4,798 matches
-
a ajuns la concluzia că discuția despre cele două forme de nominalizare din română trebuie menținută la nivel stilistic: formațiile cu structura infinitivului lung sunt preferate în varianta cultă a limbii, iar cele cu structura supinului, în vorbirea populară, uzuală, familiară. Anexa 2 cuprinde, pentru fiecare verb inacuzativ, și nominalizarea corespunzătoare. Din lista prezentată în anexă, pe care nu o voi relua aici, se poate observa că inacuzativele românești (cu excepțiile înregistrate de Stan 2003, la care se adaugă verbele a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
deosebirilor dintre limbile pama-nyungan și celelalte limbi legate de tipul de macare cazuală. 4 G. A. Grierson, Linguistic Survey of India, Delhi, Motilal Banarsidass, apud Montaut (2006). 1 Din listă au fost excluse verbele învechite, cele regionale, cele din limbajul familiar, precum și cele aparținând limbajelor specializate, cu circulație redusă în limba literară. --------------- ------------------------------------------------------------ --------------- ------------------------------------------------------------ 2 1 56 Adina Dragomirescu 55 Ergativitatea din perspectivă tipologică 278 Adina Dragomirescu 61 De la tipologie la sintaxă 199 Semantica și sintaxa verbelor ergative/inacuzative 225 Teste sintactice de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a recunoscut faptul că melodiile despre care vorbim sunt de origine ebraică. Și Isidor din Sevilla sugera originea ebraică a melodiilor din aleluia: „Laudes, hoc est alleluia canere, canticum est Hebraeorum”. 1.2 Imnodia Imnurile în cadrul liturgiei au fost la fel de familiare primilor creștini ca și psalmii. În primele trei secole au cunoscut o mare dezvoltare, dar, deoarece erau compoziții libere (texte care nu erau din Biblie) și nu întotdeauna conform adevărurilor de credință, s-a născut împotriva lor o reacție din partea
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
sensul definiției date mai înainte: dacă una dintre ele va lua o anumită valoare, celelalte relații vor trebuie să ia valori determinate. Pentru a simplifica analiza, Lévi-Strauss grupează varietatea mare a relațiilor dintre rude în două mari tipuri: relații libere, familiare, afective, notate cu „+” și relații ostile, antagonice sau rezervate, notate cu „-”. Antropologul francez presupune că există o lege structurală care limitează posibilitățile de combinare a valorilor celor patru tipuri de relații: „Relația dintre unchiul din partea mamei și nepot este față de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ca atare fixează doar unele limite ale deciziilor, dar nu o determină pe una sau pe alta. În acest sens, demersul comprehensiv nu este principial predictiv. El este doar o înțelegere a unor fapte petrecute. Invocarea situației face opțiunea doar familiară, îi reduce din caracterul ei neobișnuit în aparență. Acest aspect este foarte important de subliniat. Prin comprehensiune, cercetătorul nu face nici un fel de predicție și nici retrodicții. El nu încearcă să judece în felul următor: avem situația X; să îmi
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
se desfășoară. Îl văd pe Ștefan cel Mare organizând Moldova pentru a face față atacurilor diferiților dușmani, dar îl văd și pe Nero dând foc Romei, pe Hitler făcând planuri să cucerească întreaga lume. Asemenea acte nu îmi mai sunt familiare. Mă șochează, mă intrigă. Nu le înțeleg. Narațiunea istorică are deci proprietatea de a crea în conștiința celui care o urmărește sentimentul de surpriză, de neînțelegere. Ce înseamnă însă în contextul de aici a înțelege și a nu înțelege, a
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Narațiunea istorică are deci proprietatea de a crea în conștiința celui care o urmărește sentimentul de surpriză, de neînțelegere. Ce înseamnă însă în contextul de aici a înțelege și a nu înțelege, a aprecia ceva ca fiind „de la sine înțeles”, „familiar”, „de așteptat” și altceva ca „straniu”, „curios”, „de neînchipuit”? Înseamnă că eu înțeleg la modul complet comportamentul vânzătorului sau al vecinului cu care mă întâlnesc în mod curent? Evident că nu. Mijloacele cunoașterii mele cotidiene se salută, își zâmbesc și
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dețin totodată și explicația acestui fapt. Nu aș putea explica, așa cum ar face-o un psiholog social, de ce se întâmplă așa, și nu altfel. O cunoaștere pe care noi o numim de regulă comună este implicată aici, dând efectul de „familiar”, de așteptat, normal. Ce înseamnă această cunoaștere însă este mult mai puțin clar. În linii generale, metoda comprehensiunii se referă tocmai la extinderea unui asemenea tip de cunoaștere la evenimentele istorice. Figura 13.4. Schema determinării comportamentului Explicația științifică ar
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
despre experiența sa negativă în legătură cu trădările și corupția care l-au dus la ideea că singura soluție de a lupta împotriva acestora este de a recurge la măsuri extrem de dure. O asemenea analiză transformă un act „ciudat” într-un act familiar, care nu mai apare atât de curios, ci oarecum „natural”. Evident, aceasta nu este o explicație de tip științific. Este ca și cum ai explica întregul comportament uman prin intențiile subiective conștiente ale persoanelor, excluzând ca inutilă psihologia. Subiectivitatea, tocmai în calitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
este intuitivă, slabă, primitivă. În lipsa unor mijloace mai puternice, comprehensiunea este însă un instrument eficace. Ea face din istoria care la primul contact pare să fie o îngrămădire de evenimente care mai de care mai curioase, stranii un loc al familiarului, al normalului, al inteligibilului. În acest sens, metoda comprehensivă nu este altceva decât o prelungire a cunoașterii celuilalt, cu mecanismele ei elaborate de cunoașterea comună. Desigur că metoda istorică este mult mai cultivată, în sensul că informațiile, capacitățile de înțelegere
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Geambașu Vitalitatea Școlii de la Chicago / Aurora Liiceanu și Octavian Rujoiu Expunerea la violență prin media. O perspectivă psihosociologică / Ana Rodica Stăiculescu și Daniela Jitcov Noua dinamică macrosocială și transferurile intergeneraționale. Ancheta franceză „Trei generații” / Mircea Agabrian Dezvoltarea comunitară: de la relații familiare la relații active și parteneriate / Sințov Ruslan Atitudinile cetățenilor Republicii Moldova față de modul de funcționare a democrației În societatea moldovenească / RESTITUIRI A. D. Xenopol Despre metodă În științe și În istorie / VIAȚA ȘTIINȚIFICĂ Al XI-lea Congres Mondial de sociologie rurală: Globalisation
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
numeroși decât localnicii; prezența lor continua o străveche tradiție locală. Întemeietorii statului moldovean sau al celui muntean, veniți din Transilvania, de peste munte, nu făceau decât să se ducă În partea cealaltă a unei regiuni ce avea ca centru Carpații, regiune familiară și cunoscută ansamblului populației românești de pe ambii versanți. Lungă vreme, domnii țărilor române au continuat să aibă posesiuni În Transilvania, În regiunile de unde veniseră, amintind originea lor geografică. Sud-Estul Europei, așa cum l-a definit Nicolae Iorga, coincide geografic cu Peninsula
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
his efforts fellowships of the French government were regularly attributed, on the basis of strong and prestigious competitions. Our four young sociologists went therefore to France mainly because they valued French sociology and only secondarily because they knew French, were familiar with French culture and could, in fact, live in Paris without feeling complete strangers. What is more, Romanian sociology was itself internationally recognized. Gusti’s work as well as his “monographic” research teams were well known to French, English and
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Collège de France)./Well attended. A frail old man with a young and pale childish face, white beard - Meillet. He speaks slowly, clearly, in a plain voice. Thinks with finesse./ The course is the continuation of an older one, on familiar and affective terms in the Indo-European grammar./‘ If my health will allow it, I will tell you my ultimate thoughts on this matter next year.’/ A young gentleman marks on the blackboard the Sanskrit, Greek, Latin etc. terms that Meillet
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
màs, are less important than others, near which we might indifferently pass by, and which concern us truly and to the highest degree. I have the impression - to tell it directly - that, in our monographic studies [D.C.A. uses the familiar monografie], we are giving too much importance to ‘primitivology,’ or primitive ethnology, while neglecting the Indo-European material. This is an old quarrel of mine with Ernest: I never understood what our historical connection with the primitives from Australia or who
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
it has the capacity of opening new ways of investigation and to accumulate new data about the social change, social mobility, about “Providence-State” and about the migratory, economical and political behaviours. Primit la redacție: decembrie 2004 Dezvoltarea comunitară: de la relații familiare la relații active și parteneriate Mircea Agabrian Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba-Iulia În articol discutăm despre felul În care comunitățile pot să prospere și să se dezvolte prin cultivarea și participarea sporită a oamenilor În diverse tipuri de relații active
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
parteneriate Mircea Agabrian Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba-Iulia În articol discutăm despre felul În care comunitățile pot să prospere și să se dezvolte prin cultivarea și participarea sporită a oamenilor În diverse tipuri de relații active, ce trec dincolo de relațiile familiare de felul „toată lumea cunoaște pe toată lumea și toată lumea ajută pe toată lumea”. Argumentăm concepția dominantă potrivit căreia comunitatea constă În acele relații dintre oameni ce reprezintă fundamentul parteneriatelor organizaționale și instituționale ce contribuie la constituirea rețelelor comunitare puternice și, implicit, la
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
că rețelele sociale nu sunt atât de puternice pe cât ar putea fi, că anumite tipuri de relații prevalează. Existența a două tipuri de relații constituie un barometru al forței rețelei sociale a unei comunități. Cele două tipuri sunt numite relații familiare și relații active. Infrastructura socială a unei comunități e slabă când există relații familiare, dar relațiile active lipsesc. Relațiile active se pot dezvolta din relațiile familiare și asta se Întâmplă adesea. Oricum s-ar dezvolta, ele sunt centrul rețelelor sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
tipuri de relații prevalează. Existența a două tipuri de relații constituie un barometru al forței rețelei sociale a unei comunități. Cele două tipuri sunt numite relații familiare și relații active. Infrastructura socială a unei comunități e slabă când există relații familiare, dar relațiile active lipsesc. Relațiile active se pot dezvolta din relațiile familiare și asta se Întâmplă adesea. Oricum s-ar dezvolta, ele sunt centrul rețelelor sociale puternice. Relații familiare și relații active O relație familiară e o relație sau conexiune
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
barometru al forței rețelei sociale a unei comunități. Cele două tipuri sunt numite relații familiare și relații active. Infrastructura socială a unei comunități e slabă când există relații familiare, dar relațiile active lipsesc. Relațiile active se pot dezvolta din relațiile familiare și asta se Întâmplă adesea. Oricum s-ar dezvolta, ele sunt centrul rețelelor sociale puternice. Relații familiare și relații active O relație familiară e o relație sau conexiune Între membrii comunității care nu Întâmpină bariere de rol. Indivizii implicați În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
active. Infrastructura socială a unei comunități e slabă când există relații familiare, dar relațiile active lipsesc. Relațiile active se pot dezvolta din relațiile familiare și asta se Întâmplă adesea. Oricum s-ar dezvolta, ele sunt centrul rețelelor sociale puternice. Relații familiare și relații active O relație familiară e o relație sau conexiune Între membrii comunității care nu Întâmpină bariere de rol. Indivizii implicați În relații familiare sunt limitați de rolurile pe care le joacă. De pildă, când un părinte merge la
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
e slabă când există relații familiare, dar relațiile active lipsesc. Relațiile active se pot dezvolta din relațiile familiare și asta se Întâmplă adesea. Oricum s-ar dezvolta, ele sunt centrul rețelelor sociale puternice. Relații familiare și relații active O relație familiară e o relație sau conexiune Între membrii comunității care nu Întâmpină bariere de rol. Indivizii implicați În relații familiare sunt limitați de rolurile pe care le joacă. De pildă, când un părinte merge la profesorul fiului său interacțiunea este una
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
asta se Întâmplă adesea. Oricum s-ar dezvolta, ele sunt centrul rețelelor sociale puternice. Relații familiare și relații active O relație familiară e o relație sau conexiune Între membrii comunității care nu Întâmpină bariere de rol. Indivizii implicați În relații familiare sunt limitați de rolurile pe care le joacă. De pildă, când un părinte merge la profesorul fiului său interacțiunea este una ce implică părintele și profesorul. Cei doi nu interacționează ca „Tudor și Georgescu”, ci ca tatăl lui Dorin și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pe care le joacă. De pildă, când un părinte merge la profesorul fiului său interacțiunea este una ce implică părintele și profesorul. Cei doi nu interacționează ca „Tudor și Georgescu”, ci ca tatăl lui Dorin și profesorul lui Dorin. Interacțiunile familiare de acest fel conectează o școală, un elev, un părinte și locul de muncă al unui părinte În conexie lineară: Școală (instituție) → Profesor → Elev → Părinte → Părinte, om al muncii → Locul de muncă (instituție) Profesorul interacționează cu părintele unui elev, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
părinte În conexie lineară: Școală (instituție) → Profesor → Elev → Părinte → Părinte, om al muncii → Locul de muncă (instituție) Profesorul interacționează cu părintele unui elev, nu cu un om al muncii sau cu organizația unde se află locul lui de muncă. Conexiunile familiare sunt interacțiuni care nu depășesc rolurile individuale sau instituționale. Relațiile familiare oferă șanse scăzute de interacțiune cu școala ca instituție și cu locul de muncă al părintelui ca instituție. Nu există nici o oportunitate pentru diferiții membri ai comunității să se
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]