5,319 matches
-
sonia>: mai bine plec <v45>: și eu trebuie să fac și bani <v45>: see you next time <sonia>: pa Klick Fundul mării nu coboară brusc. Pe timpul refluxului, marea se retrage aproape trei sute de metri de la plajă, lăsând în urmă o fâșie de nisip umed, cu răcușori, alge, scoici, bolovăni întâmplători. Următorul pas îmi aduce apă deasupra gleznelor... Klick <sami>: hi <victor>: hi <sami>: era să ies și te-am văzut <victor>: ne știm? <sami>: cine mai știe? <victor>: poate din altă
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
județul Tighina, precum și în județul Lăpușna. Bilanțul epidemiei din 1922 dintre Prut și Nistru a fost: 12 îmbolnăviri, cu 6 decese, deci o letalitate de 50%. În cursul campaniei antiepidemice a fost vaccinată, cu ajutorul personalului sanitar-militar, întreaga populație de pe o fâșie de teren lată de zece kilometri de-a lungul malului drept al Nistrului, s-au luat măsuri de dezinfecție în taberele refugiaților din Ucraina, aceștia aflîndu-se "într-o stare de murdărie și mizerie înspăimîntătoare", s-au pregătit lazarete și laboratoare
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
din ușă și a aprins felinarul. S-a dezbrăcat și cu ajutorul unui ciob de oglindă a cercetat umărul. O bucată de mușchi smulsă de pe tot brațul ședea răsfrântă și sângera... A căutat o cămașă albă curată, a rupt-o în fâșii și a înfășat-o strâns... Scrâșnind, s-a așezat, ca să poată răbda mai ușor durerea. Simțea un zvâcnet în locul rănit. „Îi prea strânsă legătura. Am s-o slăbesc, dar mai târziu. Să se oprească sângele. Acum ar trebui să văd
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
stare, am spus eu. —Uită-te! mi-a ordonat mama ridicând chiloții în dreptul luminii. Ăștia nu pot acoperi nici fundul unei furnici, a zis ea arătându-mi partea din față a chiloților. Iar în ceea ce privește asta, a continuat ea indicându-mi fâșia din spate. La ce poate să folosească asta? Ce mă uimește, mi-a mărturisit ea, e cum de s-au rupt așa de egal, de a rămas numai linia asta dreaptă. — Nu înțelegi, i-am spus eu cu blândețe. Luându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
venă. Durerea era prezentă și nu își putea mișca de loc mâna stângă. Cu cealaltă mână se pipăi peste piept. Avea un bandaj gros în jurul torsului, care îi imobiliza și brațul stâng peste piept. Un tub de drenaj ieșea de sub fâșiile de tifon, coborând undeva alături de pat. Încercă să își dea seama dacă e singur sau mai sunt și alți pacienți în paturile din jur. Pleoapele îi deveneau din ce în ce mai grele și Cristi se lăsă iarăși în voia somnului. Când își reveni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
coborât. Priviți! îl îndemnă Vasilică Pohoață. Se aflau în dreptul punții duble a capului tractor. Sub mașină, drumul era uscat, ploaia nu-l udase. Ceea ce însemna că masivul camion se oprise acolo înainte de începerea acesteia. În spatele anvelopelor mari, se vedeau două fâșii late unde suprafața drumului părea zgâriată. Vedeți? întrebă mândru Pohoață. Îhî! aprobă Cristi, aplecându-se sub camion. A frânat brusc. Ceva i-a sărit în față ori era un obstacol pe drum din pricina căruia a fost obligat să oprească. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
nu o făcuse mai devreme dar, de acum nu mai importanță. Dimensiunea platoului aflat pe vârful muntelui continua să îl umple de uimire, era uriaș și nu înțelegea de ce îl făcuseră oamenii aceia. Se afla în fața unei porțiuni foarte înguste, fâșia de pământ rămasă între gard și prăpastie nu era mai lată de două palme și se întindea tot așa în fața lui. Prin valurile de ceață i se părea că zărește o siluetă întunecată. Era o structură masivă aruncată de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
până în buza prăpăstiei. Era dificil de mers pe acolo, mai ales că pe jos se așternuse un covor gros de frunze veștede, umezite de ceața ce tocmai se ridicase. Între muntele din dreapta lui și crăpătura adâncă din stânga era numai o fâșie îngustă și înclinată pe care abia reușea să pună piciorul. Era ca și cum mergea pe lângă zidul unei cetăți medievale înconjurat de șanțul de apărare. Câțiva pinteni de stâncă se desprindeau din trupul muntelui ca niște contraforți naturali. Ca să treacă de ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
există zeii, iar în privința intervenției acestora în viața sa, nici atât. Nu mai conta acum, bine că reușea din nou să se înțeleagă cu toiagul. Râpa Dracului era un canion îngust, cu pereții foarte înalți. Deasupra capului, se vedea numai o fâșie îngustă de cer albastru. O încâlceală de arbuști piperniciți, crescuți pe versanții aproape verticali, se înghesuiau în sus, spre lumină. Gura galeriei se afla la nici un metru deasupra fundului bolovănos al râpei, care cobora ușor spre dreapta. Mai departe, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
pe mine. Mai vreți și altceva? întreabă pe un ton iritat, dând la vedere niște dinți cu strungăreață mare, când vede că nu mă dau dus. Cum se săltase pe scaun, exact în dreptul feței mele i s-a dezgolit o fâșie de spate bronzat, între bluză și pantalon. Nu, îmi iau eu inima-n dinți, voiam numai să știu cum e programul tău, ca să mai vin să cumpăr când ești tu. Păi aici mă găsiți tot timpu’, ce, nu mă știți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
un mister pe care nu puteam să-l suplinesc cu imaginația. Zina m-a adus totuși în tabără, fără s-o rog, într-o dimineață de noiembrie, un drum lung cu autobuzul de am crezut c-o să ieșim din București. Fâșii de iarbă mustind de apă înconjurau din toate părțile colonia de rulote cu perdele colorate. Trupa venise în Capitală de peste o lună, fără reclamă zgomotoasă, alămurile lor nu reușeau să treacă de distracția mahalalei. Aurolacii ajutau la toate, descărcau-încărcau, puneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
am auzit-o vorbind: Mama? Sunt Elena... am intrat într-o poveste urâtă și trebuie să vii până aici... La cruce Iarna părea să și piardă din puteri. De printre copaci se adunau apele-n șiroaie, tăind zăpada groasă în fâșii de parcă natura ar fi avut de gând să deseneze ceva anume. Priveam Mureșul cum își duce povestea spre aval și-mi aminteam de mine când mă rătăcisem prin pădurile dese de munte. Ajunsesem lângă o baltă mare ascunsă de aburi
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
aproape anulat, iar multe curci au adormit pe banda care le ducea la tăiat. Așa un chef nu se mai pomenise încă în Holdingul de lângă oraș și liniștea a căzut doar odată cu dimineața, când negrul nopții se desface încet-încet în fâșii inegale și cerul devine un pic rozaliu... Ioana Ocneanu-Thierry S-a născut în 1968. A absolvit Facultatea de Litere și a fost asistentă la catedra de Limbă și Literatură Franceză a „Universității Al.I. Cuza“ din Iași până în 2000. Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
chiar în străinătate. Mai târziu mi-a părut rău că am mințit și am recunoscut. Câțiva au râs de mine, dar nu m-am supărat pentru că mi-au înțeles emoțiile și bucuria... Când am ajuns aproape de țărm, unde începea o fâșie mare de nisip ce se cheamă plajă, am rămas înmărmurit. Marea era o întindere de apă așa de mare, că nu-i vedeam malurile. Iar apa nu era nici neagră, după numele mării, nici albastră, după cum învățasem la școală. Era
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
mai puțin de cinci kilometri de locul unde mă aflam. Așadar m-am dus. N-am să uit niciodată impresia pe care mi-a lăsat-o vizita aceea. Eu, unul, trăiesc pe un atol de coral, o insulă joasă, o fâșie de uscat care înconjoară o lagună și frumusețea ei este frumusețea mării și a cerului și culorile variate ale lagunei și grația cocotierilor. Dar locul unde trăia Strickland avea frumusețea grădinii Raiului. Ah, ce n-aș da să puteți vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
și dumneavoastră cum le place băștinașilor să stea unul lângă altul ca o turmă. Era acolo un tânăr întins cât era de lung, fumând o țigară, și care n-avea nimic pe el decât un pareo. Un pareo este o fâșie lungă de pânză de bumbac roșie sau albastră cu un model alb. E purtat în jurul șoldurilor și atârnă până la genunchi. O fetiță de vreo cincisprezece ani, cred, împletea frunze de pandanus ca să facă o pălărie și o bătrână ședea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
mai apropia acum ca să culeagă nucile de cocos care zăceau și putrezeau pe pământ. Pretutindeni, un aer de dezolare. Tufișurile se întindeau peste tot și ai fi zis că foarte curând pădurea din epoca primitivă o să reintre în stăpânirea acestei fâșii de pământ care-i fusese smulsă cu atâta și atâta trudă. Aveai senzația că aici va fi un sălaș al durerii. În timp ce se apropia de casă îl izbi tăcerea nepământeană și la început crezu că e părăsită. Apoi o văzu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
asigură, totuși, libertatea de mișcare mereu, prin orânduirea mobilelor într-un mod inteligent. Ceea ce m-a uimit oarecum a fost flacăra slabă și pâlpâitoare a unei lumânări de ceară, ce ardea pe o măsuță foarte scundă, răspândind în jur numai fâșii tremurânde de lumină, cu nuanțe întunecate, chiar acum, în secolul în care energia electrică stă fără încetare și cu devotament în slujba omului. Însă, mai cu seamă, uimirea a încolțit în mine, fiindcă, în mijlocul acelei odăii, stătea un bărbat care
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
La Delfi a stat un an, înconjurat cu respect de preoții lui Apolo, cărora le-a povestit despre misterele zeiței Isis și despre magii chaldeeni. Era atunci în floarea vârstei, purta o mantie albă, strânsă după moda egipteană, și o fâșie de purpură îi încingea fruntea. De acolo a plecat la Crotona, unde a întemeiat faimoasa sa școală. Clădirea, albă, strălucea în afara orașului, pe o colină ce domina golful. Se zărea de departe, printre chiparoși, măslini și nenumărate portice. Pe soclul
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
m-am oprit înainte de Vama Veche, în dreptul unui golf aproape sălbatec... Trec pe lângă un mic țarc, înlăuntrul căruia se află câteva oi păzite de un câine. Cobor râpa abruptă, acoperită cu ierburi uscate și pietre, și mă dezbrac pe o fâșie de plajă plină de alge ce putrezesc și de scoici, sidefii și negre, aruncate de valuri. Nisip puțin. Poate de aceea nu e nici țipenie de om în jur. Ca să pătrunzi în mare, trebuie să eviți pietrele de la margine, ascuțite
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
o fi zis "Pacificul"? Eu îl văd amenințător, ostil.) Drumul e lung și sinuos. Avem, însă, timp suficient până seara. Ne oprim de câteva ori să privim mai îndeaproape stâncile dramatice, negre, spălate de valuri, să facem câțiva pași pe fâșiile de plajă (puține, cu nisip cenușiu închis), ori să încercăm temperatura apei. E rece. Prea rece pentru o baie (simbolică, desigur). Cei care practică surfing-ul sunt îmbrăcați în costume de plastic negru, lipite de corp. Arată ca niște scafandri
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
care este chiar la zenit. e clar, aceasta este proprietatea destinată ție, unde vei organiza grădina suspendată a dragostei tale, cuibușorul în care îl vei aștepta pe prințul tău cutezător, shangdi di liwu. șase în al treilea loc: iei o fâșie mică de diftină și te apuci să lustruiești calitățile tale: priceperea la cultivarea plantelor și la îngrijitul vietăților, hărnicia, dârzenia, frumusețea nemaivăzută, luciditatea, iscusința în ale războiului, mila față de cei slabi, dragostea pură a suflețelului tău. nu ești îngâmfată, însă
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
el și ușorul din el, zborul din el, își fac loc afară, mai aproape de discipoli cer, de curentul cald al khamsinului, care îl poate purta către mama sa, înainte să se înalțe, puiul de liliac-cu-nas de-frunză își rupe o fâșie din aripa sa de rezervă și ți-o dăruiește, tu îi zâmbești și așezi grijuliu aripioara aceasta subțire în partea din spate a desagii-fără-fund, însoțitorii tăi se miră foarte de întâmplarea aceasta. șase în al treilea loc: este momentul să
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
de electricitate, te întrebi de ce vietățile de pe aici persistă în votarea aceluiași conducător vremelnic care aduce pene de electricitate și alte ghinioane, chiar mai mari, simți cum pământul se face tot mai îngust sub tălpile tale, la un moment dat fâșia de pământ ajunge mai subțire decât tălpile tale, oprește-te. acum ai ajuns pe piscul muntelui-din-con-de-brad, în jurul tău este numai prăpastie, trebuie să îți ții echilibrul, roagă zeii cei mai de jos să te ajute. nouă în al cincilea loc
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
de sidef, scânteierile lacului auriu, umbrelele deschise, arcașii cu arcurile și tolbele lor, pădurea de lănci cu cozi roșii - cele care atrăgeau, mai presus de orice altceva, atenția tuturor erau drapelele clanului Takeda. Treisprezece ideograme chinezești sclipeau aurii pe o fâșie de material roșu, lângă un alt stindard. Două șiruri de caractere aurii erau înscrise pe flamura prelungă, de culoare albastru închis: Iute ca vântul Tăcut ca pădurea Arzător ca focul Neclintit ca muntele. Toți știau că poemul avea caligrafia executată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]