4,693 matches
-
spirit de umanitate, de eroism și de justiție. Cel mai mare poet indian al tuturor timpurilor a fost Kălidăsa. Cea mai celebră operă a sa a fost Sakuntală. Prin duioșia sentimentelor, prin delicatul simț al naturii și lirismul gingaș, această evocare a iubirii fiicei unui pustnic pentru regele Dushyanta reprezintă una dintre cele mai valoroase opere ale Indiei din acea epocă. O altă capodoperă a literaturii indiene o constituie Panciatantra. Forma actuală a operei a fost elaborată la începutul secolului I d
Istoria literaturii () [Corola-website/Science/322282_a_323611]
-
rivalitatea dintre "Tarquini" sau dintre Horați și Curiați. Spre deosebire de legendele grecești, care aveau un caracter mai mult mitologic, în cadrul legendelor romane domină caracterul istoric și aceasta deoarece la romani cultul eroilor are o notă mai puțin religioasă, ci de de evocare a istoriei. Toate aceste creații folclorice constituie izvoare pentru literatura scrisă. Literatura latină cultă apare în cea de-a doua jumătate a secolului al III-lea î.Hr., după modelele grecești, și este ilustrată de Livius Andronicus, Titus Maccius Plautus și
Istoria literaturii () [Corola-website/Science/322282_a_323611]
-
originii numelui Basarabia (2010) și Descrierea Basarabiei (2011). Experiența sa de cercetare a trecutului, plasată în întreg contextul cultural, științific și intelectual al Basarabiei din ultimele patru decenii, se regăsește povestită sincer, vioi și cu suplețe în cartea sa de evocări memorialistce, Istoria istoriilor mele (2013), care a provocat mult interes, dar și mai multă iritare, în anumite medii chișinăuene. Istoricul Ion Țurcanu a avut de-a lungul anilor și anumite preocupări literare. A debutat în prima jumătate a anilor ᾽80
Ion Țurcanu () [Corola-website/Science/329852_a_331181]
-
de Centrul Național al Cinematografiei. Recenziile critice din presa de specialitate au fost în mare majoritate laudative. Într-un articol publicat în 1973 în revista Cinema, criticul Călin Căliman lăuda emoția adâncă degajată de acest film și caracterul său patriotic. "„Evocarea vieții lui Ciprian Porumbescu este străbătută din loc în loc, pe tot parcursul filmului, de clipe puternic emoționale, care izbutesc să transmită nu numai fiorul adânc patriotic care a animat creația și credința acestuia”". O parte din meritul realizării acestor secvențe
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
fiicei sale Berta să-l mai întâlnească. Are, în felul său, dreptate. Ciprian trăiește periculos! Ca președinte al Asociației studenților români e urmărit mereu de autorități. Nevoit să-și reia studiile la Viena, el se stinge apoi în Italia. Ternă evocare biografică, pe un bogat fundal istoric. Interesante compozițiile plastice la care a colaborat Ovidiu Gologan: în jurul flăcării Putnei, tinerii patrioți apar ca niște distorsii spectrale. Dar emfaza dialogului explicativo-speculativ și a manierei declamatorii a actorilor curmă, curând, fiorul. Filmul devine
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
Societatea de cultură macedoromână marchează centenarul Atanasie Nasta. Atanasie Nasta conducătorul Cenaclului George Murnu întruniri lunare la Casa de Cultura a Sectorului 1 • ședinte literare cu invitați din edituri și redacții literare (Theodor Vârgolici, Zigu Ornea, Valeriu Râpeanu, Hristu Cândroveanu); • evocări de personalități aromane din domeniile filologie, istorie, traduceri, cinematografie și arte plastice; • lansări de carte și expoziții de fotografii; • conferințe pe teme de antropologie culturală, istorie și patrimoniu cu invitați de prestigiu (Romulus Vulcănescu, Ovidiu Drâmba, Emil Manu, Alexandru Duțu
Atanasie Nasta () [Corola-website/Science/327744_a_329073]
-
și eternă a Cosmosului și depășirea granițelor condiției umane. Analizând proza fantastică interbelică a lui Mircea Eliade, criticul Ov.S. Crohmălniceanu considera că autorul manifestă o pasiune eminesciană pentru marile mituri cosmogonice, având o intuiție a misterului și un dar al evocării care șterge frontiera ce desparte realitatea cotidiană de miraculos. „Literatura lui înfăptuiește o remarcabilă prospectare a lumii interioare, înspre acele zone-limită de ordin abisal”, concluzionează criticul. Academicianul Eugen Simion considera că această nuvelă este inspirată din mitul uriașilor existenți în
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
superior față de cei care și-au petrecut viața în biblioteci. Analizând proza fantastică a lui Mircea Eliade, criticul Ov.S. Crohmălniceanu considera că autorul manifestă o pasiune eminesciană pentru marile mituri cosmogonice, având o intuiție a misterului și un dar al evocării care șterge frontiera ce desparte realitatea cotidiană de miraculos. „Literatura lui înfăptuiește o remarcabilă prospectare a lumii interioare, înspre acele zone-limită de ordin abisal”, concluzionează criticul. Prozatorul este interesat de un fantastic de origine folclorică, ce încorporează elemente mitice și
Fata căpitanului (nuvelă) () [Corola-website/Science/327212_a_328541]
-
Ștefan Furtună (în prezent „Mircea Vulcănescu”, o arteră importantă, cunoscută, pornind din intersecția cu Bulevardul Dacia si Calea Griviței) a fost marcată cu tăblițe inscripționate „Ștefan Furtună - participant la Răscoala din 1907”. În alte localitați și în diverse alte acte si evocări este descrisă o altă identitate. Astfel, există un soldat numit Ștefan Furtună în lista Eroilor Comunei Lipănești, la poziția 20 din secțiunea „Eroi 1941-1945”, la acesta facându-se trimitere în onomastica stradală din Sinaia, de exemplu. În caracterizarea doctorului veterinar Ion
Ștefan Furtună () [Corola-website/Science/330834_a_332163]
-
zona industrială, bărcile, corăbiile și vapoarele din port. La expoziția din 1934, din cele 36 de tablouri, 25 reprezentau peisaje, majoritatea din portul Brăila. Criticul de artă Petru Comarnescu spunea că Gh. Naum este autorul uneia dintre cele mai sugestive evocări ale atmosferei porturilor dunărene. De-a lungul anilor pictura lui Gh. Naum se îmbogățește tematic și tehnic. Corpul feminin este surprins în diferite ipostaze ale vieții cotidiene: întâlniri mondene, lumea spectacolelor, a cârciumilor, a spațiului interior intim. Desenul expresiv al
Gheorghe Naum () [Corola-website/Science/330090_a_331419]
-
masacre antiromânești din Transilvania de Nord, care a avut loc la 14 octombrie 1944. Rolurile principale sunt interpretate de Mariana Mihuț, Emanoil Petruț, Ion Dichiseanu, Florin Piersic, Mihai Mereuță. Conform opiniei criticului Bujor T. Râpeanu, este un "film de rezistență. Evocare, în cheie dramatică, a evenimentelor istorice petrecute în satul maramureșean de graniță Moisei, unde, în toamna anului 1944, trupele germane și hortiste au executat majoritatea populației și au incendiat localitatea, ca represalii organizate de Rezistență împotriva fortificațiilor din zonă." Decupajul
Ultima frontieră a morții () [Corola-website/Science/329053_a_330382]
-
Elementalist, a fost prezentată Școală de Foc . Focul Magic, specializat în a face mari daune de la rază lungă, are următoarele abilități: A doua școală a rolului Elementalist este Școală de aer. Air Elementalists sunt maeștri de vânt și fulgere. Prin evocarea de tunete și vânturi puternice ei sunt capabili de a păstra atacatorii în afara razei de atac. Numai acest lucru îi face cu adevarat formidabili în bătălie și o forță cu care să te compari. Abilitățile lor sunt următoarele: Primalist este
Darkfall: Unholy Wars () [Corola-website/Science/329106_a_330435]
-
Octavian Voicu)." Galben, Cornel. Nicu Enea. (Contemporanul enciclopedic). "Contemporanul", nr. 42, 18 oct 1985, p. 15. Savin, Viorel. Pictorul. [Nicu Enea]. (Memoria clipei). "Steagul roșu," 42, nr. 7283, 30 mai 1987, p. 1. Ciucă, Valentin. Artiști băcăuani. Nicu Enea - 90. Evocări. "Ateneu", 24, nr. 5, măi 1987, p. 10. Nicu Enea. [Casetă catalog; apare sub îngrijirea lui Viorel Savin]. Bacău, Complexul Muzeal Județean; Casă Nicu Enea, 1989. 16 îl. color. Savin, Viorel. Infinit joc între galben și cafeniu. În: "Nicu Enea
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
Ruxandra" prezintă încercările nereușite ale lui Vasile Lupu de ridicare social-politică a Moldovei; în fine, "Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă" înfățișează o Moldovă devastată de biruri, de războaie și de prădăciuni. Scriitorul s-a inspirat din cronici și documente în evocarea plină de viață a unor vremuri trecute. Scriitorul își exprima entuziast legătura sa cu trecutul țării și cu pământul strămoșesc în discursul de recepție în Academia Română, intitulat „Poezia populară”, pe care l-a rostit în 1923: „Trebuie să fac mărturisirea
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
Filmul a obținut și unele distincții internaționale: Premiul pentru interpretare masculină (Gheorghe Dinică) la Festivalul Internațional de Film de la Karlovy Vary (1976), Mențiunea specială a juriului la "Rencontres Internationales Film et Jeunesse" de la Cannes (1977) și Diploma de Onoare pentru evocare istorică la Festivalul internațional al filmului neorealist și de avangardă de la Avellino (1978).
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
romanul: Foarte bine scris și realizat cu mână de maestru. Evenimentele se potrivesc perfect, din punct de vedere al logicii și al terorii. Artă la superlativ!". La rândul său, Thomas Bauduret îl caracterizează ca "o remarcabilă piesă de atmosferă și evocare încinsă până la alb: citită într-o zi caniculară face minuni!".
Doctorul Schelet () [Corola-website/Science/328845_a_330174]
-
Épernon, care îl trimisese în pensie pe precedentul președinte Achille Harlay), în care cele două părți sunt ascultate și care se termină cu condamnarea acuzatoarei pentru calomnie și închiderea ei pe viață. Teoria complotului a luat amploare mai ales după evocarea ei de către Jules Michelet în opera sa "Histoire de France". Teoria sa se bazează pe doi martori: doamna d'Escoman mai sus menționată și închisă pentru calomnie și un căpitan de gardă, Jean Dujardin. Michelet spune că ducele Epernon, marchiza
François Ravaillac () [Corola-website/Science/330989_a_332318]
-
și superstițiilor populare, consemnând unele practici magice străvechi și taine uitate ale naturii în povestiri ca „Vrăjitorul de șerpi” și „Toaca”, fără a adânci însă misterul. Criticii literari au apreciat că originalitatea acestei scrieri o constituie tocmai lirismul său în evocarea realistă a unei lumi vegetale și animale vii care trăiește după alte reguli diferite de cele ale lumii contemporane. Analizând opera literară sadoveniană, Pompiliu Constantinescu consideră că „acele neuitate meditații poetice, scoase din contemplarea lumii bălților și din viața peștilor
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
(în original: 300: Rise of an Empire) este un film american fantastic de război din 2014 regizat de Noam Murro. Este continuarea filmului "300 - Eroii de la Termopile". "" este o evocare ficțională a Bătăliei de la Salamina, scenariul filmului având loc înainte, în timpul și după Bătălia de la Termopile. În filmul "300 - Eroii de la Termopile" interpretează actorii Lena Headey, Rodrigo Santoro și David Wenham. Personajele principle ale filmului sunt Temistocle, Artemisia și regele
300 - Ascensiunea unui imperiu () [Corola-website/Science/331525_a_332854]
-
ale revistei "Realitatea ilustrată", sub titlul ambiguu "X-O. Romanul viitorului". Apariția romanului a fost precedată de un anunț publicat în numărul 295 al revistei (22 septembrie 1932) care-i informa pe cititori că opera literară realizează "„cea mai frumoasă evocare a viitorului, așa cum va fi în realitate, cu mașinismul și cu dragostea lui, cu ambițiile și desamăgirile lui”". Autorul se ascundea sub pseudonimul Leone Palmantini, un pretins romancier italian ce debuta în România, dorind să-și asume un nume exotic
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
al Băncii Naționale a României (BNR). Ion I. Lapedatu a dovedit talent politic încă din anii studenției. În 1902, a fost ales Președinte al Societății Academice „Petru Maior”, societatea studenților români de la Budapesta care afirma cultura și limba română prin conferințe, serbări, dezbateri, evocări de personalități, editarea de lucrări, a revistei „Roza cu ghimpi” (1876 --1894) și a „Almanahului Societății” (1885, 1901), întreținând un cor, o orchestră și o bibliotecă. Ion I. Lapedatu a participat ca delegat din circumscripția Nocrich la Marea Adunare Națională
Ion I. Lapedatu () [Corola-website/Science/335360_a_336689]
-
este unul solemn, cu propoziții și fraze sentențios-naive cu caracter oral, semănând cu exprimarea dintr-o carte populară veche. Limbajul folosit este unul țărănesc plin de arhaisme și de regionalisme, ce coexistă pe alocuri cu o exprimare de tip cronicăresc. Evocarea epică a aventurilor istorice într-un stil arhaic alternează cu descrierile lirice ale peisajului străbătut de călăreți privit prin ochii artistului modern, autorul evitând astfel efectul de manierism care ar fi fost produs de menținerea constantă a unei exprimări arhaice
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
a romanului "Nada Florilor" că apriga și inimoasa bunică din Verșeni a împrumutat multe elemente din firea ei dădacei din "Zodia Cancerului" și jupânesei Ilisafta din "Frații Jderi". Unul din elementele caracteristice ale operei literare a lui Sadoveanu îl reprezintă evocarea poetică a trecutului, într-o aură de basm și de legendă. Pasionat de trecutul Moldovei, Mihail Sadoveanu a reconstituit în cărțile sale unele momente din istoria națională: "Frații Jderi" descrie epoca glorioasă a domniei lui Ștefan cel Mare; "Șoimii" și
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
într-o lume arhaică și primitivă, având un suflet asemănător cu cel al unui rapsod anonim. Intuiția vremurilor trecute apropie "Zodia Cancerului" de romanele "Notre-Dame de Paris" (1831) de Victor Hugo și "Salammbô" (1862) de Gustave Flaubert, dar puterea de evocare de un pitoresc intens și mireasma poetică a reconstituirii istorice sunt superioare în scrierea sadoveniană. Al.A. Philippide considera că "Zodia Cancerului" este „un roman istoric amplu, bine construit, de un suflu epic demn de cei mai mari romancieri istorici
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
la revistele și ziarele legionare din țară”, precizându-li-se și opera. „Nu avea predilecție pentru cultul legionar”, afirma Luca I Ionescu din Domnești - Argeș, cel ce între 1941 - 1943 s-a cunoscut cu poetul (afirmație făcută în emisiunea de evocare a lui Pena la postul de radio „Impact 94,4 FM” din Roșiorii de Vede, în 24 august 2001, în ajunul împlinirii a 90 de ani de la nașterea scriitorului). Din cererea pe care Pena o trimite Ministrului Finanțelor, în calitate de agent
Ion C. Pena () [Corola-website/Science/333146_a_334475]