4,704 matches
-
Litere și Științe ale Comunicării Autori francofoni din Europa de Est contra dictaturii și a gulagului: Andre∩ Makine, Oana Orlea și Agota Kristof Creativitate lingvistică în comunicarea cotidiană (limbaj media/al tinerilor/profesional/al periferiei) Dinamica limbilor și plurilingvism (nivel lexical/morfo-sintactic/discursiv) Influența contactelor lingvistice în evoluția limbilor Laborator de Incubare a Afacerilor Gestiunea brandului Imaginea de brand în politică Comportamentul electorului Comportamentul consumatorului 24. Universitatea "Petru Maior" din Târgu Mureș Facultatea de Științe și Litere Exil și literatură Ideologii și forme
ORDIN nr. 4.743 din 10 august 2016 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu" în anul universitar 2016-2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274567_a_275896]
-
PROIECT GAZETA DE ARTA POLITICA/numărul%202/pagina 9 ionutsociu/forthewinFinal.doc# ftn1">[1]</a> (Sânziana Nicola) nu mai comunica în propoziții întregi, limbajul ei fiind unul fragmentat. Cum pentru ea nu mai există nicio distincție între viața personală și cea profesională, nici la nivel discursiv nu se mai întrevede vreun fel de declic emoțional: „Comandă ceva de mâncare și roagă-i să rămână până terminăm. (pauză) Te sun când aflu ceva. (pauză) Da, alea sigur trebuie refăcute...aia e la schi...în concediu...cam cât
Noul aur (For The Win, vineri 17 mai, ora 21.00, Galeria26) () [Corola-website/Science/295663_a_296992]
-
ideologică din 1974 este recompensat de posibilitatea de a critica, poate chiar în același limbaj, dispariția emisiunii ce purta numele de Poșta TV, unde se citeau scrisorile telespectatorilor la care televiziunea alesese să răspundă. Gestul critic corespundea celor două regimuri discursive publice încă active atunci: pe de o parte, discursul dorinței, al dorinței de repliere a eului asupra lui însuși și de expresie publică a lui, reprimat începând din 1948, și, pe de altă parte, cel politic, de a întări autoritatea
“Arbeit macht frei”: eliberează omul nou din tine () [Corola-website/Science/295695_a_297024]
-
nici vinovați nici inocenți : Ceaușescu acționează pentru moment ca un om politic inteligent, care știe să-și asigure o legitimitate, iar societatea reacționează normal, împlinindu-și dorințele cu mijloacele accesibile. În acest moment, televiziunea este locul unde cele două regimuri discursive care au preiau răspunderea criticii sociale se întîlnesc și intră în concurență. Nu instituția televiziunii este instanța care decide posibilitatea și mijloacele pentru potolirea dorinței de critică socială, ci doar cea care îi permite exercițiul. Nu trebuie niciodată să abuzezi
“Arbeit macht frei”: eliberează omul nou din tine () [Corola-website/Science/295695_a_297024]
-
care lucrează, temele articolelor și interviurilor încearcă să scoată în evidență aspectele politice ale impactului unor probleme globale la nivel local: documentarea și transmiterea prin medii artistice a poveștilor de viață și perspectivelor unor oameni din comunități marginalizate economic și discursiv; crearea unei platforme de dialog și înțelegerea terenului comun pe care se duc atât lupta pentru egalitatea de gen, cât și lupta de clasă; problematizarea limitelor acțiunii artei active în contextul retragerii instituțiilor statului din zonele rurale; rolul artei în
Arta categoriilor excluse () [Corola-website/Science/295714_a_297043]
-
ani de muncă, iese la pensie cu 1700 de lei. Un absolvent de facultate primește, după prima lună la catedră, 850 de lei. Toată această realitate economică revoltătoare este contrapunctata de elogiul demnității și de discursul eradicării corupției. Același miraj discursiv peste tot. Diverși comentatori - am auzit-o de curând pe doamna Mihaela Guna ((Federația Națională a Asociațiilor de Părinți) la Realitatea TV - afirmă: „Un profesor n-ar trebui să coboare sub demnitatea să!”. Mi se pare absurd să invocam noțiunea
Școala și privatizarea. Șpaga și demnitatea () [Corola-website/Science/295730_a_297059]
-
este esențial ca esteticul să fie subsumat eticului. Așa că nu ne-au interesat stereotipurile, nici de o parte, nici de alta, și nici senzaționalul. De multe ori am exclus la montaj declarații care ar putea părea scandaloase, momente de rasism discursiv care ar fi putut face deliciul unor reportaje de televiziune. Asta pentru că am crezut întotdeauna că faptele sunt mai importante decât vorbele aruncate pe negândite sau falsă tipoplogie, și că prezentarea directă a faptelor are impact emoțional mai mare decât
„Filmul e o unealtă care poate fi folosită de cei care luptă să schimbe lumea” () [Corola-website/Science/295717_a_297046]
-
ajuta o perspectivă moralista, în care artiștii devin vârful de lance al unui front malefic, aceasta ducându-ne către sentimente inutile de victimizare sau autoflagelare. Mai degrabă relevant este a intelege: a) modul prin care ideologia neoliberala - prin expresia să discursiva - interpelează sfera culturală mai largă (i) și scenă artistică mai restrânsă, care se identifică ca fiind alternativă sau de avangardă (îi); b) ce din devenirile moderne ale artei și grupului social asociat ei le predispun pentru cooptare; c) ce din
Livrarea orașului la picioarele capitalului: gentrificare și (in)ofensivitatea artei în București. () [Corola-website/Science/295758_a_297087]
-
pline de senzații, locuri ale realului, autentice. Însă la mijloc nu e o citire critică sau măcar fidelă a realității sociale, dimpotrivă, e vorba de o obiectificare, exotizare a specificului cultural și social. Astfel conflictele sociale existente sunt pacificate, mașcate discursiv, de exemplu sărăcia devine un stil de viață. Prin această estetizare, arta aplică mitul sau intrinsec al <i>inofensivității</i> sale unui spațiu ce a acumulat importante conflicte de clasă. Această inofensivitate<a title="" href="file:///D:/Users/David/Documents
Livrarea orașului la picioarele capitalului: gentrificare și (in)ofensivitatea artei în București. () [Corola-website/Science/295758_a_297087]
-
de structuri sunt invariabil formați de structurile respective și se reproduc în conformitate cu cerințele acestora. Dacă această analiză e corectă, formarea în cheie juridică a limbajului și a politicii care reprezintă femeile că „subiect” al feminismului este ea însăși o creație discursiva și un efect al unei versiuni date a politicii reprezentării. Iar subiectul feminist se dovedește a fi format discursiv de către însăși sistemul politic care ar trebui să-i faciliteze emanciparea. Acest lucru devine problematic din punct de vedere politic dacă
Feminismul și subversiunea identității () [Corola-website/Science/295774_a_297103]
-
formarea în cheie juridică a limbajului și a politicii care reprezintă femeile că „subiect” al feminismului este ea însăși o creație discursiva și un efect al unei versiuni date a politicii reprezentării. Iar subiectul feminist se dovedește a fi format discursiv de către însăși sistemul politic care ar trebui să-i faciliteze emanciparea. Acest lucru devine problematic din punct de vedere politic dacă acel sistem produce subiecți diferențiați și ierarhizați în funcție de gen sau subiecți presupuși masculini. În astfel de cazuri, un apel
Feminismul și subversiunea identității () [Corola-website/Science/295774_a_297103]
-
inevitabil ceea ce susține că doar reprezintă; astfel, politica trebuie să se preocupe de această dublă funcție a puterii: juridică și productivă. În fapt, legea produce și apoi ascunde noțiunea de „subiect recunoscut de lege”, pentru a putea invocă acea creație discursiva că premisa fundamentală naturalizata care legitimează ulterior hegemonia acelei legi. Nu este de ajuns să cercetăm cum anume femeile ar putea fi mai bine reprezentate în limbaj și politică. Critică feministă ar trebui să înțeleagă și felul în care categoria
Feminismul și subversiunea identității () [Corola-website/Science/295774_a_297103]
-
că astfel de practici de subminare să fie luate în calcul, este esențial să înțelegem „matricea de inteligibilitate”. Este ea unică? Din ce este alcătuită? Care este alianță deosebită presupusa a exista între un sistem de heterosexualitate obligatorie și categoriile discursive care formează conceptele identitare ale sexului? Dacă „identitatea” este un efect al practicilor discursive, in ce măsură este identitatea de gen - reprezentată că relația dintre sex, gen, practică sexuală și dorința - efectul practicilor de reglementare identificabile că heterosexualitate obligatorie? Ne-
Feminismul și subversiunea identității () [Corola-website/Science/295774_a_297103]
-
înțelegem „matricea de inteligibilitate”. Este ea unică? Din ce este alcătuită? Care este alianță deosebită presupusa a exista între un sistem de heterosexualitate obligatorie și categoriile discursive care formează conceptele identitare ale sexului? Dacă „identitatea” este un efect al practicilor discursive, in ce măsură este identitatea de gen - reprezentată că relația dintre sex, gen, practică sexuală și dorința - efectul practicilor de reglementare identificabile că heterosexualitate obligatorie? Ne-ar întoarce oare această explicație la un alt cadru totalizant în care heterosexualitatea obligatorie
Feminismul și subversiunea identității () [Corola-website/Science/295774_a_297103]
-
ci devine femeie.” (Simone de Beauvoir) Dacă există adevăr în afirmația lui Beauvoir, înseamnă că femeia însăși este un termen în devenire, o construcție despre care nu se poate spune că ar avea o origine sau un sfârșit. Că practica discursiva în desfășurare, poate fi supusă intervențiilor și resemnificărilor. Chiar atunci când genul pare să se coaguleze în cele mai reificate forme, „coagularea” în sine este o practică perversa susținută și reglementată de diverse mijloace sociale. Pentru Beauvoir, e imposibil să devii
Feminismul și subversiunea identității () [Corola-website/Science/295774_a_297103]
-
contradicții interne ar fi statică și lipsită de viață. Cum toate lucrurile se află în mișcare și ocupă locuri diferite în spațiu/timp, existența unui element „self-identical” este imposibilă (n. trad.). [3] Privilegiul pe care îl deține masculinitatea în construcția discursiva a sensurilor - falocentrism și logocentrism (n. trad.). [4] Resignification (original). Pentru Butler, atâta timp cât genul presupune performare și nu există o identitate „originală” care să genereze acțiunile ce ar exprimă, teoretic, genul, acesta rămâne deschis interpretărilor și atribuirilor de sens subversive
Feminismul și subversiunea identității () [Corola-website/Science/295774_a_297103]
-
being subjected to them, formed, defined, and reproduced în accordance with the requirements of those structures. If this analysis is right, then the juridical formation of language and politics that represents women aș “the subject” of feminism is itself a discursive formation and effect of a given version of representational politics. And the feminist subject turns ouț to be discursively constituted by the very political system that is supposed to facilitate its emancipation. This becomes politically problematic if that system can
Feminismul și subversiunea identității () [Corola-website/Science/295774_a_297103]
-
to represent; hence, politics must be concerned with this dual function of power: the juridical and the productive. În effect, the law produces and then conceals the notion of “a subject before the law”2 în order to invoke that discursive formation aș a naturalized foundational premise that subsequently legitimates that law’s own regulatory hegemony. It is not enough to inquire into how women might become more fully represented în language and politics. Feminist critique ought also to understand how
Feminismul și subversiunea identității () [Corola-website/Science/295774_a_297103]
-
Before such disordering practices are considered, however, it seems crucial to understand the “matrix of intelligibility.” Is it singular? Of what is it composed? What is the peculiar alliance presumed to exist between a system of compulsory heterosexuality and the discursive categories that establish the identity concepts of sex? If “identity” is an effect of discursive practices, to what extent is gender identity, construed aș a relationship among sex, gender, sexual practice, and deșire, the effect of a regulatory practice that
Feminismul și subversiunea identității () [Corola-website/Science/295774_a_297103]
-
intelligibility.” Is it singular? Of what is it composed? What is the peculiar alliance presumed to exist between a system of compulsory heterosexuality and the discursive categories that establish the identity concepts of sex? If “identity” is an effect of discursive practices, to what extent is gender identity, construed aș a relationship among sex, gender, sexual practice, and deșire, the effect of a regulatory practice that can be identified aș compulsory heterosexuality? Would that explanation return uș to yet another totalizing
Feminismul și subversiunea identității () [Corola-website/Science/295774_a_297103]
-
Beauvoir’s clăim that one is not born, but rather becomes a woman, it follows that woman itself is a term în process, a becoming, a constructing that cannot rightfully be said to originate or to end. Aș an ongoing discursive practice, it is open to intervention and resignification. Even when gender seems to congeal into the most reified forms, the “congealing” is itself an insistent and insidious practice, sustained and regulated by various social means. It is, for Beauvoir, never
Feminismul și subversiunea identității () [Corola-website/Science/295774_a_297103]
-
n-au înțelegere pentru săraci, adică asociază sărăcia cu necivilizația. N-au toleranță față de cocalari, sărăcime, se consideră foarte civilizați așa și e un soi de nazism civilizator, mai vizibil la comunitatea gay. Crezi că există niște probleme la nivel discursiv în activismul LGBT din Occident? Că nu se recunosc problemele, ca și la activismul rom - la activismul rom mai putin, mă rog, la activismul gay mai mult - e prea mult „de vitrină.” Nu se recunosc problemele comunității: că pasivii sunt
„E un soi de ură de sine” () [Corola-website/Science/295777_a_297106]
-
purcede la „cucerirea” țăranului prin „descriere” și prin texte menite să faciliteze înțelegerea acestuia. Studii științifice din cele mai variate discipline (istorie, etnologie, filozofia culturii, lingvistică), opere literare și rapoarte administrative descriu țăranii români într-un mod care le inventează discursiv o nouă identitate. Este un proces asemănător cu cel al locuitorilor din țările Orientului sau cu cel al indigenilor americani, al cărui mecanism și efect au fost explicate de către Edward Said și mai apoi de către o mulțime de cercetători. Cei
Comment peut-on être paysan? () [Corola-website/Science/296081_a_297410]
-
sufletului” românesc și a culturii române. Cântecele, dansurile, costumele și ornamentele țărănești sunt scoase din contextul lor social și cultural pentru a fi încorporate într-o versiune „populară” a culturii naționale omogenizate. Cultura țărănească a devenit un front al confruntărilor discursive, iar țăranul a devenit un mijloc prin care elita și mai apoi chiar țărănimea au putut dezbate natura societății românești și rolul fiecărui grup social în sânul acesteia. Mai mult, cu timpul această temă a „țăranului” a devenit un instrument
Comment peut-on être paysan? () [Corola-website/Science/296081_a_297410]
-
au umplut paginile ziarelor și au propulsat noi modele ale „țărănescului” în arena publică. Acoperind un spectru larg de la descrierile romantice ale unor credințe antice păstrate în sânul țărănimii, până la descrierile „realiste” ale sărăciei rurale, alcoolismului și analfabetismului, aceste reprezentări discursive și artistice ale lumii rurale au oferit o serie de tipologii din rândul cărora chiar țăranii alfabetizați puteau să-și aleagă un model pentru a-și construi sau restructura propria viziune asupra identității țărănești. Duplicitatea folclorizării: discursul esențialist și efectele
Comment peut-on être paysan? () [Corola-website/Science/296081_a_297410]