5,263 matches
-
și trupul începând să existe deodată, și consideră că embrionul e însuflețit. În acest sens, Sf. Grigorie de Nyssa precizează: Ca să constați că oamenii sunt în viață avem căldura, lucrarea și mișcarea pe când răcirea și înțepenirea sunt dovezile morții. Iar embrionul de care am vorbit, e un izvor de căldură și de putere, dovadă că e însuflețit<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre facerea omului, XXIX, trad. și note de Pr.Prof.Dr. Teodor Bodogae, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 30
Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
cartea Facerii, vorbind despre Rebeca, spune că, încă înainte de durerile nașterii, cât avea în pântece perechea celor ce se vor naște din ea (Iacob și Esau — n.n.), purta cu greutate lupta între ei și vedea în ei mușcăturile morții, întrucât embrionii se ciocneau prin salturile lor nepotolite<footnote Sf. Chiril al Alexandriei, Glafire la Facere, cartea a IV-a, 2, trad., introducere și note de Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 39, Edit. IBMBOR, București, 1992, p.
Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
omul își începe existența din momentul concepției, a contopirii spermatozoidului cu ovulul. O dovadă științifică pentru acest fapt este fecundarea în vitro (în eprubetă). Orice altă definire a începutului vieții este nefondată. (Unii susțin că ea ar începe o dată cu infiltrarea embrionului în uter).<footnote Pius Stossel, op. cit., p. 139. footnote> Un număr de 92 de profesori ai facultăților de medicină din Tesalonic au declarat în 1986: Ca factori responsabili, profesori universitari și medici, declarăm: omul există ca om din clipa conceperii
Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
sau să determine modificări ale învelișului uterului pentru a nu fixa sarcina. Unele contraceptive împiedică apariția sau dezvoltarea unei sarcini, altele acționează direct asupra zigotului, împiedicând nidarea de pereții uterului (spre exemplu steriletul). Chiar dacă nu s-a implantat în uter, embrionul este totuși viață și avortul este deci o crimă, pentru că, așa cum susține Biserica și majoritatea medicilor responsabili din întreaga lume, omul este om din momentul concepției. Ovulul fecundat nu este o simplă masă celulară fără caractere specifice, ci este absolut
Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
în a căror limite exercițiul componistic nu este nicidecum greșit, dar care suportă, în zonele ce depășesc aceste limite, excepții de la regulă, iar atunci regula se transfigurează. Așa s-a întâmplat cu Gesualdo care a transfigurat sistemul modal într-un embrion de sistem tonal, și tot așa s-a întâmplat cu Wagner care a împins sistemul tonal spre un nou modalism. E ca și cum excepția ar cere legii să intre în devenire și să devină ceea ce este în neștiutul și
Reguli ?i excep?ii by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83425_a_84750]
-
și de cele mai multe poezii de suflu modern, înnoitor, ale lui A. E. Baconsky, precum si de cele două poeme de o deosebită rezonanță a ultimului stadiu al realismului socialist: Cântare Omului și 1907, de T. Arghezi. Poezia lui Nicolae Labiș avea embrionul care a dobândit carne și oase, s-a închegat, în poezia generației șaizeci, în poezia celor de o vârstă cu el. Labiș e un reper. Antologia Poezia Românească, a poetului grec Iannis Ritsos, care apare în Grecia în 1959 și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
laolaltă cu noi Nord Traversez linia de tramvai am un zâmbet precar-dubios pe care cel mai adesea îl port înăuntrul meu Cerul e moale-lânos și probabil mișcarea circulară a norilor mă face să simt o vagă amețeală dacă nu chiar embrionul obscur al unei bucurii începe să-mi zvâcnească sub tâmple Ajung în dreptul semaforului am un zâmbet precar-dubios îl port înăuntrul meu ca pe o busolă care (fără să știi s-o folosești) - tot pipăind-o în buzunar - îți dă (cât
Poezie by Eugen Bunaru () [Corola-journal/Imaginative/6884_a_8209]
-
te primește, te ascultă. Ochii sunt vii, vie-i icoana, străluminat locașul din Mărțișor" (Ochii Maicii Domnului). Astfel copilăria e reconstituită pe planul "a ceea ce ar fi putut să fie", în înseși miezurile sale silite inițial a se inhiba, în embrionii săi nedezvoltați, fără descoperirea și valorificarea afectivă a cărora însă ființa auctorială n-ar fi fost integră. Această "autentificare" retrospectivă în instanța sublim-notarială a discursului poetic e cu atît mai emoționantă cu cît vine cu o apăsătoare întîrziere, ea însăși
Sub zodia "netrăirilor" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12643_a_13968]
-
să ne iubim și o pasăre mare și albă ne va aduce fructul iubirii într-un coș cu dantele. În varianta mea, cei doi oameni care se iubesc se hotărăsc să facă un copil, iau în căușul palmelor lor reunite embrionul fosforescent și îl pun într-un vas transparent. Totul respiră o luminiscență intrastelară, ca în Star Trek. Cei doi îl pot vedea cum crește, trebuie să-l hrănească într-un anumit fel, în fiecare zi și în fiecare noapte, și
Poveşti cu scriitoare şi copii by Luminița Marcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1772]
-
Cei doi îl pot vedea cum crește, trebuie să-l hrănească într-un anumit fel, în fiecare zi și în fiecare noapte, și o condiție esențială este să nu se certe niciodată, pentru că, la fel ca o floare în glastră, embrionul suferă și se poate stinge. Timp de nouă luni fac asta, amândoi, și niciunul nu suferă de dureri de spate, de picioare amorțite, de crampe abdominale, de sângerări, de contracții premature, nimic. Mama își poate vedea liniștită de preocupă rile
Poveşti cu scriitoare şi copii by Luminița Marcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1772]
-
și niciunul nu suferă de dureri de spate, de picioare amorțite, de crampe abdominale, de sângerări, de contracții premature, nimic. Mama își poate vedea liniștită de preocupă rile obișnuite, tatăl la fel. Cu timpul, cei doi încep să comunice cu embrionul deja transformat în făt și, la momentul potrivit, îl sprijină ca să iasă în lume și îi întind mâna și îi spun bine ai venit, noi suntem părinții tăi, ne bucurăm să te cunoaștem, sperăm că ai avut o călătorie plăcută
Poveşti cu scriitoare şi copii by Luminița Marcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1772]
-
să asculți muzică. Pe lângă aceasta, vibrațiile ritmice vor palpita în aer și aceste vibrații se vor transmite în mediu... Acolo unde ajung, totul se va acorda în mod ritmic cât va fi posibil și, nu încape îndoială, fragedele celule ale embrionului se vor face mai armonioase... Vino, apropie-te, așează-te aici... Dar... Dar acum ascultă! Începe să dea la manetă. Săraca Materie ascultătoare privește cu ștersele sale priviri candide la figura dominantă a visului său; îi trezește sonata adormitele tandreți
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
figura dominantă a visului său; îi trezește sonata adormitele tandreți maternale și începe să i se reverse din inima maternală milă, milă suculentă față de tatăl viitorului geniu. Vino, apropie-te să-ți ajungă la sân ondulațiile ritmice; care învăluie fragedul embrion... Simte săraca Materie cum o trec apele profunde ale spiritului, amare limfe care îi sufocă inima de mamă, că obiectele toate, comoda, scaunele, consola, oglinda, peste toate, masa, toate râd de ea; îi urcă sângele în obraji și rușinată, simțind
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
Tatăl său și inima începe să-i sâcâie pieptul Marinei, însă, of, logica somnului!, o dată mai mult nesperatul. Mi-am închipuit, Marina, mi-am închipuit, și nu vreau să mă cert, căci am vorbit deja cu don Fulgencio despre el. Embrionul trece prin toate fazele prin care a trecut specia, procesul ontogenetic reproduce filogeneticul, este primul infuzoriu, abia apoi mamifer inferior după... Umanitatea a trecut prin fetișism; trece prin fiecare om. Eu mă însărcinez să-l scot mai înainte din această
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
o casă impunătoare dintr-un mic port. Era un om delicat, trist și plin de amabilitate; ea era o femeie tăioasă, nefericită și ușor acidă, iar mama îcu un fiu de patru ani, o fiică de un an și un embrion de cinci luni) i-a fermecat și dominat pe amîndoi. Dar trei este cel mai mic număr care poate constitui o serie, și pe mine nu mă mai domina. Probabil că nici nu mai dorea. Oricum, atunci cînd a plecat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
cuvinte pe care le mai auzise, dar pe care le ignorase total: „Nu m-ar deranja să-i pipăi burta pe întuneric“. Știa încă de la patru ani că toții copiii se nasc din burta mamei. Domnul Thaw îi descrisese creșterea embrionului în detaliu, iar Thaw presupusese că acest proces se produce spontan la toate femeile care trec de o anumită vîrstă. Acceptase acest lucru, așa cum acceptase povestirea tatălui despre originea speciilor și sistemul solar: era o treabă interesantă, mecanică, nu prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
o privire blîndă, misterioasă și atotștiutoare. O vreme crezu că asta ar putea fi expresia încarnată a lui Dumnezeu, pentru că Leonardo și sculptorii figurii orientale a lui Buddha fuseseră convinși de asta. într-o dimineață, o descoperi pe fața unui embrion de opt centimetri din muzeul medicinii de la universitate. Capul uriaș aplecat peste genunchii strînși, ochii mari închiși și gura zîmbind subtil păreau să viseze la un secret încîntător, mare cît universul. Și își dădu seama că o astfel de expresie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
avea să moară, prefăcîndu-se-ntr-o cojiță uscată la rădăcina unei pagini. Rodea, poate, din când în când, bucățele albe sau negre din fibra împletiturii. Înfigea ovipozitorul în punctul pe i din Goliadkin și lăsa acolo tubulețele cilindrice cu câte un mic embrion în ele. Nu știa că lumea ei înseamnă ceva, că ar putea fi citită, ea o trăia și asta era de ajuns. Poate Goliadkin, sau poate eu, al cărui ochi cât un miliard de sori se apropia de ea, eram
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
pământului. Totul pe un fir de nisip de pe o plajă cât universul. Unde e loc pentru mîntuire? Și de ce ai căpăta, tocmai tu, mocirlă atomică, viața veșnică? Slavă, căci din simetria trupului nostru se desprinde simetria lumilor, în analogii amețitoare. Embrionul uman reia prescurtat filogenia lumii vii. Înotând în piscina musculoasă a uterului, simțind căldura vezicii urinare și-a rectului, translucizi și cu spinarea curbată, ne-nvălătucim tot mai complicat foițele embrionare, devenind, pe rând, celenterate și viermi, pești cu branhii
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
școala cu un an. Dar am citit mult atunci, căci orice era mai bine decât să zac în pat sau să mă plimb în jurul mesei. Și am visat mult, mai mult ca oricând, așa cum am auzit odată la radio că embrionii visează în uterul mamelor, că visează (oare la ce?) aproape tot timpul. Iar eu, încuiată în cameră, ghemuită sub cearceafuri, nu eram altceva decât un fruct de carne care se cocea în umbră. Am visat venirea ta, te-am visat
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
camera Ancăi, împreună cu foișorul și casele din jur, împreună cu norii de deasupra, împreună cu panorama fantastică a orașului București, împreună cu imensa curbură a pământului, împreună cu ceasul de aur al galaxiei, împreună cu spuma supergalaxiei, curbată în ea însăși și zvâcnind ca un embrion, toate acestea ar forma doar un atom de carbon dintr-un fir de chitină de pe spinarea unei muște dm alt univers, iar acest alt univers ar forma un atom dintr-o coajă de cartof aruncată la gunoi într-un univers
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
un bob de mazăre, devenise deodată, peste noapte, zmeuriu, limpede și strălucitor de parcă ar fi fost o icră gigantică de sturion. Firișoare roșii și sidefii, ca niște rădăcinițe, porneau din boaba sticloasă (în care parcă zvâcnea ceva ca un mic embrion ghemuit), se-ntindeau peste șaua nasului și pe sub pielea întinsă a pometului, și continuară să se extindă zilele și săptămânile următoare, acoperind fața negrului cel alb cu o rețea de capilare întinse până și-n pupilele ochilor, până și-n
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
care-i invadase corpul se resorbiseră, lăsîndu-i pe piele filigrane aproape neobservate, ca florile și lujerii art nouveau care-mpodobeau piatra clădirilor din uptown, în schimb negul de lângă nară îi rămase pentru totdeauna limpede și zmeuriu, cu ceva ca un embrion de pește-ntr-o icră plutind în el, fluturând uneori dintr-o coadă virtuală. Nopțile, însă, Packardul îl ducea acum la marginea orașului, la coliba lacustră a fratelui Armando, din mijlocul nesfîrși-tului swamp. Imensa limuzină cu spițele roților cromate și
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Dumnezeire, emanăm cu toții, din tufele subțiorilor, din grăsimea șoldurilor și mai cu seamă din cochilia de pe umeri o lumină înmiresmată ce ne-nvelește ca o suveică. E mandorla ce ne va sui cândva către ceruri, coaja seminței ce conține un embrion viu. Da, sîntem embrioni neurali, mormoloci încurcați în organe atavice, ținând de două medii, de două zone ale ființei. Ce stranii vom fi când, asemenea cetaceelor, vom părăsi cu totul pământul ferm al cărnii inerte și ne vom adapta noii
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
tufele subțiorilor, din grăsimea șoldurilor și mai cu seamă din cochilia de pe umeri o lumină înmiresmată ce ne-nvelește ca o suveică. E mandorla ce ne va sui cândva către ceruri, coaja seminței ce conține un embrion viu. Da, sîntem embrioni neurali, mormoloci încurcați în organe atavice, ținând de două medii, de două zone ale ființei. Ce stranii vom fi când, asemenea cetaceelor, vom părăsi cu totul pământul ferm al cărnii inerte și ne vom adapta noii împărății, când vom înota
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]