5,930 matches
-
transformările tehnologice și sociale trebuie să fie incluse în mod explicit în noile modele de comunicare, pentru a evita perpetuarea unor polemici inutile legate de subiecte controversate din spațiul comunicării, cum ar fi disputa asupra efectelor minimale sau asupra validării empirice a teoriei agenda setting. Chiar dacă s-ar putea să ne îndreptăm către o nouă eră a efectelor minimale, aceasta nu va arăta ca precedenta, cel puțin în legătură cu suporturile tehnologice ale comunicării și cu implicațiile lor în democratizarea accesului în spațiul
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
informațiile mondene, faptele diverse și scandalurile politice. Atât Wilbur Schramm în anul 1961, cât și Elihu Katz, începând din anii '70 (i.e. Katz, Blumer și Gurevitch, 1974), au încercat să se rupă de viziunea lineară a comunicării descrisă de studiul empiric al efectelor, orientându-și atenția nu spre ceea ce televiziunea le face oamenilor, ci spre ceea ce oamenii (în special copiii) fac din televiziune. În felul acesta ei continuă să se plaseze în perspectiva funcțiilor mijloacelor de informare dominante, lărgind însă câmpul
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
păreau importante în cazul alegerilor prezidențiale din Statele Unite din 1968 și au conchis că există o corelație puternică între importanța acordată de media anumitor subiecte și cea atribuită de alegători respectivelor subiecte. Acest studiu a generat un val de cercetări empirice care au demonstrat importanța mass-media ca transmițător al informațiilor politice. Încercând să sintetizăm foarte mult, putem spune că cercetările clasice dedicate ipotezei agenda setting pornesc de la premisa că media definește calendarul și ierarhia evenimentelor relatate. Procesul de agenda setting se
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Un candidat poate fi astfel discreditat de informații recente legate de corupție sau moralitate. În campaniile electorale, mass-media, orientând atenția spre anumite subiecte (engl. issues), poate schimba radical criteriile de evaluare a protagoniștilor și a performanțelor acestora. Există suficiente dovezi empirice (Corbu și Boțan, 2011) că un astfel de efect de ultim moment s-a produs în campania prezidențială din 2009, când Mircea Geoană considerat favorit a pierdut alegerile la câteva zile după o misterioasă vizită făcută unui controversat om de
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
trepte, poate fi explicată ca fiind rezultatul unui context în care mass-media și impactul ei social nu au fost încă pe deplin înțelese. Neînțelegerea efectelor media a persistat însă pentru decenii întregi, până în momentul în care au fost identificare dovezi empirice incontestabile care au impus o regândire a efectelor directe, fără legătură cu procesele interpersonale (Edelman et al., 2001). Contextul actual, datorită mutațiilor produse la nivelul practicilor jurnalistice, poate crea și el anumite confuzii, similare celor din anii '60 sau '90
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Un studiu din 2008, care a avut un design de cercetare inovativ constând într-un experiment de teren (engl. field experiment), adică un experiment derulat în realitatea socială și nu între pereții unui laborator de cercetare -, a adus importante dovezi empirice legate de subiectul expunerii la informație (Iyengar et al., 2008). Cercetătorii, coordonați de profesorul de la Stanford, Shanto Iyengar, au realizat o vastă selecție de discursuri de campanie și spoturi electorale ale candidaților prezidențiali Al Gore și George W. Bush. Acest
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
ca mesajele media să facă altceva decât să întărească anumite predispoziții. Polarizarea politică în rândul publicului repune în discuție, prin urmare, studiile dedicate efectelor media. Audiențele media sunt din ce în ce mai reticente față de informațiile aflate în discrepanță cu propriile convingeri. O validare empirică a acestei ipoteze a fost oferită de studiul lui Bennett și Iyengar (2009), care a investigat procesarea selectivă a informației primite de la media. După apariția în mass-media a unor dovezi legate de afirmațiile nefondate ale administrației Bush în legătură cu descoperirea armelor
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
s-ar datora exclusiv variabilelor structurale, ignorând impactul evenimentelor de campanie. Cercetările clasice au sondat mai ales efectele persuasiunii electorale (i.e. impactul mesajelor de campanie asupra preferinței de vot). Din această perspectivă, ipoteza efectelor minimale pare să se susțină; dovezile empirice indică faptul că expunerea la mesajele candidaților nu poate decât cel mult să activeze anumite atitudini partizane. Limitarea cercetărilor la efectele persuasive ale comunicării politice eclipsează însă o varietate de alte efecte ale campaniilor, deosebit de relevante. Spre exemplu, transmiterea informației
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
care organizează linia povestirii, care conferă sensul, esența unui subiect, prezentat în media (Gamson și Modigliani, 1987). O astfel de operaționalizare face însă observarea efectelor cadrajelor din media cvasi-imposibilă. O abordare mai ușor de tradus și de transpus în cercetare empirică îi aparține autorului Robert Entman (1993) și subliniază faptul că încadrarea înseamnă în mod esențial selectarea și evidențierea anumitor informații. Încă din anii '80, literatura dedicată stabilirii agendei (agenda setting), activării (priming) și încadrării (framing) a dus la formarea a
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
operaționalizare ce distinge între cadrajele specifice unui subiect (engl. issue-specific frames) și cadraje generice (engl. generic frames). Cadrajele specifice sunt foarte bine circumscrise, aplicându-se numai anumitor subiecte și evenimente. Acestea sunt greu de extrapolat, comparat și folosit ca dovezi empirice în studiul cadrajelor. La antipod, cadrajele generice depășesc barierele tematice și se aplică mai multor subiecte, unele variind în timp și provenind din contexte culturale diferite. În funcție de subiect, acestea din urmă se împart în: cadraje specifice, axate în mod deosebit
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Vreese et al., 2011; Schuck, 2009). Un alt aspect important este cât durează efectele cadrajelor din media. Anumiți autori (de Vreese, 2005; Lecheler, 2011) au sugerat că acestea se atenuează dacă dispare expunerea la stimul, dar cum astfel de validări empirice sunt obținute prin intermediul experimentelor, concluziile sunt dificil de generalizat. Astfel de aspecte indică necesitatea unor cercetări ulterioare, care să delimiteze cu mai mare precizie efectele cadrajelor în timp. O vulnerabilitate a studiilor dedicate cadrajelor media se leagă de fragmentarea abordărilor
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
față de un anumit partid și sentimentele față de un anumit candidat, în timp ce platformele electorale au cântărit mult mai puțin în luarea deciziei de vot (Ansolabehere și Iyengar, 1996). Pornind de la astfel de dovezi, autorul Ted Brader (2006) a dezvoltat o cercetare empirică dedicată rolului emoțiilor folosite în publicitatea electorală asupra deciziei de vot, axându-se pe două emoții de bază: entuziasmul și frica. Rezultatele arată că publicitatea care mizează pe entuziasm îi mobilizează pe votanți, și, în egală măsură, le polarizează preferințele
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
caz, în timp ce cadrajele tematice plasează problema într-un context mai larg. Cadrajele episodice conțin un bagaj emoțional mai mare, utilizarea exemplelor făcându-i pe membrii audienței să empatizeze mai mult cu informația prezentată. Astfel de observații, adesea dublate de cercetări empirice, accentuează importanța integrării emoțiilor în arii de cercetare în care prevalează abordările cognitive. Preferințele politice ale indivizilor stau la baza procesului democratic. Nu este deci întâmplător faptul că cercetătorii dedică atâta atenție procesului de formare a atitudinilor politice. Există deja
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
a fost de 0.523. A doua variabilă despre care am considerat că ar putea condiționa efectele cadrajelor conflictuale a fost dependența de media. Scala pentru această variabilă a inclus cinci enunțuri, care au fost formulate pornind de la două studii empirice (Mutz și Reeves, 2005; Schuck și de Vreese, 2012): "Urmăresc știrile pentru a vedea poziția politicienilor în legătură cu problemele publice importante"; "Urmăresc știrile pentru a fi la curent cu problemele publice importante"; "Urmăresc știrile pentru a-mi putea forma o opinie
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
efectelor identificate (mari în cazul încrederii politice, modeste în cazul cinismului și inexistente în cazul activismului politic), modul în care sunt prezentate conflictele face o diferență semnificativă în privința efectelor. Ipoteza de bază a studiului de față se confirmă deci, datele empirice susținând existența unui efect de tip cumulativ, rezultatul combinat al subiectului și stilului conflictelor din știri. În acord cu ipoteza video-malaise detaliată în partea teoretică ca media malaise -, datele noastre confirmă faptul că, accentuând opozițiile și neînțelegerile dintre participanți, mass-media
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Carnap 396, conceptele de intensiune și extensiune ale unei expresii a limbii sunt echivalente conceptelor de proprietate și clasă și se pot aplica la diferite tipuri de expresii, inclusiv la propoziții. Din această perspectivă, semantica are o dublă deschidere: una empirică, definind semantica lingvistică, și alta non empirică, apropiată de teoria cunoașterii și interesată de obiectele conceptuale și de relațiile acestora cu lumea. Prin urmare, analiza semantică a limbajului politic eminescian nu se poate limita la o abordare în termeni intensionali
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ale unei expresii a limbii sunt echivalente conceptelor de proprietate și clasă și se pot aplica la diferite tipuri de expresii, inclusiv la propoziții. Din această perspectivă, semantica are o dublă deschidere: una empirică, definind semantica lingvistică, și alta non empirică, apropiată de teoria cunoașterii și interesată de obiectele conceptuale și de relațiile acestora cu lumea. Prin urmare, analiza semantică a limbajului politic eminescian nu se poate limita la o abordare în termeni intensionali, care să descrie regulile de articulare semantică
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
identice"451. Stabilind conexiuni explicite și implicite între articole și texte de proveniență variată, publicistica eminesciană dobândește profilul unei expresii culturale de o vastitate și de o profunzime rar întâlnite în stilul jurnalistic românesc al epocii. c) Pasiunea pentru datele empirice. În strânsă legătură cu tehnica exemplului edificator, publicistica eminesciană cuprinde un număr impresionant de statistici, de eșantioane cifrice, de procente, menite să sprijine argumentația jurnalistului. Un exemplu în acest sens îl oferă studiul intitulat " Cestiunea israelită", publicat în paginile Timpului
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
din acribia cu care își redactează articolele, din bogăția și eleganța expresiei verbale, din grija și respectul față de cititor, din erudiția și formația enciclopedică a gazetarului. Eminescu își selectează cu atenție mijloacele de expresie și traduce abstracțiile în planul experienței empirice, manifestând interes pentru înțelegerea adecvată a mesajului jurnalistic. Modelându-și limbajul în funcție de competențele interpretative ale cititorului și provocându-l în același timp, prin amploarea problematicii abordate și prin deschiderile enciclopedice pe care le operează la nivelul conținuturilor, jurnalistul contribuie decisiv
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
respectiv al semanticii extensionale, publicistica eminesciană marchează o schimbare de paradigmă în discursul jurnalistic al vremii, atât sub raportul cantității și calității conținuturilor comunicate, cât, mai ales, sub raportul explicitării și resemantizării referentului evenimențial. Astfel, densitatea de informații, de date empirice referitoare la cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, se împletește în textura articolelor eminesciene cu excursuri istorice, cu analize și glosări tematice, cu evidente valențe paideice. Instituind o grilă particulară de lectură a epocii din care
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
politici ai vremii. Conștient de potențialul performativ al cuvântului, jurnalistul Eminescu pledează pentru o retorică lucid și conștient orientată pragmatic. Dintre mijloacele de persuasiune folosite cu predilecție de gazetar reținem: ponderea și impactul exemplelor, tehnica citatului revelator, pasiunea pentru datele empirice, dimensiunea metadiscursivă a limbajului publicistic, adresarea directă și dramatizarea. Complementaritatea celor trei niveluri ale analizei (sintaxă, semantică, pragmatică) a determinat conexiuni constante între dimensiunile semiotice și, implicit, depășirea interpretării izolate a fenomenelor în discuție. Fiecare palier al demersului semiotic a
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
nivelul său este critic deoarece trebuie să fie deasupra unui prag pentru a fi eficient, dar nu prea ridicat pentru a nu copleși antioxidanții și să devină toxic. Nu există dubiu asupra toxicității ozonului. Chiar și în zilele noastre utilizarea empirica a ozonului a contribuit la o considerație slabă a terapiei cu ozon. Din această cauză în unele state din SUA terapia cu ozon este prohibita, privită cu scepticism, aceeași atitudine având și medicină ortodoxă din Germania unde este locul de
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
1.000 de bolnavi cu IC cu FE păstrată (36). La sfârșitul studiului nu au fost diferențe semnificative pe end-point-urile prespecificate la bolnavii sub tratament activ față de placebo. În concluzie, tratamentul IC cu FE păstrată rămâne în prezent un tratament empiric. HTA și boala cardiacă ischemică, condiții frecvent asociate cu IC cu FE păstrată, necesită un tratament adecvat. În prezența congestiei pulmonare sau sistemice se recomandă diuretice pentru ameliorarea simptomelor. Controlul frecvenței cardiace reprezintă un alt obiectiv terapeutic, deoarece tahicardia sinusală
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
-
a arătat că aceștia prezentau un risc de trei ori mai mare de hemoragii majore și valori semnificativ mai ridicate ale nivelurilor anti-factor X, comparativ cu subiecții cu clearance de creatinină peste 30 ml/minut. Studiul a arătat că reglarea empirică a dozei de enoxaparină reduce acest risc hemoragic (70). În ceea ce privește administrarea dalteparinei în doze terapeutice (100 U/kg de două ori pe zi) nu s-au identificat diferențe între nivelurile anti-factor X la pacienții cu clearance de creatinină sub 40
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
existență se încearcă a fi demonstrată este singura ființă care are toate atributele divine. Astfel, argumentul cosmologic își trădează dependența de argumentul ontologic 42. Argumentul cosmologic pe care îl propune Hartshorne diferă de formulările tradiționale deoarece nu este un argument empiric și pentru că nu face referire la o primă cauză sau la un prim motor nemișcat. Argumentul cosmologic propus de Hartshorne reprezintă tot o demonstrație a priori și face o trecere de la conceptul ființelor care există contingent la conceptul unei ființe
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]