7,156 matches
-
loc în templu, cum ar fi Prezentarea la Templu a Fecioarei cu Pruncul, se desprinde un puternic sentiment că aici este spațiul de întâlnire între Dum‑ nezeu și om, locul în care are loc o scenă din drama mântuirii. În evanghelia după Ioan, Cristos se arată pe sine ca poarta staulului de oi, prin care intrăm în viața dumnezeiască. Tot sfântul Ioan Evanghelistul vorbește despre o ușă deschisă în cer, prin care el este chemat să treacă pentru a primi revelația
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
pe care îl dorește Dumnezeu, dar cel puțin acea onoare ce se dă imaginilor sacre. Imaginea istorică creștină reprezintă eve‑ nimente din Vechiul Testament (jertfa lui Isaac, scara lui Iacob, trecerea Mă‑ rii Roșii, primirea celor zece porunci etc.), din Sfintele Evanghelii și din cele deduse din biografiile sfinților, cât și din sfânta Tradiție 65. Aceste reprezentări constituiau imagini care erau izolate ori înfățișate în dipticuri iconografice (mai ales perechi de chipuri, printre care cele mai frec‑ vente erau acelea ale lui
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
finală a sfintelor imagini din anul 843, icoanele au fost repuse în drepturi definitive de împărăteasa Teodora. Iconografia are la bază pentru reprezentările sale și a scenelor pictate, Ve‑ chiul și Noul Testament, Tradiția Bisericii, Imnurile și Viețile Sfinților și chiar Evangheliile apocrife, în special cea a lui Nicodim. Divin și uman în misterul icoanei Icoana făcută de om nu este o operă arbitrară, dar provine din profun zimile cele mai adânci ale memoriei pentru că omul este imaginea lui Dum nezeu. Sfântul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Ioan, se referă la materia cuvântului scris, în raport cu cea a imaginii pictate. Tot astfel și Conciliul Constantinopolitan din anul 869, proclamă în cel de‑al treilea canon al său: cinstim imaginile sfinte ale Domnului nostru Isus Cristos și cartea sfintelor Evanghelii, arătându‑le aceeași venerație, deoarece așa cum obținem un bine mântuitor prin intermediul silabelor, la fel se întâmplă și cu imaginile pictate cu artă și culori. Rostul liturgiei este comuniunea, experiența cu Dumnezeu, cunoașterea existențială în rugăciune. De aceea cuvântul liturgie trebuie
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
misterul și de a‑l propune, a început să se profileze arta bisericească și sculpturală apărând primele schițări ale poeziei și muzicii creș‑ tine. Programul lor poetic valorifica formele moștenite de la clasici dar se inspira și din seva curată a Evangheliei, după cum declara Paulin de Nola: singura noastră artă este credința, iar Cristos este cântarea noastră. Sfântul Grigore cel Mare puțin timp mai târziu pune - prin redactarea acelui Antiphonarium - premisa pentru dezvoltarea organică a muzicii sacre. Cântul grego‑ rian va deveni
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
dependență și de convingerile de fond prezente în mediile culturale ale timpului lor. Patrimoniul artistic care s‑a acumulat în decursul secolelor cuprinde o gamă foarte vastă de lucrări sfinte care imprimă sentimentul de admirație. În întreagă cultură impregnată de Evanghelie și acolo unde gândirea teologică realiza Summa Theologiae a sfântului Toma, arta creștină făcea ca materia să se plece spre adorarea misterului. Paulin de Nola ( cca. 354 Bordeaux ‑ 431 Nola) - poet latin, scriitor, convertit la credința creștină. Împreună cu soția s
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
este împiedicată să depășească verticala centrală, chiar dacă acțiunea agresivă a brațului ei ridicat se apropie de centrul masculinității bărbatului. Ea nu este oprită de toiagul lui, care acționează ca o graniță vizuală între figuri. Amintiți-vă acum că povestea din Evanghelia după Ioan se bazează pe ambiguitatea figurii lui Hristos, ieșit din existența muritoare prin moarte - el este o apariție -, dar având încă prezența vizibilă a unui om viu. El este încă tangibil, dar nu mai trebuie atins, pentru că, așa cum îi
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Ludovic al XIV-lea al arabilor, a angajat un mare număr de învățați pentru a-i traduce pe antici, controlîndu-le lucrul în ședințe săptămânale, ținute la palat. Atunci au fost retipărite "Elementele" lui Euclid și "Marea Sintaxă" a lui Ptolemeu - evanghelia astrologică a evului mediu, cunoscută până astăzi mai ales sub numele ei arab - Almagesta. Califul a ordonat ridicarea observatoarelor de la Bagdad și de la Kasium, precum și măsurarea mărimii Pământului (prima a fost făcută de Eratostene, din școala alexandrină; iar cea de-
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
mari figuri ale istoriei și culturii române: • Manuscrise: LECTIONARUL EVANGHELIC GRECESC din sec. VIII-IX, cel mai vechi manuscris din țara noastră, scris pe pergament numai cu litere majuscule ornate și fără punctuație, cu portrete, ornamente, notații muzicale de tip bizantin • Evanghelia de la Mărgineni-Prahova din 1655 aparținând familiei Cantacuzino și Cezar Bolliac, a cărui semnătură o poartă și o donează în 1866 împreună cu alte două manuscrise • Copii ale scrierilor lui Grigore Ureche, Nicolae Costin, Gh. Șincai marcate de însemnările lui M. Kogălniceanu
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
Hurmuzache» Leonard Gorecki, «Descriptio belli Iuoniae, voivodae Valachiae», Frankfurt 1578.”(<footnote Ibidem, p. 35. footnote>) 11. Documente de o valoare deosebită pentru colecțiile bibliotecii „Evanghelion” sau „Lectionar evanghelic” [Constantinopol, sec. X] Manuscris bizantin. Cuprinde 18 fragmente (pericope) din cele patru evanghelii. Textul literar, scris în limba greacă cu frumoase unciale, este ornat cu inițiale aurite, conturate cu roșu. Notația muzicală ecfonetică, care însoțește textul, este scrisă cu cerneală roșie deasupra, dedesubtul sau chiar între cuvinte. Manuscrisul este împodobit cu 18 miniaturi
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
în limitele sec. X. Coperțile din lemn, îmbrăcate în piele verde, au imprimate în partea centrală viniete aurite, reprezentând Învierea și Răstignirea, iar în colțuri cei patru evangheliști cu simbolurile lor. Legătura este ulterioară realizării manuscrisului, aparținând, probabil, secolului XVIII. „Evanghelie cu învățătură” Brașov: Coresi, 1581 Este una din cele mai frumoase tipărituri coresiene, editarea ei reprezentând în epocă atât o realizare spirituală cât și una tipografică. Și aceasta, ca de altfel toate tipăriturile coresiene, are drept caracteristici, formatul mare, lipsa
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
coresiene, are drept caracteristici, formatul mare, lipsa foii de titlu și a numerotării foilor. Textul cărții este imprimat cu cerneală neagră și roșie, fiind bogat împodobit cu mai multe tipuri de inițiale ornate și cu frontispicii alcătuite din motive florale. Evanghelia cu învățătură s-a editat la comanda și pe cheltuiala judelui Brașovului, Lucas Hirscher, a cărui emblema împodobește drept recunoștință întreaga pagină de titlu. Cartea a circulat pe întreg teritoriul românesc, contribuind la dezvoltarea culturii naționale și la unitatea limbii
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
Socioterapii de reinserție socială 99 referințe Ștefan G. Vârgolici traducător 33 referințe Teatrul istoric în versuri (sec. 19) 68 referințe Tehnologii geodezice spațiale. Topografie generală și specială. Legislație funciar-cadastrală 143 referințe Temeiurile doctrinare ale formării și trăirii duhovnicești din Sfânta Evanghelie a lui Matei 73 referințe Timpul (categorie filosofică) 41 referințe Traduceri românești din L. Feuchtwanger. Contribuții la o bibliografie americană 62 referințe Traductologie 108 referințe Traficul de persoane 62 referințe Transcendent și transcedental în teologia și filosofia contemporană 124 referințe
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
Tema plății dijmei are însă rădăcini în Biblie. Tobit (Cartea lui Tobit, I, 6-9) în Vechiul Testament vorbește despre legea care îndatorează Israelul și pe care o respectă, ducând o parte din recolte și din animale preoților, pentru jertfă 15. În Evanghelia după Matei, pilda despre cărturari și fariseii fățarnici face referire la plata unei dijme în contextul discuției despre păcatele acestora: cărturarii și fariseii plătesc o zeciuială din izmă, mărar sau chimen, dar uită să fie miloși și drepți 16. Comentariul
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Ion Botezătorul rugându-se, Nuntă țărănească în aer liber, Dans Țărănesc. O copie a acestui tablou, realizată de fiul pictorului, Pieter Breugel cel Tânăr, se află în custodia muzeului Luvru. Punctul de plecare pentru tema tabloului este pilda biblică din Evanghelia după Matei (XV, 14) în care este vorba despre discuția dintre Isus și farisei despre încălcarea datinii. Cărturarii și fariseii vin la Isus și îl întreabă de ce ucenicii lui încalcă datina și nu se spală înainte de a mânca pâine. Isus
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
element al discursului vizual. În acest caz, biserica aflată în centrul planului secund este detaliul - pretext al unui fragment intertextual (Probabil că în ea vreun preot îl citează tocmai pe Matei: Când un orb călăuzește pe alt orb...". Citatul din Evanghelia lui Matei (XV, 14) explică sursa de inspirație a tabloului descris, Parabola orbilor fiind, așa cum am văzut, reprezentarea acestei scene biblice. În fine, al treilea nivel al construcției fragmentului ekphrastic are o dimensiune dramatică fiindcă înregistrează efectele contemplației asupra celor
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Țoiu, Memorii din când în când, Editura Cartea Românească, București, vol. I, 2003, pp. 85-86. 15 "Cartea lui Tobit", I, 6-9, în volumul Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1991. 16 "Evanghelia după Matei", 23, 23-28, în volumul Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1991. 17 Constantin Țoiu, Galeria..., op. cit., p. 91. 18 Cornelius Tacitus, Anale, traducere din limba latină, introducere și note
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
2013. 14 Biblia sau Sfâna Scriptură tipărită sub îndrumarea și cu purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Teoctist Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române cu aprobarea Sfântului Sinod, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1991. 15 "Evanghelia după Luca", Idem. 16 Pieter van der Heyden (1530-1576), The Blind Leading the Blind, after Hieronymus Bosch. Imaginea se regăsește pe site-ul http://legacy.www.nypl.org/research/chss/spe/art/print/recent/bosch.html, accesat la 11.12
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
despot; cu dreptul și filosofia ei, care împarte lumea în stăpâni și sclavi". Acestei ordini fizice i se contrapune ordinea spirituală, a Bisericii paulinice "în care nu putem vedea decât un anti-mund: cu regele lui - un serv umil, Hristos; cu Evanghelia lui, garanție a unității speciei umane, cu sfinții și tradiția lui, chezași ai imutabilității acestei Evanghelii. Este lumea romană - mai scurt, lumea - de disprețuit? Evident, nu! Dar cine a intrat în Biserică a rupt legăturile cu lumea. Căci lumea își
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
i se contrapune ordinea spirituală, a Bisericii paulinice "în care nu putem vedea decât un anti-mund: cu regele lui - un serv umil, Hristos; cu Evanghelia lui, garanție a unității speciei umane, cu sfinții și tradiția lui, chezași ai imutabilității acestei Evanghelii. Este lumea romană - mai scurt, lumea - de disprețuit? Evident, nu! Dar cine a intrat în Biserică a rupt legăturile cu lumea. Căci lumea își trăiește viața ei, legea ei, căreia nu-i lipsește conștiința colectivă, exprimată în drept și în
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de sinceritate, de reculegere și de viață integrală", prin care se încerca mai degrabă împlinirea personală decât propria depășire 3. Creștinismului social descoperit din cărțile lui Fosdik și Rauschenbusch, prin care tinerii de la ASCR așteptau împlinirea în veac, "prin realizarea Evangheliei, în suflete și în societate, imediat, într-o generație, într-un fel de exaltare generoasă, în care valorile religioase se amestecau cu o întreagă floră de sentimente mai puțin pure și mai puțin religioase"4, Nae Ionescu le propunea creștinismul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
deosebit, prin cursurile sale universitare - precum, cursul de Filosofie a religiei din 1925-1926 - audiate de studenții de la ASCR, Nae Ionescu reușește să stabilească temeiurile atacurilor sale împotriva evanghelizării - prin abordarea fenomenologiei actului religios - clarificând de ce, "în măsura în care Biserica poartă în sine Evanghelia ca ca pe un înțeles viu, ea-i este și singura cheie a înțelegerii adevărate"5. Nae Ionescu a îndreptat multe dintre pozițiile celor de la ASCR, constituind un far luminos pentru ei. Mircea Vulcănescu își amintește de "împăcarea lui Nae
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
o promovează protestantismul este o operație imposibilă, întrucât ea înseamnă pur și simplu eliminarea Predaniei, adică ignorarea caracterului viu și organic al învățăturii creștine. Protestantismul ignoră un fapt fundamental: învățătura lui Hristos nu mai este astăzi ceea ce este scris în Evanghelie, ci această Evanghelie așa cum este ea interpretată de Biserică, adică de Sfinții Părinți și de Sinoadele Ecumenice, cu alte cuvinte Evanghelia trăită firesc în comunitatea de iubire a Ecclesiei. O ramură esențială a creștinismului este Ortodoxia, dominată de caracterul sinodal
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
este o operație imposibilă, întrucât ea înseamnă pur și simplu eliminarea Predaniei, adică ignorarea caracterului viu și organic al învățăturii creștine. Protestantismul ignoră un fapt fundamental: învățătura lui Hristos nu mai este astăzi ceea ce este scris în Evanghelie, ci această Evanghelie așa cum este ea interpretată de Biserică, adică de Sfinții Părinți și de Sinoadele Ecumenice, cu alte cuvinte Evanghelia trăită firesc în comunitatea de iubire a Ecclesiei. O ramură esențială a creștinismului este Ortodoxia, dominată de caracterul sinodal, în defavoarea primatului papal
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
al învățăturii creștine. Protestantismul ignoră un fapt fundamental: învățătura lui Hristos nu mai este astăzi ceea ce este scris în Evanghelie, ci această Evanghelie așa cum este ea interpretată de Biserică, adică de Sfinții Părinți și de Sinoadele Ecumenice, cu alte cuvinte Evanghelia trăită firesc în comunitatea de iubire a Ecclesiei. O ramură esențială a creștinismului este Ortodoxia, dominată de caracterul sinodal, în defavoarea primatului papal: nu autoritatea infailibilă a Papei, nici libertatea anarhică a individului, ci puterea sobornicității este primordială, întrucât formularea învățăturii
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]