aceste comportamente În cerințe pe care copilul să le Înțeleagă și le ierarhizează În ordinea importanței pe care le-o acordă (1. să nu lovească copiii; 2. să nu
TULBURAREA HIPERCHINETICĂ LA COPII ŞI METODE DE INTERVENȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionel-Daniel RĂDUIANU, Elena-Alina RĂDUIANU,Simona-Elena GAVRILEȚ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2190]
-
condiții de studiu acasă, iar În rest e treaba școlii. Refuză să accepte ca fiul/fiica lor creează probleme În colectivul din care face parte, Îl vad ca pe un copil neînțeles la școală, Întrucât acasă, spun ei, este respectuos, cuminte și serios. În cazul În care sunt puși În fața unor fapte concrete, părinții respectivi Încep cu lamentări, promisiuni, scuze pe care În general nu le respectă. De aceea este foarte important pentru diriginte ca să știe să abordeze o problemă cu
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
sa în versuri pline de durere și mânie împotriva asupritorilor. Onuț al lui Florea Când răsculații au pornit din satul Bucium, Onuț al lui Florea s-a ținut după dânșii. Pe drum, în popasuri, sta de o parte, cuviincios și cuminte. Când oamenii se aflau în luptă, le aducea apă cu ulciorul. Asta era «misiunea» lui. Câteodată, se strecura înainte și afla știri despre cetele nobililor. Altădată se urca în câte un copac și de acolo scruta zarea, să afle mișcările
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
Fetilă, iar mai târziu dr. Ion Iacoban, Tipografia Astra, iar din aprilie 1926 - Hornik Birubaum strada I. Flondor nr. l - Cer năuț i. „A murit Leninʺ titrează Cuvântul Țărănimii din 3 februarie 1924, unde citim: „Ajutat de o neva stă cuminte și cu pricepere pentru străduințele înalte ale soțului ei, nevastă sârguincioasă și cumpătată cum puține se mai găse sc astăzi, în mijlocul atâtor patimi și atâtor porniri sălbătăcite de război, Lenin a avut în creierul și pe umerii săi con duce
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
discret i-a oferit Steagul Țării Tricolor. Azi cu toată bucuria, Primesc de la Ștefania Steagul nostru românesc, Pentru gest îi mulțumesc. Ștefanie, Ștefanie, Tu ești o bijuterie, Pentru cei ce te iubesc Și cu drag te prețuiesc. Ești un îngeraș cuminte. Să-ți ajute Dumnezeu Că ești bucățică ruptă Din viața tatălui tău. Mama are-un boț de aur; Cea mai bogată din lume. Tu să-nveți și să crești mare Să-ți faci din virtuți renume. Ștefania noastră are Minte
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
gratis..sa mai faca si alti mistou de mine in plm". Iată și o întrebare cu schepsis: „adica injineru care nu se poate esprima notoriu e prost?" Ce pot să-i răspund, decât că dacă nu e prost, să stea cuminte pe laviță și să nu încerce să se „esprime notoriu". Și voi încheia seria acestor exemple, luate de pe net cu of-ul unui alt om necăjit: „da de ce te iei de mine, ca doar pe net pot si eu sa
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
se termină cu imaginea burții lui Rogojinaru, care seamănă cu o sferă. - La Humulești Ozana curgea limpede fără prea mari frământări sociale și politice. - Moș Dănilă își făcu rugăciunea către Dumnezeu după ce muri. - Ștefan cel Mare a avut o soție cuminte care sta în palat și îl aștepta sa vină de la lupte ca să pună masa. - În acest text se analizează trăsăturile vitelor de la plug, căci aceste obiecte - boul și vacasunt cele mai valoroase ale țăranului. - Ion pleca spre casa Anei Baciu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]