5,941 matches
-
intervine în structura axiologică. Este unul din semnele mentalității creștine ce dă formă intersubiectivității contemporane. * Renunțarea la Divinitate a urmat un traseu progresiv: mai întâi Dumnezeu a fost făcut responsabil de regulile moralei apoi s-a renunțat la El în favoare moralității laice. Mișcarea a început încă de la tablele lui Moise. Orice dezbatere pe tema unei definiții a omului va avea succes la public deoarece ne preocupă mai mult decât credem ceea ce suntem. * Ambiguitatea lui înainte în limba română: trimite la fel de
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
fiind În SUA (Parcul Național Yellowstone) și Islanda. Gheizerele erup periodic, aruncând În aer jeturi Înalte 447 Formarea acestui munte este Învăluită În mister, legendele maorilor vorbind de cearta a doi munți Îndrăgostiți, Muntele Egmond (Taranaki) și muntele Tongariro, pentru favoarea unui munte-doamnă, Pihanga. Taranaki a pierdut și și-a luat tălpășița spre sud vest, tăind În drum defileul râului Wanganui (Descoperiți minunile lumii, p. 264). 448 Cicatricele muntelui sunt datorate vulcanului care erupe periodic, dând naștere unor râuri de nămol
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
aliate, 3.230 de tancuri, 57.000 de tunuri, 3.400 de avioane de luptă 1. Din această analiză, se desprinde concluzia că raportul de forțe dintre cei doi beligeranți, pe frontul de est, începea să se încline net, în favoarea Uniunii Sovietice. Mai trebuie adăugat că, în timp ce resursele umane și materiale ale germanilor erau, practic, epuizate, resursele sovieticilor și ale aliaților lor erau nelimitate și aveau nevoie de timp, pentru a se pune în valoare. În fata acestor evidențe, ne
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
și Bucovinei de Nord în iunie-iulie 1941 lăsau deschisă problema nordvestului Transilvaniei, teritoriu românesc anexat de Ungaria, în urma “arbitrajului” de la Viena, copatronat de Italia și Germania. Participarea masivă a Ungariei la războiului contra Uniunii Sovietice viza, practic, aceeași problemă: obținerea favorurilor Germaniei, pentru ocuparea ulterioară a întregii Transilvanii. Hitler a licitat aceste favoruri, de participarea cât mai masivă a armatelor celor două țări (Ungaria și România), pe frontul din est. Ceea ce se poate reproșa mareșalului Antonescu este că, începând cu
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
teritoriu românesc anexat de Ungaria, în urma “arbitrajului” de la Viena, copatronat de Italia și Germania. Participarea masivă a Ungariei la războiului contra Uniunii Sovietice viza, practic, aceeași problemă: obținerea favorurilor Germaniei, pentru ocuparea ulterioară a întregii Transilvanii. Hitler a licitat aceste favoruri, de participarea cât mai masivă a armatelor celor două țări (Ungaria și România), pe frontul din est. Ceea ce se poate reproșa mareșalului Antonescu este că, începând cu 7 decembrie 1941 (intrarea oficială a Statelor Unite în război de partea Marii
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
trupelor aliate, 3.230 de tancuri, 57.000 de tunuri, 3.400 de avioane de luptă. Din această analiză, se desprinde concluzia că raportul de forțe dintre cei doi beligeranți, pe frontul de est, începea să se încline net, în favoarea Uniunii Sovietice. Mai trebuie adăugat că, în timp ce resursele umane și materiale ale germanilor erau, practic, epuizate, resursele sovieticilor și ale aliaților lor erau nelimitate și aveau nevoie de timp, pentru a se pune în valoare. În fata acestor evidențe, ne
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
și Bucovinei de Nord în iunie-iulie 1941 lăsau deschisă problema nordvestului Transilvaniei, teritoriu românesc anexat de Ungaria, în urma “arbitrajului” de la Viena, copatronat de Italia și Germania. Participarea masivă a Ungariei la războiului contra Uniunii Sovietice viza, practic, aceeași problemă: obținerea favorurilor Germaniei, pentru ocuparea ulterioară a întregii Transilvanii. Hitler a licitat aceste favoruri, de participarea cât mai masivă a armatelor celor două țări (Ungaria și România), pe frontul din est. Ceea ce se poate reproșa mareșalului Antonescu este că, începând cu
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
teritoriu românesc anexat de Ungaria, în urma “arbitrajului” de la Viena, copatronat de Italia și Germania. Participarea masivă a Ungariei la războiului contra Uniunii Sovietice viza, practic, aceeași problemă: obținerea favorurilor Germaniei, pentru ocuparea ulterioară a întregii Transilvanii. Hitler a licitat aceste favoruri, de participarea cât mai masivă a armatelor celor două țări (Ungaria și România), pe frontul din est. Ceea ce se poate reproșa mareșalului Antonescu este că, începând cu 7 decembrie 1941 (intrarea oficială a Statelor Unite în război de partea Marii
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
Georgescu franc: precizează nota salvatoare, disciplina, numele profesorului, clasa, școala. Dar mâhnirea ei, care motivează acțiunile naratorului, e un fals pretext și e Închipuită, din moment ce, la rândul ei, ea e doar o verigă Într-un lung lanț al favorurilor și al amicițiilor. Nici măcar nu a reținut numele celui pentru care intervine, „pentru că drept să-Ți spun, madam Preotescu, o bună prietină a mea, la care Țiu foarte mult - nu sunt În stare să-i refuz nimica - m-a rugat
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
mai multor șefi de state. Primii cărora li se adresa în acest sens erau monarhii Franței, Rusiei și Turciei. În scrisoarea din 1 mai către Napoleon, transmisă de la Zürich, noul suveran al Principatelor Române insista pe ideea că, acceptând această favoare, răspundea chemării poporului român, fără ca el să o fi solicitat. Carol sublinia, în egală măsură, legătura de rudenie dintre el și împăratul francez, dar și preocuparea sa de a asigura prosperitatea statului român. Față de țar, viitorul domn își exprima convingerea
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
că legea atacată este constituțională și, în legătură cu obiecțiile de neconstituționalitate cuprinse în sesizare, se arătă, în esență, următoarele: a) legiuitorul - o dată ce a acceptat avantajarea investitorilor străini - are tot dreptul că, în cadrul acestei categorii de persoane beneficiare ale unui regim de favoare, să opereze nuanțări în ceea ce privește acordarea anumitor facilități. Asemenea distincții sunt firești, de vreme ce nimeni nu poate contesta varietatea investițiilor străine, volumul și durata lor diferită, ramura economică spre care sunt orientate, precum și alte aspecte de diferențiere, statul fiind preocupat că, în cadrul
DECIZIE Nr. 74 din 13 iulie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110352_a_111681]
-
limitat exercițiul dreptului de a investi în România. Dispoziția în cauză nu vizează decît eventuală nerespectare, de către investitorul străin a obligațiilor corelative regimului de facilități instituit de stat în beneficiul sau. Această, deoarece este de neconceput că un regim de favoare să nu fie dublat de un minimum de obligații, a căror încălcare să nu determine afectarea drepturilor și a facilităților acordate; b) susținerea potrivit căreia legea trebuia adoptată după procedura prevăzută de art. 74 alin. (1) din Constituție pentru legile
DECIZIE Nr. 74 din 13 iulie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110352_a_111681]
-
sfera privată, aceștia din urmă s-ar bucura de prioritate în temeiul garanțiilor reale atașate creanțelor lor. De aceea art. 72 din Ordonanță Guvernului nr. 11/1996 stabilește un drept de prioritate în favoarea satisfacerii creanțelor bugetare, dar acest regim de favoare are un caracter excepțional, el devenind aplicabil numai dacă, prin plata creanțelor garantate prin gaj sau prin ipotecă, nu s-ar putea plăti și creanțele bugetare. Așadar textul ordonanței nu se abate de la regulă dreptului comun în această materie. Pe
DECIZIE nr. 158 din 10 noiembrie 1998 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 72 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobată şi modificată prin Legea nr. 108/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123056_a_124385]
-
civil. Art. 16 din Constituție are în vedere egalitatea tuturor cetățenilor în fața legii, fără discriminări bazate pe rasă, naționalitate, origine etnică, limba, religie, sex, opinie sau apartenența politică, avere sau origine socială și fără privilegii, în sensul de avantaje sau favoruri determinate de criteriile enumerate mai sus sau de alte împrejurări. Astfel se considera că art. 72 din Ordonanță Guvernului nr. 11/1996 este în concordanță cu dispozițiile art. 16 din Constituție. Președintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere
DECIZIE nr. 158 din 10 noiembrie 1998 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 72 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobată şi modificată prin Legea nr. 108/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123056_a_124385]
-
la pct. 1, 2, 4, 5, 10 și 11; s) familie - soții, rudele și afinii de gradul unu; ... ț) personal propriu - salariații angajați cu contract individual de muncă, cu excepția conducătorilor instituției de credit; ... u) acordare de împrumuturi în condiții de favoare: ... 1. încheierea unei tranzacții care prin natura, scop, caracteristici sau risc nu ar fi fost încheiată de instituția de credit cu clienții cu care nu se află în relații speciale; 2. perceperea sau acceptarea de dobânzi, comisioane, alte taxe sau
NORMA nr. 8 din 26 aprilie 1999 - (*actualizată*) privind limitarea riscului de credit al instituţiilor de credit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124388_a_125717]
-
r) pct. 1, 2, 3 și 4. -------------- Art. 8 a fost modificat de NORMĂ nr. 20 din 27 decembrie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 17 din 14 ianuarie 2003. Articolul 9 Băncile nu vor acorda împrumuturi în condiții de favoare persoanelor cu care se află în relații speciale, precizate la art. 1^1 alin. 4 lit. p) pct. 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11 și 12, și nici personalului propriu și familiilor acestuia. Cooperativele de credit nu vor acorda
NORMA nr. 8 din 26 aprilie 1999 - (*actualizată*) privind limitarea riscului de credit al instituţiilor de credit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124388_a_125717]
-
află în relații speciale, precizate la art. 1^1 alin. 4 lit. p) pct. 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11 și 12, și nici personalului propriu și familiilor acestuia. Cooperativele de credit nu vor acorda împrumuturi în condiții de favoare persoanelor cu care se află în relații speciale, precizate la art. 1^1 alin. 4 lit. q) pct. 1 și 5, 6, 7, 8, 9 și 10, și nici personalului propriu și familiilor acestuia. Casele centrale ale cooperativelor de credit
NORMA nr. 8 din 26 aprilie 1999 - (*actualizată*) privind limitarea riscului de credit al instituţiilor de credit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124388_a_125717]
-
speciale, precizate la art. 1^1 alin. 4 lit. q) pct. 1 și 5, 6, 7, 8, 9 și 10, și nici personalului propriu și familiilor acestuia. Casele centrale ale cooperativelor de credit nu vor acorda împrumuturi în condiții de favoare persoanelor cu care se află în relații speciale, precizate la art. 1^1 alin. 4 lit. r) pct. 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11 și 12, și nici personalului propriu și familiilor acestuia. -------------- Art. 9 a fost modificat de
NORMA nr. 8 din 26 aprilie 1999 - (*actualizată*) privind limitarea riscului de credit al instituţiilor de credit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124388_a_125717]
-
de către băncile din țările din categoria B; | --------------------------------------------------------------------- |14. elemente în curs de încasare (cecuri și alte valori). | --------------------------------------------------------------------- |15. elemente de activ reprezentând creanțe asupra caselor de | compensație aferente piețelor organizate ---------| --------------------------------------------------------------------- 50% |16. credite acordate persoanelor fizice, garantate cu ipoteci în | favoarea băncii, de ranguri superioare ipotecilor instituite în | favoarea altor creditori, asupra locuințelor ce sunt sau vor fi | ocupate de debitor sau ce sunt date cu chirie de către acesta; | --------------------------------------------------------------------- |17. venituri de primit. ---------| --------------------------------------------------------------------- 100% |18. elemente de activ constituind creanțe asupra
NORMA nr. 8 din 26 aprilie 1999 - (*actualizată*) privind limitarea riscului de credit al instituţiilor de credit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124388_a_125717]
-
elemente în curs de încasare (cecuri și alte valori). | --------------------------------------------------------------------- |15. elemente de activ reprezentând creanțe asupra caselor de | compensație aferente piețelor organizate ---------| --------------------------------------------------------------------- 50% |16. credite acordate persoanelor fizice, garantate cu ipoteci în | favoarea băncii, de ranguri superioare ipotecilor instituite în | favoarea altor creditori, asupra locuințelor ce sunt sau vor fi | ocupate de debitor sau ce sunt date cu chirie de către acesta; | --------------------------------------------------------------------- |17. venituri de primit. ---------| --------------------------------------------------------------------- 100% |18. elemente de activ constituind creanțe asupra administrațiilor | centrale sau băncilor centrale din țările din
NORMA nr. 8 din 26 aprilie 1999 - (*actualizată*) privind limitarea riscului de credit al instituţiilor de credit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124388_a_125717]
-
bi- | |ție |de risc|de risc|de risc|de risc|lanțu- | | |de cre-|de cre-|de cre-|de cre-|lui | | |dit |dit |dit |dit | col. | | | 0% | 20% | 50% | 100% | 13*) | ----------|----|-------|-------|-------|-------|-------| A | B | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | ----------|----|-------|-------|-------|-------|-------| - Angaja- | | | | | | | mente în| | | | | | | favoarea| | | | | | | altor | | | | | | | institu-|N1B | | | | | | ții de | | | | | | | credit | | | | | | | ----------|----|-------|-------|-------|-------|-------| - Angaja- | | | | | | | mente în| | | | | | | favoarea| | | | | | | clien- | | | | | | | telei |N1R | | | | | | ----------|----|-------|-------|-------|-------|-------| - Cauțiuni| | | | | | | avaluri | | | | | | | și alte | | | | | | | garanții| | | | | | | date | | | | | | | altor | | | | | | | institu-|N3B | | | | | | ții de | | | | | | | credit | | | | | | | ----------|----|-------|-------|-------|-------|-------| - Garanții| | | | | | | date | | | | | | | pentru | | | | | | | clien- | | | | | | | tela |N5A | | | | | | ----------|----|-------|-------|-------|-------|-------| - Titluri | | | | | | | de |N8B | | | | | | primit |**) | | | | | | ----------|----|-------|-------|-------|-------|-------| - Alte | | | | | | | angaja- | | | | | | | mente | | | | | | | diverse | | | | | | | date
NORMA nr. 8 din 26 aprilie 1999 - (*actualizată*) privind limitarea riscului de credit al instituţiilor de credit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124388_a_125717]
-
lanțu- | | |de cre-|de cre-|de cre-|de cre-|lui | | |dit |dit |dit |dit | col. | | | 0% | 20% | 50% | 100% | 13*) | ----------|----|-------|-------|-------|-------|-------| A | B | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | ----------|----|-------|-------|-------|-------|-------| - Angaja- | | | | | | | mente în| | | | | | | favoarea| | | | | | | altor | | | | | | | institu-|N1B | | | | | | ții de | | | | | | | credit | | | | | | | ----------|----|-------|-------|-------|-------|-------| - Angaja- | | | | | | | mente în| | | | | | | favoarea| | | | | | | clien- | | | | | | | telei |N1R | | | | | | ----------|----|-------|-------|-------|-------|-------| - Cauțiuni| | | | | | | avaluri | | | | | | | și alte | | | | | | | garanții| | | | | | | date | | | | | | | altor | | | | | | | institu-|N3B | | | | | | ții de | | | | | | | credit | | | | | | | ----------|----|-------|-------|-------|-------|-------| - Garanții| | | | | | | date | | | | | | | pentru | | | | | | | clien- | | | | | | | tela |N5A | | | | | | ----------|----|-------|-------|-------|-------|-------| - Titluri | | | | | | | de |N8B | | | | | | primit |**) | | | | | | ----------|----|-------|-------|-------|-------|-------| - Alte | | | | | | | angaja- | | | | | | | mente | | | | | | | diverse | | | | | | | date |P106| | | | | | ----------|----|-------|-------|-------|-------|-------| - Angaja- | | | | | | | mente | | | | | | | indoiel-| | | | | | | nice |Q80 | | | | | | ----------|----|-------|-------|-------|-------|-------| - Angaja- | | | | | | | mente | | | | | | | privind | | | | | | | instru-
NORMA nr. 8 din 26 aprilie 1999 - (*actualizată*) privind limitarea riscului de credit al instituţiilor de credit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124388_a_125717]
-
specială (Ceaușescu: 1970, 65-66; SR/Romania: 10 June 1969, 3), discursul lui Ceaușescu la conferință a fost clar orientat în direcția rezervelor pe care conducerea PCR le avea față de eveniment, sugerând oarecum că partea română, prin participarea sa, făcea o favoare mișcării comuniste internaționale, arătând că este dispusă să contribuie la rezolvarea dificilelor probleme ale acesteia chiar și în condițiile nu tocmai favorabile existente în acel moment. Condițiile în care se ține consfătuirea au atât în ceea ce privește viața internațională, cât și în
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
tradus prin transformarea dolarului în mita uzuală a societății poloneze și devalorizarea drastică a zlotului. Leul nu a cunoscut o astfel de evoluție deoarece valuta era interzisă în RSR și deci inutilizabilă. Articolele prin intermediul cărora cetățenii români cumpărau și vindeau favoruri erau "țigări[le], whiskey[-ul]" și "casetofoanele" (Sampson: 1983, 139-141). Nu în ultimul rând, PCR reușise să confiște sentimentul național, resorbindu-l în ideologia romantic leninistă, în timp ce PMUP avea mari carențe la acest capitol, fiind tocmai de aceea criticat, așa cum
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ale vieții, să domnești sau să servești, să fii sau să nu fii. Rege sau victimă, nu există intermediar între abis și culme. Și poetul continuă: Doamne, cum mă cuprind fantasmele necruțătoare, simple, sigure pe ele. Dansul ielelor. Ca o favoare voi cerși și eu, proscrisul. Și mă -nspăimânt. Totul e dans, o devenire ritmică a creației cosmice. În jur parcă e-nceputul. Atât de multe înțeleg, pentru că mintea mai ageră ca trupul vede întreaga evoluție a lumii. 2. Templul misterelor
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]