6,149 matches
-
Sf. Alexandru”, construită în 1845, din zid, fusese reparată 1911 și în 1933, valoarea ultimei reparații fiind de 100.000 lei, din care enoriașii puseseră 65.000 lei, prefectura 10.000 lei și 25.000 lei primăria comunei. Credincioșii mai donaseră 5000 lei pentru o troiță, iar 20.000 pentru fântâni. În 1938, preot paroh la parohia Pungești era Al. Mironescu, econom, seminarul, gradul II, născut la 3 aprilie 1901, numit în 1928; cântăreț I. N. Concu, școală de cântăreț, născut
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
întâlniri erau urmate din când în când de adevărate baluri la Pungești unde judecătorul stresat, obosit, surmenat, se îmbolnăvește atunci când ies la iveală din ce în ce mai pronunțat și conflictele căsniciei dintre Dan și Ana, similitudine a însăși căsătoriei dintre Vlahuță și Margareta Dona, în cea de-a doua lui întâlnire cu o parteneră de viață în cuplu: „Lumea se adună mereu; fanți de provincie, cu figura năclăită în pomadă de dafin, moșieri, strânși să plătească în redingota lor de șase nasturi, cu colțul
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
zare, apoi cobora până în apa pârâului Boca și iar urca spre est până în zarea dinspre satul Fundătura Mică din comuna Coșești, azi Ivănești. În pronaosul bisericii din Toporăști, în partea dreaptă, se poate admira o frumoasă icoană pictată pe lemn, donată de prezbitera Caliopia, mama artistului Victor Tabacaru. Despre artist se poate arăta că s-a căsătorit cu o fiică de răzeș din satul Cursești Vale, din familia Nica ( nume cu o semnificație deosebită în limba greacă (poștaș). O chema Aristița
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
fost acela care s-a ocupat de aducerea unor călugări de la unele schituri și mănăstiri din nordul Moldovei, adunarea de fonduri și punându-și în slujba acestui ideal veniturile și timpul. Terenul pe care a început ridicarea bisericii a fost donat de Pintilii Ion, invalid de război și sora lui Vâjian Profira, văduvă de război și rănită în aceleași împrejurări în care a murit și tata. Greutatea mai mare a fost în găsirea unei persoane care să îndeplinească funcția de preot
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
dar nașterea mea a fost înregistrată pe 22 iunie. Denumirea de „pochină” pare inexplicabilă ca referire la relief, dar are totuși o noimă. Aceste insule înconjurate de un teren ce are un nivel mai jos cu câțiva metri, au fost donate de moșierul, care stăpânea aceste plaiuri, unor schituri sau mănăstiri pe care călugării făceau culturi de legume, viță de vie sau pomăt. Cum călugării erau numiți de țărani „pochi”, aceste insule pe care viețuiau de primăvara până toamna, au fost
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
m-au vizitat și la Crucea și la Vama. MĂTUȘA ȘTEFANA Ultima, și cea mai mică soră a lui tata, Ștefana, s-a căsătorit cu Apostol Trișcaș, un bărbat voinic, harnic și bun la suflet. La nuntă, tata le-a donat locul de casă pe care-l părăsise când s-a mutat „La trei vânturi”. Ștefana a născut zece copii. Soțul ei a murit „de tânăr” la 50 de ani. Toți copiii au plecat din sat, unii în Brăila, alții în
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Și-au dat concursul soliștii Operei din Iași - D-na Adriana Severin, D-l Ionel Humiță și Prof. Dorin Cernei. În cursul lunii mai s-a organizat o excursie În localitatea CotiugeniiMari, județul Soroca În cadrul Întâlnirii Fiilor Satului. Au fost donate cărți pentru Căminul Cultural din localitate și pentru elevii din două școli. A avut loc dezvelirea unei plăci de marmură cu inscripția „În memoria profesorilor și Învățătorilor de la Cotiugenii-Mari”. La ceremonia dezvelirii a fost evocată personalitatea lui Simion Murafa, originar
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Țările Române au dăruit Începând cu sec. al XV-lea și au sprijinit arta și ortodoxia Athosului. Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Petru Rareș, Neagoe Basarab, Alexandru Lăpușneanu, Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir, alături de mulți credincioși, preoți și ierarhi, au donat moșii, vii, case, iazuri, odoare și robi. La fiecare pas În cele 20 mănăstiri istorice, sute de chilii, colibe și schituri se vădește dărnicia și generozitatea românească În decurs de cinci secole. Un condei românesc Întârzie să vină să facă
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Sprânceană paharnic, lui Alontie Pojar, Toader Sprânceană, Mihail Arvat și fratelui său Toader, mai precis o moșie cu fânețe peste Prut, care se numește Ciortova, „atârnătoare de ocolul târgului Huși”. Petru Șchiopul (1574-1577, 1578-1579), în a treia lui domnie (1582-1591), dona lui Gavrilă Sprânceană ceașnicul și altora „o bucată de pământ cu fâneață, care această bucată de pământ a fost a noastră dreaptă domnească și ascultătoare de ocolul târgului Huși”. Ca să justifice reducerea ocolului, domnul precizează: „Noi cu sfatul nostru și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
proprietate mai veche a lui Ionașco Cehan, pe care domnitorul Vasile Lupu doar a recunoscut-o și a întărit-o, conform dreptului medieval: „a fost drept al nostru ascultător de ocolul Stănileștilor”.) Tot din ocolul domnesc al Hușilor au fost donate bălțile Lăpușna și Lăpușnița de pe Prut, iar prin hrisovul din 27 martie 1640, a dăruit mănăstirii Trei Ierarhi patru fălci de vie de la Huși, situate pe dealul Dric. Peste câțiva ani, în 1646, domnitorul le întărea orășenilor hotarul târgului, care
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pentru instituțiile ecleziastice și pentru boierime. Statutul lor real era de sclavie, proprietarul (instituție sau persoană fizică) având drept de viață și de moarte până târziu, în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Printr-un hrisov, Alexandru Iliaș a donat Episcopiei Hușilor sălașul țiganului domnesc Condrea, cu soția și copiii lui „spre a fi șerbi țigani cu toți urmașii lor”. Într-un alt hrisov domnesc din 8 aprilie 1708, Mihai Racoviță nota situația țiganului Negul care, reușind să scape din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
danie, declara că fratele său a făcut această donație „pentru sufletul lui și a părinților lui ca să se pomenească la Episcopie”. În anul următor, 1759, în timpul domniei lui Ioan Teodor Callimachi (1758-1761) stolnicul Vasilie Costachi și cu fiii săi au donat Episcopiei o fată de țigan „pentru veșnica lor pomenire și a răposaților săi părinți”. La 7 iunie 1768, episcopul Inochentie a cumpărat de la Catrina, fiica lui Miron Hâncu, doi țigani fierari, cu prețul de 120 lei. La 12 iunie, surorile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Atunci s-au ridicat case impunătoare care au aparținut lui Pavel Michiu și Adam Mitache (actualul Muzeu de Istorie). În 1889, pe strada Mihail Kogălniceanu, a fost construit un imobil de către Iancu și Elena Berea. În 1999, clădirea a fost donată Episcopiei Hușilor de către Mihail Berea, consilier la Uniunea Artiștilor Plastici București. Cu ajutorul său și prin strădania P.S. Episcop Ioachim Mareș, în perioada 1999-2004, a fost reconstituit acest așezământ în proporție de 60%. Contribuții importante la consolidarea, restaurarea și dotarea acestui
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de la biserica Sf. Voievozi, de la biserica Înălțarea, din Târgul Făinei și din ulița Blănarilor. Un număr mare de fântâni și cișmele asigurau apa necesară pentru oameni și vite. Vizitând orașul la 4 august 1851, Grigore Alexandru Ghica, domnul Moldovei, a donat suma de 35.000 lei pentru alimentarea orașului cu apă. O inscripție de pe una din cișmele imortalizează acest eveniment: „În amintirea memorabilei zile de 4 august 1851, cînd Alteța Sa Grigore Alexandru Ghica, domnul Moldovei, vizitând orașul Huși, din lista sa
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
apă captată prin conducte realizate din olane. Au mai fost construite un havuz din lemn și unul din piatră, apoi un rezervor din lemn de brad pentru una din cișmelele orașului. În 1863, profesorii de la Seminarul Teologic din Huși au donat diverse sume pentru construcția unei cișmele în curtea Seminarului. Aceste inițiative lăudabile, ca și numărul mare de proiecte, printre care reconstrucția întregii rețele de conducte de aducțiune, n-au rezolvat însă problema aprovizionării orașului Huși cu apă. La sfârșitul secolului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
județul Fălciu au oferit cai și vite pentru armată. În lunile următoare, strângerea donațiilor s-a generalizat. Ținutul Fălciu se distinge prin simțămintele generoase și patriotice ale unor personalități locale: Nicu Juvara, Al. Negruzzi, G. Strătulescu și Pintilie Andreescu, care donează câte un cal, Lascăr Rosetti - doi cai, D. Berea, comuna Urlați, județul Fălciu - două vaci. Deși criza persista, din primăvara anului 1877 s-a observat, însă, o îmbunătățire a echilibrului circulației monetare prin transporturile și cumpărăturile masive de produse și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
800 lei noi, iar suma finală oferită armatei de acest comitet a fost de 2.282,15 lei. În ceea ce privește cumpărarea de arme, până la 8 decembrie 1877, locuitorii județului Fălciu au oferit suma de 15.457, 27 lei. Persoane particulare au donat diverse materiale. De exemplu, locuitorii din comunele Șchiopeni, Mălăești, Idrici, Corni, Târzii, Crețești, Grumezoaia, Tămășești, Dodești, Urdești, Bârsești, Cozia, Zberoaia, Duda, Grozești, Răducăneni au oferit pentru armată cantități însemnate de: scamă, cămăși, flanele, pânză, încălțăminte. Femeile și-au îndeplinit cu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
vieții, instituirea Cultului Eroilor au fost metodele ei clasice ca să întrețină nestinsă flacăra iubirii de țară și avântul în orice formă de jertfă. Preoții și credincioșii au răspuns cu însuflețire apelurilor pentru ofrandă și donații în bani, unii din preoți donând salariul lor întreg sau o anumită sumă lunar, pe întreaga durată a campaniei. Donațiile unor preoți constau și din vite de tăiere, oi, miei sau grâu, porumb, fasole etc, ca și modeste sume de bani. În unele eparhii, printre care
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
creștină - scria Melchisedec - toarnă balsamul dragostei pe rănile lor, îi poartă în brațele sale și prin rugăciunile și ajutoarele sale, le trimite îngeri păzitori la patul durerii”. În Războiul pentru Independență, episcopul Melchisedec, asemeni altor ierarhi din diferite eparhii, a donat din propriul salariu. Episcopul a trimis 1.000 de lei pentru soldații de pe front ca ofrandă pentru cumpărarea de arme. Din telegrama ministrului de Război (București, 21 septembrie 1877), rezultă „deosebita recunoștință a Ministrului pentru sentimentele atât de nobile și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ca ofrandă pentru cumpărarea de arme. Din telegrama ministrului de Război (București, 21 septembrie 1877), rezultă „deosebita recunoștință a Ministrului pentru sentimentele atât de nobile și patriotice ce ați arătat prin ofranda Eminenței Voastre”. La 22 septembrie 1877, episcopul a donat suma de 200 de lei (franci) pentru Crucea Roșie. A doua zi (23 septembrie 1877), Mihail Kogălniceanu, ministru de Externe, i-a expediat o telegramă în care exprima episcopului „recunoștința în numele Domnitorului și al Țării pentru ofranda de una mie
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fond special, în valoare de 19.584,52 lei, din care 5.156,40 lei au fost adunați prin liste de subscripție publică, de către doamna Elena Andriescu; 10.599,75 lei, primiți de la Moara Beral și Agatstein;, 2.000 lei donați de Clubul „Frăția”; 1.258,37 lei din contribuția de 0,05 bani încasată pentru făina distribuită de primărie și 200 lei au fost donați de cafegiul Aron Nusem. 2.Reflecții despre politică și politicieni în presa hușeană Cele două
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Elena Andriescu; 10.599,75 lei, primiți de la Moara Beral și Agatstein;, 2.000 lei donați de Clubul „Frăția”; 1.258,37 lei din contribuția de 0,05 bani încasată pentru făina distribuită de primărie și 200 lei au fost donați de cafegiul Aron Nusem. 2.Reflecții despre politică și politicieni în presa hușeană Cele două partide - Partidul Național Liberal și Partidul Conservator -, dincolo de rivalitățile politice, aveau un singur țel: modernizarea țării după modelul occidental, singurul în care au crezut și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
care a înregistrat la venituri suma de 125.000 lei. O preocupare importantă a Primăriei orașului Huși, în anii 1919-1920, era asigurarea veniturilor, care erau obținute din taxe și impozite; alte venituri erau obținute prin valorificarea imobilelor, terenurilor și depozitelor donate de personalități înstărite ale orașului. Reține atenția o altă sursă a veniturilor: impozit asupra luxului (cei care posedau trăsuri, căruțe, biciclete sau servitori (!). Primarul N. N. Tiron era convins că orașul Huși, pentru a intra în rândul orașelor moderne, are nevoie
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mai pot aminti de strălucitele apariții - pe lângă cele menționate - cum ar fi: capricioasa și îndrăgostita Rosina din Bărbierul din Sevilla, Nedda din Paiațe, inocenta Margareta din Faust, cocheta Musetta din Boema, Rosalinda din Liliacul sau neînduplecata Cecilia din Silvia, ori Dona Elvira din Don Juan și multe altele. Toate realizate la un nivel artistic remarcabil, au rămas ca modele pentru discipolii pe care i-a îndrumat ani în șir (cât a fost profesoară la actuala Academie de Arte din Iași, unde
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
În cazurile prevăzute la lit. e și f nu se retrage permisul de armă dacă în el sunt înscrise și alte arme în afara aceleia pe care titularul nu o mai poate deține. În asemenea situații, precum și atunci când titularii vând sau donează armele pe care le dețin, se anulează din permis numai mențiunile referitoare la aceste arme. Anularea autorizării și retragerea permisului de armă se fac de către organul competent al Ministerului de Interne în a cărui rază teritorială își are domiciliul titularul
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]