6,312 matches
-
care își aproprie un text. Premiul Internațional Shakespeare, în premieră Festivalul Shakespeare se desfășoară în perioada 28 aprilie - 18 mai, la Craiova și București. Directorul festivalului este Emil Boroghină. Pe lângă spectacolele invitate - creații ale unor regizori care au influențat major estetica teatrală contemporană: Peter Brook, Robert Wilson, Lev Dodin, Eimuntas Nekrosius -, festivalul cuprinde ateliere, lansări de carte, proiecții video. Începând cu această ediție se va acorda Premiul Internațional Shakespeare, pe care îl va primi, din doi în doi ani, o personalitate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
ție calea cu-aripile deschise, Să-mi fie călăuză și pază în primejdii, Zdrobit de osteneală acolo adormise. Volumul Pârgă, din 1921, este primul demn de a fi luat în considerație pentru că el trădează un moment limită, o încununare a esteticii lui, o nouă orientare, poetul adoptând o atitudine lirică cu modalități de expresie nemaiîntâlnite sau reluate decât întâmplător mai târziu. Poetul Voiculescu se prezintă cititorilor săi ca un imagist de mare clasă, stăpân deplin al culorilor, realizând o poezie a
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Române București. Data înființării: 1957. Colecții; peste 31000 de volume, 800 titluri în periodice. Corespondență, iconografie aparținând scriitorilor Tudor Arghezi, Lucian Blaga, I.L.Caragiale, G. Coșbuc, Nicolae Iorga, Șt. O. Iosif, T. Maiorescu, I. Vinea, V. Voiculescu etc. Studii de estetică, teorie literară și stilistică Referințe adnotate Vlad Ion, Descoperirea operei, Comentarii de istorie literară. Cluj, Dacia, 1970, 228 pagini. Cele mai izbutite studii sunt cele referitoare la povestire. I. Vlad prezintă această „știință de a spune întâmplări, într- o ordine
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
la povestire. I. Vlad prezintă această „știință de a spune întâmplări, într- o ordine mereu alta și înnoită, de a orândui cu mare pricepere faptele” la M. Sadoveanu, I Agârbiceanu și V. Voiculescu (p.220). Mic dicționar de termeni de estetică, teorie literară și stilistică. Expresionism. Mișcare artistică apărută la începutul secolului XX în Germania dar răspândită dincolo de granițele acesteia. Expresionismul cultivă expresia literară a vieții lăuntrice, problematice. ... Expresionismul se manifestă în creația unei lungi serii de artiști germani ca O.
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Colecția ACADEMICA 103 seria Studii culturale Cartea a apărut cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național Cătălin Gheorghe este lector universitar doctor, critic de artă, teoretician, curator și editor. Predă cursuri de Estetica artelor vizuale, Studii vizuale și Teoria criticii de artă la Universitatea de Arte "George Enescu" din Iași. Este editor al publicației Vector - cercetare critică în context și coordonator al platformei educaționale de cercetare critică și producție artistică Vector - studio de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
3. Arta critică / 161 3.1. Situația criticii / 161 3.2. Dimensiunea politică a studiilor vizuale / 167 3.3. Ideea de politică aplicată în artă / 171 3.4. Producerea conceptului de politică în artă / 183 3.5. Relațiile politicii cu estetica și arta / 190 3.6. Politica proiectelor critice / 195 Cercetare și mediere: teoria critică a artei și educația artistică / 227 Referințe bibliografice / 233 Abstract / 251 Résumé / 255 Argument Complexitatea tematicilor și metodologiilor abordate în studiul culturii contemporane modifică nelimitat orizonturile
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
comunități de interese, de gust și de acțiune, au creat o rețea de dispute, protocoale și convenții care ar putea oferi imaginea confuză a condiției critice în care ne aflăm. Dacă ar fi să luăm ca studiu de caz situația esteticii, care ar putea fi evaluată în funcție de investigațiile asupra situației culturii, a artei și a criticii, înțelese drept contexte de testare a statutului și relevanței aplicării unei discipline filosofice clasice la producția și practica artei contemporane, am putea denunța pretențiile de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
evaluată în funcție de investigațiile asupra situației culturii, a artei și a criticii, înțelese drept contexte de testare a statutului și relevanței aplicării unei discipline filosofice clasice la producția și practica artei contemporane, am putea denunța pretențiile de hegemonie și universalitate ale esteticii cu privire la definirea artei, analiza experiențelor artistice și judecarea "operelor de artă". Cercetarea condițiilor de aplicare a criticii culturale, a criticii de artă și a artei critice la situații concrete de exercitare a actelor artistice ca acte culturale critice oferă posibilitatea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
sub forma unui complex de teorii critice, teoria post-estetică configurează, mai curând decât definește, cadrul de evaluare a motivațiilor producerii și consecințelor distribuirii lucrărilor / evenimentelor de artă cu semnificații sociale, politice, economice, tehnologice și altele. Ca practică și disciplină alternativă esteticii, studiile vizuale caracterizează acel segment al culturii privite cu înțeles și reprezentate prin coduri vizuale culturale. Articularea paradigmatică a teoriei post- estetice oferă un complex de perspective asupra instrumentalizării studiilor vizuale. Dacă dintr-o perspectivă disciplinară studiile vizuale sunt identificate
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
fi vizualizat asemenea unei piese de sculptură modulară, în funcție de orientarea spoturilor de lumină se poate ajunge la concluzii diferite. Astfel, un text, precum și o imagine, pot fi interpretate din perspectiva unei serii de teorii critice, de la critica semiotică la cea estetică ori de la critica psihanalitică la cea marxistă ori de la critica feministă la cea postcolonialistă. Unii critici pot, însă, combina diferite tipuri de metode interpretative, de la criticile marxiste ori psihanalitice orientate semiotic, la criticile care combină perspectivele marxiste cu cele psihanalitice
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
1.3. Teoria estetică Construcția filosofică a teoriei estetice s-a realizat în practica unei varietăți de discursuri și școli de gândire care au încercat să legitimeze experiența raportării individului la natură și la operele de artă. Prima definiție a esteticii filosofice a fost oferită în secolul al XVIII-lea de Alexander Baumgarden potrivit căruia, în înțelesul său de teorie a artelor liberale, de doctrină a cunoașterii inferioare, de artă a gândirii frumoase și artă a analogului rațiunii, estetica ar fi
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
definiție a esteticii filosofice a fost oferită în secolul al XVIII-lea de Alexander Baumgarden potrivit căruia, în înțelesul său de teorie a artelor liberale, de doctrină a cunoașterii inferioare, de artă a gândirii frumoase și artă a analogului rațiunii, estetica ar fi "știința cunoașterii sensibile". În această tradiție, Immanuel Kant propune ca modalitate de operare estetică facultatea reflexivă de judecare, care ar avea rolul de a negocia între intelect și sentimentul de plăcere și de neplăcere, înțelegând frumosul ca simbol
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Kant propune ca modalitate de operare estetică facultatea reflexivă de judecare, care ar avea rolul de a negocia între intelect și sentimentul de plăcere și de neplăcere, înțelegând frumosul ca simbol al moralei. Mai târziu, la Friedrich Schiller, termenul de estetică capătă o valoare pedagogică, desemnând modul filosofic de exprimare al artei în folosul educației politice. Începând cu G. W. F. Hegel, însă, estetica începe să-și piardă valoarea instrumentală de influențare a realității, devenind un mediu de filosofare necesar atingerii
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
plăcere și de neplăcere, înțelegând frumosul ca simbol al moralei. Mai târziu, la Friedrich Schiller, termenul de estetică capătă o valoare pedagogică, desemnând modul filosofic de exprimare al artei în folosul educației politice. Începând cu G. W. F. Hegel, însă, estetica începe să-și piardă valoarea instrumentală de influențare a realității, devenind un mediu de filosofare necesar atingerii conștiinței spiritului absolut. Toate aceste abordări incipiente ale esteticii semnalează deja constituirea unui cadru post-estetic de reflecție și acțiune. Rolul artei, ca mediu
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
exprimare al artei în folosul educației politice. Începând cu G. W. F. Hegel, însă, estetica începe să-și piardă valoarea instrumentală de influențare a realității, devenind un mediu de filosofare necesar atingerii conștiinței spiritului absolut. Toate aceste abordări incipiente ale esteticii semnalează deja constituirea unui cadru post-estetic de reflecție și acțiune. Rolul artei, ca mediu de investigare al esteticii, se anunța astfel a fi unul moral, educativ, intermediar către un mod de existență filosofic. Mai târziu, Theodore Adorno definea opera de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
piardă valoarea instrumentală de influențare a realității, devenind un mediu de filosofare necesar atingerii conștiinței spiritului absolut. Toate aceste abordări incipiente ale esteticii semnalează deja constituirea unui cadru post-estetic de reflecție și acțiune. Rolul artei, ca mediu de investigare al esteticii, se anunța astfel a fi unul moral, educativ, intermediar către un mod de existență filosofic. Mai târziu, Theodore Adorno definea opera de artă ca fiind un cumul între "conținutul de adevăr", elaborat de "rațiunea interpretativă", și "zona de indeterminare", care
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
posibila referință metafizică, această "zonă de indeterminare" ar putea fi o consecință nu doar a dezesteticizării artei sub presiunile industriei culturale, ci și a unei abordări postestetice din perspectiva înțelegerii artei ca "aspect al mișcării sociale în realitate". Termenul de "estetică" s-a extins în filosofia contemporană, desemnând nu doar judecățile și evaluările, ci și proprietățile, atitudinile și experiența în raport cu un obiect, fie el artistic sau natural. Aceste concepte de atitudine estetică, proprietăți estetice și experiență estetică sunt inter-definibile. Atitudinea ar
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
vizate de atitudine. Teoria estetică funcționează mai curând în raport cu definirea, descrierea, interpretarea și evaluarea operelor de artă deja canonizate de istoria artei. Însă, practicile artistice recente solicită noi modalități de analiză și situare din perspectiva unei teorii post-estetice. În ceea ce privește preocuparea esteticii pentru definirea artei, respectiv a operei de artă, în articolul său despre rolul teoriei în estetică, Morris Weitz pleacă de la premisa că teoria este principalul mod de exprimare al esteticii, rolul ei fiind acela de a determina natura artei prin intermediul
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
artă deja canonizate de istoria artei. Însă, practicile artistice recente solicită noi modalități de analiză și situare din perspectiva unei teorii post-estetice. În ceea ce privește preocuparea esteticii pentru definirea artei, respectiv a operei de artă, în articolul său despre rolul teoriei în estetică, Morris Weitz pleacă de la premisa că teoria este principalul mod de exprimare al esteticii, rolul ei fiind acela de a determina natura artei prin intermediul unei definiții a artei, care ar consta în enunțarea proprietăților necesare și suficiente a ceea ce este
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
analiză și situare din perspectiva unei teorii post-estetice. În ceea ce privește preocuparea esteticii pentru definirea artei, respectiv a operei de artă, în articolul său despre rolul teoriei în estetică, Morris Weitz pleacă de la premisa că teoria este principalul mod de exprimare al esteticii, rolul ei fiind acela de a determina natura artei prin intermediul unei definiții a artei, care ar consta în enunțarea proprietăților necesare și suficiente a ceea ce este definit. Ca urmare, toate marile teorii ale artei, printre care enumeră formalismul, voluntarismul, emotivismul
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
și corijate printr-o decizie, iar în cel de-al doilea caz se enunță condițiile necesare și suficiente pentru aplicarea conceptului. Închiderea conceptului de artă ar însemna închiderea condițiilor de creativitate în artă. Morris Weitz ajunge la concluzia că sarcina esteticii nu ar fi aceea de a căuta o teorie, ci de a elucida conceptul de artă și de a descrie condițiile în care acest concept este întrebuințat în mod corect 9. În acest fel evaluarea artei e limitată la identificarea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
mod corect 9. În acest fel evaluarea artei e limitată la identificarea și justificarea artei în funcție de anumite criterii preferențiale de excelență. Această viziune asupra definirii artei drept concept deschis a fost confruntată mai târziu de o serie de teoreticieni ai esteticii analitice care au oferit o varietate de definiții funcționale și procedurale asupra artei. Potrivit lui George Dickie 10, respingerea posibilității definirii artei de către Weitz s-ar baza atât pe un argument al generalizării, prin care se face distincția între conceptul generic
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
necesitatea impunerii unor standarde critice în judecarea operelor de artă, iar pe de altă parte cu faptul că aceste standarde s-ar putea baza pe anumite răspunsuri subiective și, ca atare, variabile în aprecierea artei. Abordând însă problema gustului din afara esteticii, respectiv dintr-o perspectivă post-estetică, s-ar putea vorbi despre gust ca fiind mai curând o categorie socială decât estetică. Astfel, potrivit lui Pierre Bourdieu, preferințele estetice ar putea fi percepute ca fiind produsul distincțiilor de clasă mai curând decât a
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
se poate încă vorbi despre o poziție egalitară și democratică, făcând posibilă apariția unui nou spațiu public. Însă, în acest spațiu public al exprimării opiniei și judecății de valoare cu privire la practica artistică asistăm la o abandonare a pretențiilor evaluative ale esteticii în favoarea unor poziții descriptive și interpretative. Tipurile de critici dominante, cea tehnică, așa-zis instruită, avertizată, și cea poetică, așa-zis subiectivă, impresionistă, combină date despre dimensiunea cognitivă a artei și experiența estetică. Evaluarea poate fi pusă în relație atât
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
sale în propriul context istoric 26. Definirea artei prin referință la experiența estetică presupune întrebuințarea unui mod canonic al descrierii interacțiunii cu lucrările de artă. În critica sa la adresa acestui canon, Noël Carroll pornește de la două dintre pozițiile simptomatice ale esteticii analitice tradiționale, respectiv definiția estetică a artei propusă de Monroe Beardsley 27, potrivit căruia o lucrare de artă ar fi produsă cu intenția de a-i oferi capacitatea de a satisface un interes estetic, și relatarea estetică cu privire la natura artei
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]