5,763 matches
-
Conservatorul din București, unde a predat până în 1964 cursuri de orchestrație, citire de partituri și dirijat orchestral în calitate de lector, asistent și apoi profesor asociat. În 1953 a dirijat Ansamblul Consiliului Popular din București. Un am mai târziu, a fost numit dirijor permanent al Filarmonicii de Stat „George Enescu” din București, funcție pe care a avut-o până în 1986, la pensionare. Din 1964 a fost timp de cinci ani directorul aceleiași filarmonici. A participat alături de orchestre românești și din străinătate la peste
Mircea Basarab () [Corola-website/Science/319648_a_320977]
-
Română. Ulterior, a fost profesor de orchestră la Școala Populară de Artă din București. A fost numit membru al Biroului de muzică ușoară din cadrul Uniunii Compozitorilor. A publicat articole de analiză și critică muzicală în "Neuer Weg". A participat ca dirijor sau membru al juriului în festivaluri din Uniunea Sovietică, Bulgaria (Orfeul de Aur) și Cehoslovacia (Lira de Aur). Compozitorul Edmond Deda îi situează creația între două tendințe - cerebralitate și lirism. George Sbârcea notează: „" (...) este icoana clasică a dascălului care corectează
Richard Bartzer () [Corola-website/Science/319677_a_321006]
-
lui Petre Leșcenco rămâne la Chișinău. În 1917 se naște sora lui Valentina, iar în 1920 a doua soră, Ecaterina. Având cetățenia română în calitate de locuitor al Basarabiei Leșcenco revine în România. Duce o viață grea având diferite activități ocazionale: tâmplar, dirijor de cor la catedrala din Chișinău, ospătar și altele. A mai cântat la ghitară în pauzele dintre spectalolele cinematografelor "Orpheum" și "Suzana". Apoi intră în contact cu un grup de tineri de la teatrul din Chișinău și este activ în promovarea
Petre Leșcenco () [Corola-website/Science/319101_a_320430]
-
în țară și în străinătate. A colaborat cu publicații importante de peste hotare și a fost membră a Societății Internaționale de Folclor. A scris o biografie a lui Brăiloiu și a tradus și editat operele complete ale acestuia. A fost fiica dirijorului de cor Gheorghe Comișel, sora compozitorului Florin Comișel și mama muzicologei Irina Dragnea. La vârsta de șapte ani a început să ia lecții de vioară de la tatăl ei, profesorul și dirijorul de cor Gheorghe Comișel. A urmat școala primară și
Emilia Comișel () [Corola-website/Science/319131_a_320460]
-
și editat operele complete ale acestuia. A fost fiica dirijorului de cor Gheorghe Comișel, sora compozitorului Florin Comișel și mama muzicologei Irina Dragnea. La vârsta de șapte ani a început să ia lecții de vioară de la tatăl ei, profesorul și dirijorul de cor Gheorghe Comișel. A urmat școala primară și liceul de fete „Despina Doamna” din orașul natal. A continuat prin studii de specialitate la Academia de Muzică din București (1933-1937), unde i-a avut ca profesori pe Alfred Alessandrescu, George
Emilia Comișel () [Corola-website/Science/319131_a_320460]
-
și medalii. Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România i-a decernat trei premii și marele premiu pe anul 2008. În martie 2000, a fost numită cetățean de onoare al municipiului Ploiești. Emilia a fost unul dintre cei șase copii ai dirijorului de cor Gheorghe Comișel și sora mai mare a compozitorului Florin Comișel. Irina Dragnea, fiica Emilei Comișel, a ales tot o carieră muzicală și a colaborat alături de mama sa. La vârsta de 95 de ani a suferit un accident cerebral
Emilia Comișel () [Corola-website/Science/319131_a_320460]
-
Tiscaridze, Andrei Uvarov, Mariana Rajchin, Ludmila Semeneaca, Boris Efimov, Marihiro Ivata. etc. Un merit deosebit în promovarea artei lirice și de balet, la acea vreme, l-au avut și personalul de conducere al Teatrului: regizorii G. Ghelovani și E. Platon; dirijorii: M. Șepper, B. Miliutin, I. Alterman, L. Hudolei și dirijorul de cor Gh. Strezev. Anii' 70-80 au constituit pentru teatru o perioadă de înflorire, fiind marcați de lansarea cunoscuților cîntăreți care și astăzi alcătuiesc baza trupei de operă a teatrului
Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu” din Chișinău () [Corola-website/Science/319186_a_320515]
-
Ivata. etc. Un merit deosebit în promovarea artei lirice și de balet, la acea vreme, l-au avut și personalul de conducere al Teatrului: regizorii G. Ghelovani și E. Platon; dirijorii: M. Șepper, B. Miliutin, I. Alterman, L. Hudolei și dirijorul de cor Gh. Strezev. Anii' 70-80 au constituit pentru teatru o perioadă de înflorire, fiind marcați de lansarea cunoscuților cîntăreți care și astăzi alcătuiesc baza trupei de operă a teatrului. Printre ei pot fi numiți așa artiști experimentați ca M.
Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu” din Chișinău () [Corola-website/Science/319186_a_320515]
-
T. Busuioc, I.Vinogradov, Z.Vardanian, N.Busuioc, I.Macarenco, Iu. Gâscă, V.Zgardan. P. Racoviță, R.Hvalov; balet - E.Zaițev, Gh.Badica, A.Litvinov, V.Bondarenco, A.Nazarenco, E.Ivanișin, Nadejda si Egor Șcepaciov; regizori: Eugen Platon, Eleonora Constantinov; dirijori: Albert Mocealov, Lev Gavrilov, Alfred Gherșfeld, Alexandru Samoilă și dirijorul de cor Alexandru Movilă, meritul cărora este indiscutabil în vederea formării și prezentării unui vast repertoriu concertistic al teatrului. În momentul de față pe scena teatrului activează o pleiadă de tineri
Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu” din Chișinău () [Corola-website/Science/319186_a_320515]
-
Iu. Gâscă, V.Zgardan. P. Racoviță, R.Hvalov; balet - E.Zaițev, Gh.Badica, A.Litvinov, V.Bondarenco, A.Nazarenco, E.Ivanișin, Nadejda si Egor Șcepaciov; regizori: Eugen Platon, Eleonora Constantinov; dirijori: Albert Mocealov, Lev Gavrilov, Alfred Gherșfeld, Alexandru Samoilă și dirijorul de cor Alexandru Movilă, meritul cărora este indiscutabil în vederea formării și prezentării unui vast repertoriu concertistic al teatrului. În momentul de față pe scena teatrului activează o pleiadă de tineri soliști, care au cucerit deja publicul meloman chișinăuian: operă - M.
Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu” din Chișinău () [Corola-website/Science/319186_a_320515]
-
Șciogolev, N. Stoianov, R. Hvalov, S. Ceaichevșciuc, A. Tverdohlib, G. Pacatovici, I. Jarchih, V. Vereatin, V. Caradja, S. Pilipețchi, N. Bantea, I. Timofti, I. Țurcan, M. Radiș și alții; balet - Cristina și Alexei Terentiev, Anastasia Homițchaia, Igor Gherciu, Eugeniu Tcaci. Dirijori: A. Iurkevici, M. Secichin, S. Popov, D. Cârciumaru; Regizori: E. Constantinov și M.Timofti, concepțiile cărora scot în evidență bună cunoaștere a artei lirice și a baletului universal. Începînd cu anii '90 și pînă în prezent, pe scena Teatrului Național
Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu” din Chișinău () [Corola-website/Science/319186_a_320515]
-
14 ani, în urma divorțului părinților săi, s-a mutat în kibuțul Naan în calitate de "copil extern" și a avut astfel șansa de a se afla sub îndrumarea unor reprezentanți iluștri ai așezării și, în acelaș timp, ai muzicii israeliene în formare, dirijorul de cor Yehuda Oren și compozitorul David Zehavi. După ce mama sa s-a recăsătorit, Nahum s-a mutat în locuința ei din localitatea Rehovot, unde a compus la vârsta de 17 ani (1951) primul său cântec - „Nitzanim nirú baáretz”(„Se
Nahum Heiman () [Corola-website/Science/319273_a_320602]
-
în kibuțul Beit Alfa. Kibuțul l-a trimis la studii la Seminarul pedagogic de muzică, unde a studiat pana in 1961 , apoi perfecționându-se până în anul 1964 cu compozitorul de muzica cultă, Paul Ben Haim (armonie și orchestrație) și cu dirijorul și compozitorul Gary Bertini (arta dirijatului). În anul 1962 Heiman a luat cu magna cum laude licența în muzică la Conservatorul (Academia de muzică) din Ierusalim. La terminarea studiilor a înființat un cvintet instrumental la care a participat ca acordeonist
Nahum Heiman () [Corola-website/Science/319273_a_320602]
-
1874). Gustav MAHLER merge până la 10 trompete și percuții neobișnuite (talangă, bici). Secolul XX aduce noi evoluții: Maurice RAVEL valorifică în mod original toate instrumentele orchestrei în faimosul "Bolero", inclusiv saxofonul. În 1909 Arnold SCHÖNBERG compune "Klangfarbenmelodie" (melodia timbrelor). Față de dirijor, instrumentele cu coarde se află poziționate chiar în fața acestuia, pe rînduri, de la stînga la dreapta. Urmează instrumentele de suflat, în spatele celor cu coarde și apoi, în spatele acestora cele de percuție. Instrumentele de suflat din alamă au o sonoritate foarte puternică
Orchestră () [Corola-website/Science/315499_a_316828]
-
pentru "Globe and Mail", Jay Scott a lăudat interpretările celor doi actori: "De Niro este în perioada sa de vârf și ne trimite cu gândul la acei tauri furioși care i-au adus Oscarul... Charles Grodin, maestru al dublării și dirijor al lansării încetinite, cel mai bun personaj comic de când Jack Benny a încetat să se mai joace pe el însuși". Vincent Canby, în recenzia sa pentru "New York Times", a scris: "Dl. De Niro și dl. Grodin sunt nebuni încântători, ceea ce
Cursa de la miezul nopții () [Corola-website/Science/315769_a_317098]
-
renascentiste până la imaginariile contemporane. Fascinația să pentru cunoașterea și comunicarea prin muzică se manifestă în cânt dar și în incursiuni de cercetare teoretică. Urmează din copilărie cursuri de vioară, pian și cântă în Corul de copii al Radiodifuziunii (condus de dirijorii Eugenia Văcărescu Necula și Voicu Popescu, pianista Camelia Chitibea), alături de care participă în numeroase recitaluri și concerte vocal-simfonice în țară și străinătate. Orizontul deschis de turneele artistice în Belgia, Franța, Italia, Elveția, Germania, Finlanda și SUA, activitățile muzicale și vizitarea
Cristina Radu () [Corola-website/Science/315783_a_317112]
-
repertoriul de Lied și Oratoriu, susține concerte în SUA, Belgia, Bulgaria, Ukraina precum și în centre importante de cultură din România (Filarmonica „George Enescu” din București, Filarmonica din Târgu Mureș, Filarmonica „Mihail Jora” din Bacău etc.). În decursul timpului colaborează cu dirijorii Christian Badea, Tiberiu Soare, Paul Staicu, Silvio Wyller, Alexandre Myrat, Vlad Conta, Traian Ichim, Daisuke Soga, violonceliștii Alexandru Moroșanu, Lăură Buruiana, organiștii Steffen Schlandt, Hans Eckard Schlandt, Georges Athanasiades, Marcel Costea, Paul Cristian, Christine Chiriac, pianiștii Alexandru Petrovici, Tatiana Moroșanu
Cristina Radu () [Corola-website/Science/315783_a_317112]
-
fost un intelectual care a marcat viața culturală și științifică a orașului Ploiești la mijlocul secolului XX. Posesor al unei vaste culturi enciclopedice, în același timp om de știința, doctor inginer în chimie - director fondator al Institutului de Cercetări "Petrochim", muzician - dirijor și fondator al Filarmonicii de Stat din Ploiești, istoric - autor al monumentalei lucrări "O Cronică Ploieșteană, 1825-1974", poate fi încadrat în categoria rară a spiritelor universale de tip renascentist. Familia De Bie este originară din Belgia. Din documentele aflate în
Carol Nicolae Debie () [Corola-website/Science/315798_a_317127]
-
(n. 25 ianuarie 1886, Berlin, d. 30 noiembrie 1954, Baden-Baden) a fost un compozitor și dirijor german. După terminarea liceului a luat lecții particulare de teorie muzicală, compoziție și pian cu Joseph Rheinberger, Max von Schillings și Conrad Ansorge. După angajamente de relativ scurtă durată la Wrocław, Zürich, München, Strasbourg, Lübeck, este angajat în 1915 ca
Wilhelm Furtwängler () [Corola-website/Science/315849_a_317178]
-
cu Joseph Rheinberger, Max von Schillings și Conrad Ansorge. După angajamente de relativ scurtă durată la Wrocław, Zürich, München, Strasbourg, Lübeck, este angajat în 1915 ca director al operei din Mannheim, după care pleacă la Viena în 1919 unde este dirijor-șef timp de doi ani al orchestrei "Tonkünstlerorchester". Urmează o nouă serie de angajamente în diferite orașe germane, după care este numit director al Operei de Stat din Berlin în 1933. În timpul celui de-al Treilea Reich, datorită reputației sale
Wilhelm Furtwängler () [Corola-website/Science/315849_a_317178]
-
orchestra de Studio a Conservatorului de Muzică "Ciprian Porumbescu" ", pe post de clarinetist-solo. Intre anii 1978-2005 a fost clarinetist-solo și șef de partidă în orchestra Filarmonicii George Enescu, ceea ce i-a dat posibilitatea și satisfacția de a colabora cu marii dirijori Sergiu Celibidache, Erich Berger, Paavo Berglund, Witold Rowitski, Roberto Benzi, Carlo Zecchi, Isaac Karabcevschi, Laszlo Somoghz, Kurt Österreichen, Redendor Romerro, Pierre Colombo, Serge Zehnacker, Alex Dimitriev, Paul Strauss, Laurence Föster, George Octors, Horst Neumann, Mihai Brediceanu, Mircea Cristescu, Remus Tzincoca
Valeriu Bărbuceanu () [Corola-website/Science/315861_a_317190]
-
de muzică de cameră a renumitei formații "MUZICA NOVA" cu care a susținut 30 concerte în București și a realizat 300 minute de înregistrări Radio-București. Din anul 1986 este membru fondator, clarinetist solo al orchestrei de cameră "Virtuozii din București" - dirijor Horia Andreescu. Intre anii 1981-1988 este membru al cvintetului de suflători "CONCORDIA", cu care realizează 62 concerte, 700 minute înregistrări Radio-România, Zürich, Heildelberg, Baden-Baden, 35 prime audiții de muzică românească, concerte în țară și străinătate. În 1984 primește premiul ATM
Valeriu Bărbuceanu () [Corola-website/Science/315861_a_317190]
-
o perspectivă mai largă, mai degrabă principii precumpănitoare decât șabloane care trebuie urmate, iar cercul pe care îl face în jurul construcțiilor muzicale dă deseori muzicii sale o calitate abstractă." este tatăl compozitorului Ketil Hvoslef (născut Ketil Sæverud, 1939) și bunicul dirijorului și violonistului Trond Sæverud (n. 1962).
Harald Sæverud () [Corola-website/Science/315865_a_317194]
-
reflectoarelor", transmis de TVR alături de Anda Călugăreanu, Luminița Dobrescu, Mihaela Mihai, Aură Urziceanu, Aurelian Andreescu, Angela Similea.Concertul a fost prezentat de Dana Comnea, în regia lui Al. Bocanet. Interpreții au fost acompaniați de Orchestră de Muzică Ușoară a Radioteleviziunii, dirijor Sile Dinicu. "1969" - a ajuns în etapa finală a Festivalul Internațional Cerbul de Aur dar a cântat în afara concursului în Gală Laureaților "1970" - componentă a Formației de Estrada și Varietăți București a Ansamblului de cântece și dansuri al Armatei (a
Aquilina Severin () [Corola-website/Science/316577_a_317906]
-
aprilie 1979" - Album duminical alături de Iarina Damian, Rodica Mandache, Geo Costiniu, corul Madrigal dirijat de Marin Constantin, Angela Ciochina, Doina Moroșanu, Elenă Merisoreanu "aprilie 1979" - Parada Șlagărelor. Participa: Angela Similea, Margareta Pâslaru, Dida Dragan, Mirabela Dauer, Eva Kiss, grupul "Song" - dirijor Ioan Luchian Mihalea, formația "Roșu și Negru" printre alții. "mai 1979" - Șlagăre de ieri și de azi "iunie 1979" - Muzică ușoară cu Margareta Pâslaru, Angela Similea, Aquilina Severin, Stela Enache, Angela Ciochina și Cornel Constantiniu. "30 iunie 1979" - Concert de
Aquilina Severin () [Corola-website/Science/316577_a_317906]