12,214 matches
-
-i pătrunde esența. Anca Hațiegan: Mi-am amintit, pe măsură ce citeam textul lui Cornel, o discuție pe care el a avut-o mai demult cu Sanda, la care asistam și eu. Cornel i se plângea că, uite, sunt tipii aceștia extraordinari, filosofi care scriu lucruri nemaipomenite, dar Într-un limbaj atât de greoi - Kant e un exemplu - Încât, din păcate, nu pot fi asimilați de publicul larg. Problema e că teoria nedublată de un stil literar, atractiv, accesibil riscă să nu treacă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cum vrei să afli o linie strictă de demarcație Între tine și Humboldt? Vlad Roman: Mie nu mi se pare esențial de discutat dacă textul acesta e construit filosofic, cât, mai degrabă, anumite distincții Între tipurile de stil abordate, În funcție de filosoful despre care se vorbește sau care e adus În prim-plan. Și asta cred că e foarte important, În măsura În care textul reușește să desprindă o concepție speculară. E o capacitate a textului de a construi pornind dinăuntrul respectivului filosof, niciodată din
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
abordate, În funcție de filosoful despre care se vorbește sau care e adus În prim-plan. Și asta cred că e foarte important, În măsura În care textul reușește să desprindă o concepție speculară. E o capacitate a textului de a construi pornind dinăuntrul respectivului filosof, niciodată din afară. Faptul că avem fragmente Între paranteze mi se pare total nesemnificativ. Oricum, eu sunt puțin frustrat, că noi nu vorbim despre text, ci despre cum este făcut textul. Mai există aici niște concepte care cred că ar
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a propriei tale trăiri, dar asta citită nu prin postmoderni, ci prin niște oameni de puțin mai devreme, care au trăit criza dinaintea postmodernității, adică prin oamenii cei mai prezenți aici: Descartes, Kant, Humboldt, Husserl, și poate cam atât dintre filosofi, apoi toți lingviștii secolului XX... Toate lucrurile acestea fiind un soi de teorie speculativă care ar permite o trăire reflexivizată și conștientă a ceea ce ni se Întâmplă. În sensul acesta ar fi preliminarii speculative la o trăire. Ruxandra Cesereanu: Mi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
imaginației: Humboldt și romanticii apar după vreo două secole În care imaginația de tip renascentist, neoplatonică, hermetică, văzută ca o anima mundi, ca o phantasticon pneuma, ca o forță generatoare și creatoare de imaginar a fost umilită de seria de filosofi cartezieni. Descartes, Spinoza, Leibniz și toți urmașii lor au depreciat și au reificat imaginația, transformând-o Într-un instrument auxiliar al rațiunii sau Într-o facultate care bruiază rațiunea. În secolele XVII-XVIII imaginația era considerată „nebuna casei”. Cornel a discutat
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Stănescu, ar fi complet dezamăgit sau indus În eroare. Nu asta Îți propui tu, un comentariu la Nichita Stănescu - tu Îl folosești pentru a-ți construi propriul sistem, cum, probabil, Îi folosești și pe alții, nu doar poeți, ci și filosofi și teoreticieni. Horea Poenar: Alegerea elegiilor nu este Întâmplătoare. Văd o dimensiune a elegiilor care este aceasta; care este, probabil, În opinia mea, neconștientizată de către Nichita Stănescu, dacă ne referim la un nivel de conștiință rațional și logic, dar care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
operei de artă care nu mai ține de orizontul autorului. Și la fel și discursul paulin conține, cred, părțile pe care le văd În el. Ruxandra Cesereanu: Nici nu pun la Îndoială faptul că ai ales un poet și niște filosofi care sunt afini ție; nu ai ales pe oricine, la Întâmplare, și nu ai luat conceptele doar ca să le amesteci Într-un Turn Babel; ai ales autori (poeți, filosofi) care, Într-o formă sau alta, Îți permit să rezonezi pe
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pun la Îndoială faptul că ai ales un poet și niște filosofi care sunt afini ție; nu ai ales pe oricine, la Întâmplare, și nu ai luat conceptele doar ca să le amesteci Într-un Turn Babel; ai ales autori (poeți, filosofi) care, Într-o formă sau alta, Îți permit să rezonezi pe propria ta lungime de undă și să te racordezi la tine Însuți. Faptul că ai ales să lucrezi pe 11 Elegii de Nichita Stănescu se datorează tocmai faptului că
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și ajunge până la noi), am ambiția să spun că textul meu este unul care trebuie citit În aceeași factură În care citiți părțile referitoare la cauzalitate din Critica rațiunii pure - scriu despre același lucru. Și atunci miza devine interesantă, pentru că filosoful ia textul lui Horea și spune, stilistic vorbind: e un text literar. Dar dacă ai scrie undeva pe carte titlul Un excurs de filosofie despre timp ai sili oamenii respectivi să accepte acea problematică abordată Într-un tip de discurs
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
o ridica Nicolae Turcan mai devreme, și anume dacă textul lui Horea este sau nu un discurs despre Adevăr. Cred că se poate face o disticție puțin mai fină. Conceptele pe care le folosește Horea, preluându-le din diverși teologi, filosofi sau poeți, nu sunt folosite pentru a trimite la Adevărul cu A mare, la o explicație metafizică, ci exprimă un adevăr intim, singular, aflat În interiorul textului. Ceea ce spune, intuiește, raționează el la un mod destul de abscons și inconștient este un
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nască fiindcă se află Într-o poziție, aceea a filosofării, care nu are acces la imagine. Și atunci ceea ce face Horea este efortul titanic de a muta Întreagă această poziție dinspre concept către imagine, de a conecta poziția teoretică a filosofului la un imaginar larvar, născând. Este efortul de a distruge pereții turnului de fildeș, de a-i săpa temeliile, pentru a găsi la bază filoanele de vitalitate pură capabile să Întemeieze, iată, nu prin rațiune, nu prin idee, nu prin
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
știu, o asemenea reflecție e Încă foarte departe - deși este esențială -, pentru un demers cum este cel pe care Îl Încearcă istoriografia care se ocupă de locurile memoriei. Dar istoricii nu cred că-și propun să fie În primul rând filosofi ai istoriei. Aici Împărtășesc viziunea lui Iorga și a altor profesioniști ai narațiunii despre trecut, anume că, În măsura În care m-aș Înălța la o reflecție mai generală, aș face-o cu prudență și pornind de la fapte empirice, pe cât posibil. Nu zic
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sună atât de prețios, au fost percepute după anii ’50. Nicolae Turcan: Și atunci unde ați situa cărțile lui Constantin Noica? Marius Jucan: În curentul major al disputelor din societatea românească dintre cele două războaie mondiale. Mă refer la textele filosofului care propun o viziune asupra modelului cultural românesc. Dar eu Încercam să fac trimitere la ceea ce a urmat abordării etnopsihologice, nu neapărat Într-o linie de continuitate, În varietatea studiilor culturale, la posibilitatea unor descrieri ale tranzițiilor din cadrul aceluiași model
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Într-un proiect social de tip pașoptist, care Într-adevăr a funcționat la noi chiar În primii ani de după revoluție, când, la fel ca Platon, ne imaginam că, În vidul total de cultură și de practică politică, intelectualii sunt acei filosofi care ar putea să conducă cetatea. Dacă intrăm Însă Într-o societate care se normalizează din punctul de vedere al funcționării democratice, devine tot mai limpede că politica trebuie făcută de politicieni, trebuie făcută de oameni care au competențe specifice
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Odată cu obținerea concesiunii restaurantului gării din Ploiești (1882), situația materială a familiei sale se îmbunătățește radical. D.-G. a avut trei copii: Ștefania, pianistă, căsătorită cu criticul Paul Zarifopol, Alexandru, militant socialist și comunist, și Ioan D. Gherea, estetician și filosof. În 1890, primește în mod oficial „împământenirea”. D.-G. a debutat în publicistica politică în 1883, sub pseudonimul Caiu Grachu, cu Un răspuns d-lui prim-ministru Ioan C. Brătianu, apărut în „Emanciparea”. În „Revista socială”, „Drepturile omului”, „Munca”, „Critica
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
noi, a fenomenului renascentist urmărit în întreg perimetrul european. Cunoașterea literaturilor de mare circulație - engleză, germană, franceză și italiană - permite autoarei întemeierea aserțiunilor generale pe exemplificări convergente, convingătoare. Debutând cu un studiu erudit asupra umanismului, considerat o permanență născătoare de filosofii antropocentrice, cartea înfățișează varietatea și procesualitatea feluritelor lui întrupări, în capitole comparatiste despre poezie și artă, literatura platonizantă și cea burlescă, dezvoltate sub influența filosofiei umaniste, potrivnică păgubosului hybris. Metoda comparatistă a autoarei își delimitează mai precis sfera și scopul
DUMITRESCU-BUSULENGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286912_a_288241]
-
secolului al XX-lea, proiectată și întocmită împreună cu Gh. Hrimiuc-Toporaș. Și ca traducător, D. demonstrează că nu îl sperie dificultățile, oprindu-se asupra unor nume ca Hermann Keyserling, cu Analiza spectrală a Europei (1993) și Jurnalul de călătorie al unui filosof (I-II, 1997-1998), sau Nikolai Berdeaev, cu Destinul omului în lumea actuală (1993). Tălmăciri răzlețe, din franceză și germană, i-au apărut și în periodice (Jean-Claude Chesnais, Antonin Artaud, Konrad Lorenz). Cariera științifică a lui D. se împlinește sub semnul
DURNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
studiile istorice, ed. 2, introd. Andrei Pippidi, Iași, 1999 (în colaborare cu Andrei Pippidi). Traduceri: Nikolai Berdeaev, Destinul omului în lumea actuală, introd. Anton Carpinschi, Chișinău, 1993; Hermann Keyserling, Analiza spectrală a Europei, Iași, 1993, Jurnalul de călătorie al unui filosof, vol. I: India, postfață Tudor Vianu, Iași, 1997, vol. II: China. Japonia. America, Iași, 1998; Daniel Combes, Epopeea vinului (De la Noe la anul 2000), Iași, 1996; Guy Petitdemange, Filosofi și filosofii ale secolului al XX-lea, Chișinău, 2003. Repere bibliografice
DURNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
Analiza spectrală a Europei, Iași, 1993, Jurnalul de călătorie al unui filosof, vol. I: India, postfață Tudor Vianu, Iași, 1997, vol. II: China. Japonia. America, Iași, 1998; Daniel Combes, Epopeea vinului (De la Noe la anul 2000), Iași, 1996; Guy Petitdemange, Filosofi și filosofii ale secolului al XX-lea, Chișinău, 2003. Repere bibliografice: Noemi Bomher, Carnet de editor (Aventuri și editori), RR, 1998, 3; Nicolae Turtureanu, Anchete literare de-altădată, „Monitorul” (Iași), 1999, 45; Nicolae Manolescu, De ce scrieți?, RL, 1999, 28; Constantin
DURNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
a Europei, Iași, 1993, Jurnalul de călătorie al unui filosof, vol. I: India, postfață Tudor Vianu, Iași, 1997, vol. II: China. Japonia. America, Iași, 1998; Daniel Combes, Epopeea vinului (De la Noe la anul 2000), Iași, 1996; Guy Petitdemange, Filosofi și filosofii ale secolului al XX-lea, Chișinău, 2003. Repere bibliografice: Noemi Bomher, Carnet de editor (Aventuri și editori), RR, 1998, 3; Nicolae Turtureanu, Anchete literare de-altădată, „Monitorul” (Iași), 1999, 45; Nicolae Manolescu, De ce scrieți?, RL, 1999, 28; Constantin Coroiu, Scriitorul
DURNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
Faptei” din anii 1919-1920, revista își propune ca „indiscutabila preeminență a chestiunii morale” să fie „adevărul care trebuie să ne călăuzească pe toți”. Publicația este interesantă prin colaboratorii ei, tineri ai unei generații de intelectuali nonconformiști, dornici de împlinire, scriitori, filosofi și critici care debutează în primii ani ai deceniului al patrulea, afirmându-se în curând atât în viața culturală, cât și în cea politică. Are rubricile „Cronica literară” și „Cronica plastică” (susținute de Eugen Ionescu), „Teatru-cinema-muzică”, „Vitrina librăriei” (semnată de
FAPTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286953_a_288282]
-
predilecție de operele literare ce conțin o atare problematică. Aderând intim la ortodoxie, el nu este totuși un dogmatic. În lucrarea Poezia lui Lucian Blaga și gândirea mitică, este evidențiată, pe baza unei întinse bibliografii, mitologia personală a poetului și filosofului, apreciată ca o realizare deosebită, chiar dacă nu o dată ea se află în opoziție cu doctrina creștină. Amplul studiu, printre cele dintâi consacrate lui Lucian Blaga, continuă să fie util și astăzi, măcar în unele părți ale sale. Interesante sunt și
FANTANERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286951_a_288280]
-
smerită, cunoscându-și limitele, decodifică simbolurile încifrate în făpturi de creatorul însuși; autorul cărții nu are trufia de a crede că el ar fi „creat” simbolurile). Ediții: Physiologus (publ. M. Gaster), „Archivio glottologico italiano” (Roma-Torino-Florența), 1886-1888, 276-290; Oarecare cunoștințe de la filosofii vechi pentru firea și obiceiurile năravurilor oarecărora jivini, adunate de preînțeleptul între arhierei Damaschin Studitul (publ. C.N. Mateescu), „Ion Creangă”, 1914, 1-3, 1915, 9-12, 1916, 1-4, „Ion Creangă” (calendar), 1914, 40-45; Fisiologul (publ. Margareta D. Mociorniță), CEL, 1934, 89-92; Fiziologul
FIZIOLOGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287010_a_288339]
-
V.1926, București), autoare dramatică, prozatoare și traducătoare. Dintr-o familie ce se înrudea cu Densușenii, este fiica profesorului de istorie Ion S. Floru, din cercul „Convorbirilor literare”, și a Alexandrinei Floru, care își susținuse licența cu A. I. Odobescu. Viitorul filosof Constantin Floru este fratele său. A crescut într-o atmosferă de emulație culturală. Scria încă din cursul secundar. Studentă a Facultății de Litere și Filosofie din București (a absolvit în 1915 secția de limbi moderne), va frecventa Institutul de Literatură
FLORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287036_a_288365]
-
aspect sau altul. Abordarea lui Augustin poate să țină cont mai cu seamă de profunzimea speculației sale teologice; așa cum incitantă devine ideea de a-l considera om al Bisericii în sens restrâns, adică episcop și părinte spiritual; dar și mare filosof al Antichității târzii și autoritate fundamentală pentru speculația medievală ulterioară. Sunt toate trasee de cercetare pe deplin justificate având în vedere semnificația majoră pe care Augustin a avut-o în fiecare din aceste domenii. În schimb, prezenta cercetare are un
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]