4,829 matches
-
viața sa, misiunea sa. Spunea: «Evanghelia ne vorbește despre Dumnezeu care e Tată, care are grijă de noi mai mult decât de păsările cerului și decât de florile câmpului!... Nu există nici o mamă care să-și iubească atât de mult făptura, așa cum Dumnezeu ne iubește pe toți și pe fiecare în parte. El ajunge pretutindeni, ba chiar mai mult și mai sigur e că nici lumina soarelui nu poate ajunge la tot firul de iarbă ori la atomul pierdut în spațiu
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
-te și mănâncă!», îi spuse don Calabria, acomodându-l pe un scaun și punându-i în față porția sa de la cină. Apoi, a unit trei scaune, și-a pus salteaua peste ele și a pregătit un culcuș cald pentru aceea făptură înfricoșată. El s-a întins să doarmă pe niște scânduri de lemn ude. «Mâine o să avem grijă să-ți regăsești familia. Acum dormi liniștit!». Văzându-l ghemuit sub pături părea o grămăjoară de oase nemișcate: «Bietul copil! Ai avea atâta
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
exercițiul continuu al virtuților sfintei umilințe, caritate, răbdare. Sunt slujitoarea lui Dumnezeu... ce mare demnitate; trebuie deci să mă unesc lui Dumnezeu și să-l slujesc în creaturile sale, în toate ramurile în care dragostea lui Cristos cere ajutor; așa făpturile abandonate, cele bolnave, cele închise, cele pocăite, cele căzute, cele periculoase, într-un cuvânt, să nu escludeți nici o ramură a carității. Evident, prima caritate trebuie să fie aceea de a sprijini cu rugăciunea, cu munca, cu viața, Opera Slujitorilor Săraci
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
eu să mă gândesc, prin intermediul diferitelor circumstanțe m-a îndemnat, aș zice că aproape m-a constrâns cu blândețe, să adun femei evlavioase care ar simți să-i ajute pe frați în îndeletnicirile mai mult vouă specifice, spre folosul sărmanelor făpturi abandonate, strânse în pavilioanele Divinei Providențe» (Verona, octombrie 1946). Ramura feminină a Slujitoarelor Sărace ale Divinei Providențe nu a abandonat munca primordială de colaborare cu religioșii Slujitori Săraci, ba chiar, urmând cu fidelitate spiritul și carisma fondatorului, a inițiat activități
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
10 pagini de caiet. Finalitatea asocierii este, acum, triplă: «Pentru propria sfințire, pentru mântuirea sărmanilor copii abandonați; pentru a arăta lumii de azi, atât de atee, atât de cufundată în mocirlă, că Dumnezeu există, se gândește și se îngrijește de făpturile sale...». Tot acum se reafirmă forma laică a componenților Casei: «Membrii Casei să fie seculari, să poarte nici o haină religioasă, dar să aibă virtuțile apostolului». În anii următori, găsim alte scheme ale Normelor Sfinte: - Un manuscris din 1910 și un
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ne spun oare poeții că își sorb cântările din unda izvoarelor de miere care curg în anume grădini și vâlcele ale Muzelor și ni le aduc nouă, întocmai ca albinele, plutind și ei la fel în zbor? Poetul e o făptură ușoară, înaripată și sacră, în stare să creeze ceva doar după ce-l pătrunde harul divin și își iese din sine, părăsit de judecată. Cât își păstrează judecata, nici un om nu are puterea să creeze poezie sau să dea glas, în
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
cu veșminte diafane din petale de trandafiri și iasomie. Băiatul o recunoaște imediat. Ați ghicit și voi cine e? Da?! Aveți dreptate. E VACANȚA. - Unde vrei să mergi mai întâi, voinicule: la munte, la mare, la bunici? îl întreabă minunata făptură. Oricare îți este dorința va fi imediat îndeplinită. Tu ești stăpânul meu. Sunt aici ca să te slujesc. - Aș vrea... să merg în lumea stelelor, spune George cu jumătate de gură. - Dorința ta e poruncă pentru mine. Să mergem. O navă
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
mânuță murdară de copil s-a întins către un trecător: - Dă-mi și mie un colț de pâine! Mi-e tare foame! Mult prea grăbit pentru a fi generos, trecătorul îmbrăcat în haine scumpe, în loc de pâine i-a aruncat micuței făpturi o privire disprețuitoare și câteva vorbe urâte. Mânuța tremurândă s-a-ntins și către noi: - Dă-mi și mie... - Cecilia? Ce faci tu aici? Ce-ai pățit? Fetița a tresărit și-a încercat să o ia la fugă.Am prins
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
o căciuliță ciudată pe cap și cu un coșuleț în mână. O recunoaște imediat. E Scufița Roșie. Când o zarește pe Ștefana, aceasta se oprește uimită. O cercetează cu atenție și în cele din urmă întreabă: - Cine ești tu, ciudată făptură? - Sunt Ștefana, un copil, o fetiță ca și tine. - Ca mine? De când mă știu eu pe lumea asta n-am cunoscut nici un copil și nici o fetiță. Eu sunt singura fetiță care există, spune Scufița Roșie. Alături de mine mai e doar
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
țiganii sunt ciuhoși, sunt dârdale, se cocorăsc, fac nătării, ciorobor, lolot, se lolăiesc, se lolotesc, strigă hoha, bura-bura, bat lela, tinerii se înlibovesc, ciocoii se ciocotnițesc, se cilibesc, sufletele bujdesc pe poarta iadului etc. Budai tratează cuvintele ca pe niște făpturi moi și le dă pe loc la rimă genul și terminația trebuitoare. Așa femela dracului se face dracă, palatul se feminizează în palată, copacii în copace, țiganii visă, se cîrmează, locurile sunt puste, întîmplarea e jeloasă, soarta e scîrbeață, boierii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
proprii cărora le lipsește rezonanța orchestrală, este cam fanfaron și sadic. Dar se întîlnesc fragmente remarcabile. Iată o pădure crispată, dementă: În cea pădure veche, grozavă, infernală, Cărarea-i încîlcită și umbra e mortală, Și arbori, stânci, prăpăstii și oricare făptură Iau forme uriașe prin negura cea sură, Aspecturi fioroase de pajuri, de balauri, De zmei culcați pe dâmburi, de șerpi ascunși în găuri, De toate-acele fiare povestice, de pradă, Ce luna giulgiuiește cu alba ei zăpadă. Copacii întind brațe lungi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Și te-aș privi etern ca pe o steauă, Frumos copil cu umerii de neauă. Chiar cuvintele Domnului către zmeu sunt mai încărcate de gînduri: Și tu ca ei voiești a fi, demone, Tu, care nici nu ești a mea făptură; Tu ce sfințești a cerului colone Cu glasul mândru de eternă gură, Cuvânt curat ce-a existat, Eone, Când Universul era ceață sură. Să-ți numeri anii după mersul lumii Pentru-o femeie? - Vezi iubirea cum îi. În scimb Luceafărul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
muntele Kilimandjaro. Scoarța modestă a solului natal e înălțată și sălbăticită, făcută, spre plăcerea expediției, impracticabilă. O mare doză de savuros donchișotism intră în maniera povestitorului, a cărui Rosinantă se cheamă Pisicuța și care are și un Sancho Pancha în făptura unui tovarăș leneș, somnoros și mâncău, înveșmîntat pe jumătate cetățean, pe jumătate militar. Homerismul lui Hogaș e acela romantic al lui V. Hugo, cu aceleași enormități, realisme fantastice și monstruozități. Jurnalul scriitorului român e și el o "legendă a secolelor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
limbă indecentă, argotică, cum e cazul în delicata explicație mitologică a frumuseții unui "fătălău": O fi fost mă-ta vioară, Cine știe din ce smârc, Trestie sau căprioară Morfolit de o copită Și-o fi prins în pântec plod De făptură negrăită De strigoi de voievod. Cu coarne de gheață, Că din oamenii de rând Cu coama de ceață, Nu te-ai zămislit nicicând, Cu ugeri de omăt - Doar anapoda și spârc, Iese așa fel de făt. Horele, în ce au
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Melcul putred găsit sub frunze e prilej de meditație aproape tac-tilă asupra misterului creației: Azi am găsit sub frunzele uscate O galbenă căsuță de culbec, Ușoară, cu lăuntrul alb și sec, Pe care nimeni n-o mai poartă-n spate. Făptura care-a stăpânit în altă vară Spiralele de calcar răsucit, Spre toamnă, singură, s-a oblonit Și-n adăpostul ei s-a strâns, să moară... Un melc cu trupul cenușiu de gelatină Și-a dus o vară-ntreagă prin grădină
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ortodox "cu preocupări de Biserică" ajunge a fi mai specific decât un național fără asemenea preocupări. Gândirea a primit de altfel destui evrei raliați, adică ortodoxizanți. Nichifor Crainic și-a constituit și o estetică, curat platonică (Nostalgia paradisului). Omul e făptura lui Dumnezeu, arta e făptura omului, arta e deci făptura făpturii lui Dumnezeu, nepoata lui Dumnezeu. Artistul aduce aparențele naturii, străbătând la prototip prin copie, dar scopul lui e eternul. "Arta în sensul ei înalt nu este o imitație a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ajunge a fi mai specific decât un național fără asemenea preocupări. Gândirea a primit de altfel destui evrei raliați, adică ortodoxizanți. Nichifor Crainic și-a constituit și o estetică, curat platonică (Nostalgia paradisului). Omul e făptura lui Dumnezeu, arta e făptura omului, arta e deci făptura făpturii lui Dumnezeu, nepoata lui Dumnezeu. Artistul aduce aparențele naturii, străbătând la prototip prin copie, dar scopul lui e eternul. "Arta în sensul ei înalt nu este o imitație a naturii, fiindcă nu urmărește să
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
decât un național fără asemenea preocupări. Gândirea a primit de altfel destui evrei raliați, adică ortodoxizanți. Nichifor Crainic și-a constituit și o estetică, curat platonică (Nostalgia paradisului). Omul e făptura lui Dumnezeu, arta e făptura omului, arta e deci făptura făpturii lui Dumnezeu, nepoata lui Dumnezeu. Artistul aduce aparențele naturii, străbătând la prototip prin copie, dar scopul lui e eternul. "Arta în sensul ei înalt nu este o imitație a naturii, fiindcă nu urmărește să ne reamintească natura așa cum este
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un național fără asemenea preocupări. Gândirea a primit de altfel destui evrei raliați, adică ortodoxizanți. Nichifor Crainic și-a constituit și o estetică, curat platonică (Nostalgia paradisului). Omul e făptura lui Dumnezeu, arta e făptura omului, arta e deci făptura făpturii lui Dumnezeu, nepoata lui Dumnezeu. Artistul aduce aparențele naturii, străbătând la prototip prin copie, dar scopul lui e eternul. "Arta în sensul ei înalt nu este o imitație a naturii, fiindcă nu urmărește să ne reamintească natura așa cum este. Scopul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Și se roaga să-l ajute Degeaba plângi acum, copile, Cu hrana să-l împrumuți. b) Poezia „O furnică” este scrisă de poeta Elenă Farago Poezia „Gândăcelul” este scrisă de poetul Tudor Arghezi. c) Faptă lor este mică, înfipta, grăbita. Făptura aceea este supărătoare. a)Textul de mai jos conține câteva greșeli. Corecteaza-le ! „ -adu cerbu-ncoace ! strigă împăratul -n-am nici un cerb de dat ! răspunse mosul -e cerbul meu, eu l-am săgetat ! strigă negura-voda -se prea poate, dar eu l-am
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
curcubeul meu pe care l-am așezat în nor, el va sluji ca semn al legămîntului dintre mine și pământ»”. În Cartea lui Enoh varianta slavonă Belgrad la capitolul 12 avem descrierea însoțitorilor solari astfel: ,, Am observat apoi alte două făpturi ale Soarelui... avînd cap de crocodil și picioare și coadă de leu, seamănă cu un curcubeu cu nuanțe violete...” Solomonarii noștri conduceau prin ceruri tot niște balauri care uneori semănau cu curcubeul cînd aduceau ploi ce binecuvîntau pămîntul, Tăblița de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
severitate să fie pildă pentru alți năbădăioși. Femeile au alergat să adune isope pentru că ghilul arăta murdărit cu noroi. Tineri răi și puternici l-au dat cu murdărie (glod) vorbind aiurea ca o piază rea. Anul trecut s-au cercetat făpturile de pe cer și s-a prevestit pentru anul acesta un rău puternic. Privește malul(digul) datorită că-ruia torentul s-a revărsat. Nu a sosit acolo zvîrcolindu-se ca un pește în plasă. Fe-meia care păzea pînza a văzut cum această pleavă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
tradițională considera minereul un embrion în pântecele Pământului-Mamă. Tendința firească a acestuia era de a se transforma, într-un timp foarte îndelungat, în aur. Eliade afirmă clar și direct: singurul fiu dorit al naturii este aurul. Ceilalți sunt „monștri”, „avortoni”, făpturi neizbutite. Or, susține din nou Eliade, alchimistul se interpune, mijlocind procesul și accelerând trecerea timpului. Se obține astfel aurul, cel care pe plan simbolic este echivalent cu nemurirea. În varii cărți ale sale, Mircea Eliade analizează scenariile istorico-simbolice ale alchimiei
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
mai multă râvnă din ceea ce ți-ai dorit. Mântuirea se cumpără și parohiile se vând la prețuri diferite. Legionarii, Cruciații lui Hristos, sunt defăimați și decimați permanent, acoperiți cu mișelii săvârșite și practicate de „urlători” și puse în spinarea legionarului, „făptură urgisită”. Corupția clocită până la trădare pe seama sângelui mulțimii care așteaptă, nestins suspin, ca pe o tămâie mântuitoare care abia mai pâlpâie în sfintele altare a vrednicilor schivnici. Am fost legionar, și vreau să mor în duhul legionar. Nu-mi dezic
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Mais ou sont les / Neiges d’ antan ? / Loreley unde e?” Multe confesiuni sunt de sursă elegiacă („Elegiac mi-e versul ca lebăda cântând”), însă afectul va fi cu perseverență „crucificat” în „geometria” expresiei, asemenea „duhurilor” în vitraliile de catedrală: „Vremelnica făptură de om cioplită-n om / Își veșnicește visul pe-un pământesc vitraliu”. Romantismul sensibilității se convertește frecvent în parnasianism. Vibrații intime, peisaje sufletești sunt absorbite de decoruri, fenomenalități obiective, nu mai puțin de reminiscențe livrești. Unele dintre cele mai reprezentative
ŢAŢOMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290097_a_291426]