6,757 matches
-
ingratei științe. Dar talentul concepțiunii cine nu-l cunoaște? O probă între altele, devenită proverbială la Paris: mutismul său la moartea părintelui Snagoveanu! Sărmanul La Bruyere, și pe dânsul l-a chemat în ajutor pentru ca să-l mutileze ca pe împăratul filozof. Se vede că d. Crăciunescu crede că a rupe șase cuvinte dintr-un paragraf și a le așterne pe hârtie este a produce argumente? Se poate pentru plagiatori; noi însă complectăm paragraful citat din Labruyere, chiar abuzând peste măsură de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
i-am recomanda ca, în retragerea sa involuntară, să cultiveze mai intime legături de prieteșug cu d-nii C. A. Rosetti, Carada, Costinescu, oțeliți în luptele pentru patrie și pentru țâțele bugetare. De la acești trei crai de la răsărit, de la acești magi filozofi atât de abili în arta pietrei filozofale, în arta de-a preface patru clase primare, poezii neogrecești și un curs de violoncel în sute de mii de franci, naivul ex - ministru va deprinde cunoștința lumii și cum trebuie să se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Asta nu mai e știință, e empirism, și încă din cele mai zdruncinate, din cele mai periculoase. Iată pentru ce toate spiritele științifice ale acestui secol s-au arătat pline de ezitațiune și de neîncredere înaintea sufrajului universal. Vorbesc de filozofii noștri, de savanții noștri, de aceia cari proced prin observație și experiență. Ei nu vor să știe de absolut, studiază pe om afară din dogme și cred că inegalitatea fiziologică nu există, că un om nu plătește mai mult decât
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Bill Gates, Oprah Winfrey. Înainte de a examina critic complexitatea Visului american, a legăturii între parametrii rasiali și sociali și spiritul american, J.L. Hochschild îl citează pe John Locke, care reinterpretează Geneza: "La început, lumea întreagă a fost America" (Hochschild: 15). Filozoful englez vedea în sec. al XVII-lea Lumea Nouă ca plină de resurse și oportunități, nepătată încă de nedreptatea socială, și această percepție inițială a stat la baza construcției unei frumoase ideologii, care a făcut fericiți pe cei ce au
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
societatea acționează în mod iresponsabil. Omul este pradă sau prădător. Se exploatează filonul de aur din mina prostiei (ignoranței) omenești. Totul se măsoară în bani, totul a devenit marfă. Oamenii se autodistrug din inconștiență și distrug mediul de viață. Marele filozof român, Horia Roman Patapievic arată că acum conștiința omului este în afara lui. Am discutat cu un elev (cam de vreo 14 ani), care se plângea că se plictisește. Eu l-am întrebat de ce nu citește cărți. El mi-a răspuns
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
poziția monarhului, a introdus așa numitele posturi de intendență, iar cei care dețineau aceste funcții aveau putere de decizie asupra judecătorilor, ofițerilor sau a supușilor coroanei. în plus, a reușit să înființeze o adevărată rețea de informatori, iar istoricul și filozoful John Ralston Saul l-a numit pe Richelieu„tatăl statului național, a puterii centralizate și a serviciilor secrete moderne“(t. n.) în lucrarea sa, Europe In Crisis 1598-1648, Geoffrey Parker preia adnotările unui contemporan anonim al lui Richelieu care descria
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Când spunem "asta nu e literatură", exprimăm o judecată de valoare de acest fel ; emitem o judecată similară când, vorbind despre o carte de istorie, filozofie s-au știință, spunem că aparține "literaturii". Majoritatea istoriilor literare includ și analiza operei filozofilor, istoricilor, teologilor, moraliștilor, politicienilor și chiar a unor oameni de știință. Ar fi greu de imaginat, de exemplu, o istorie literară a Angliei în secolul al XVIII-lea fără o prezentare amplă a lui Berkeley și Hume, a episcopului Butler
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
rareori se mărginește la analiza valorii strict estetice a operei lor. In majoritatea cazurilor se fac prezentări superficiale și incompetente ale activității acestor autori în chiar domeniul lor de specialitate. În realitate însă, Hume poate fi judecat corect numai ca filozof, Gibbon numai ca istoric, episcopul Butler numai ca apologet și moralist creștin, iar Adam Smith numai ca moralist și economist. 45 Dar în cele mai multe istorii literare acești gânditori sunt discutați în mod fragmentar, rupți din contextul potrivit - istoria materiei de
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
destul de mult în trecut, putem răspunde afirmativ ; putem ajunge într-o perioadă în care literatura, filozofia și religia erau nediferențiate: dintre greci, Eschil și Hesiod ar putea ilustra acest lucru. Platon însă poate deja vorbi despre cearta dintre poeți și filozofi ca despre o ceartă veche, înțelegând prin aceasta ceva inteligibil pentru noi. Pe de altă parte, nu trebuie să exagerăm importanța teoriilor apărute la sfârșitul secolului al XIX-lea, în legătură cu "arta pentru artă" sau importanța teoriilor mai recente privind la
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
o trateze literatura.*9 De asemenea, dintre toate artele, literatura pare să fie mai cu deosebire aceea care ridică pretenții la exprimarea "adevărului" prin concepția despre viață (Weltanschauung) prezentă în orice operă închegată din punct de vedere artistic. Firește că filozofii sau criticii au să considere că unele dintre aceste "concepții" sunt mai adevărate decât altele (Eliot, de pildă, consideră concepția despre viață a lui Dante mai adevărată decât cea a lui Shelley sau chiar decât cea a lui Shakespeare) ; căci
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
si filozofia scolastică. Concepția lui Eliot despre poezie în relația ei cu "adevărul" pare a avea, în mod esențial, această natură. Adevărul este apanajul gânditorilor sistematici ; iar autiștii nu sunt asemenea gânditori, deși pot încerca să fie, dacă nu există filozofi a căror operă s-o poată asimila în mod corespunzător.*10 Întreaga controversă pare să fie, în mare măsură, semantică. Ce înțelegem prin "cunoaștere", "adevăr", "înțelepciune" ? Dacă orice adevăr este conceptual și teoretic, atunci artele - chiar și arta literară - nu
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
de poeți sau de cei cărora le place poezia ; pentru aceștia, după cum a spus o dată Emerson, "Frumusețea este propria ei rațiune de a fi". Problema este pusă mai degrabă de către utilitariști și moraliști, sau de către oamenii de stat și de către filozofi, adică de către exponenții altor valori speciale sau de către arbitrii care cugetă și cântăresc toate valorile. Care este, întreabă ei, utilitatea poeziei - cui bono ? 65 Și ei pun întrebarea referindu-se la întreaga perspectivă socială sau umană, în fața acestei întrebări, poeții
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
de regulă - varianta nu numai că... ci: Ajunse la ea, lucrările nu numai că nu au zidit-o, ci i-au finisat cu grijă canaturile din care scoseseră scândurile vechi și putrede ce o urâțeau (Ana Blandiana, Autoportret cu palimpsest) filozoful nu numai că nu face abstracție de condiția apartenenței sale la natura obiectului pus în joc, ci, dimpotrivă, acceptă ambivalența subiect-obiect proprie disciplinelor umaniste în absoluta ei indistincție (G. Liiceanu, Tragicul) Varianta nu numai că..., dar relaționează - de obicei - două
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
astronomului: telescoape, radiotelescoape, sateliți, sonde spațiale, observatoare astronomice etc. O altă definiție ar fi: * UNIVERSUL AR FI TOT CEEA CE ESTE OBSERVABIL, PLUS TOT CEEA CE AR MAI PUTEA EXISTA. Acesta este Universul întreg, ce formează obiectul de studiu al matematicienilor și filozofilor, prin extrapolarea datelor cunoscute de la Universul observabil. A treia definiție: * UNIVERSUL ÎNTREG DESCRIS DE LEGILE CUNOSCUTE FIZICII Acesta este Universul fizic, o ușoară extensie a Universului observabil, cuprinzând și zonele ce nu se pot observa direct, dar se pot deduce
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
unitară, n-a fost creată de nimeni dintre zei și de nimeni dintre oameni, ci a fost este și va fi un foc veșnic viu, care se aprinde și se stinge după anumite legiă. Democrit din Abdera ( 460-370 î.e.n.) - primul filozof care a dat o explicație corectă a Căii Lactee și unul dintre creatorii teoriei atomiste ; el a înțeles că este vorba de «foarte multe stele îngrămădite strânsă. Ptolemeu preia modelul geocentric, de la anteriorii lui și-l dezvoltă, ducându-l mai departe
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
mișcă, fiind centrul Universului și că Soarele, Luna, planetele, stelele se rotesc în jurul acestuia. Această teorie, dacă vă aduceți aminte se numea teoria geocentrică, di evul mediu, dezvoltată de Ptolemeu din Alexandria (sec. al II-lea î.Hr.). Mai târziu, alt filozof a susținut că Pământul se rotește în jurul unei axe și Aristarh din Sanos (310-230 î.Hr.) a lansat ideea rotației Pământului în jurul Soarelui, punându se astfel bazele teoriei heliocentrice. După sec. al XVIII-lea, Nicolaus Copernic (1473-1543, astronom polonez) a fundamentat
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
pe clădiri sau stâlpi, care e legat la Pământ printr-un cablu electric, prin care trăsnetul este „condus” spre Pământ. Benjamin Franklin (1706 1790) este una dintre cele mai cunoscute personalități din istoria Statelor Unite, fiind diplomat, om de știință, inventator, filozof, profesor și om politic. A organizat prima bibliotecă din America, a inventat multe lucruri, printre care și paratrăsnetul, și i-a uimit pe oamenii de știință din toată lumea cu experiențele sale cu electricitatea. Știați că ... Atmosfera bogată în oxigen înseamnă
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
care nu sunt vii, posedă proprietăți care sunt total diferite de cele ale componentelor sale cum sunt :metabolismul, autoreproducerea, autoreglare, creștere, mișcare. Această dilemă a preocupat oamenii de știință de cele mai diverse preocupări: fizicieni, chimiști, biologi, medici și chiar filozofi; din păcate nu se poate da încă un răspuns. Totuși pentru înțelegerea unor prosese biofizice care au loc în organismele vii, este necesară cunoașterea și caracterizarea componenților atomici și moleculari. De asemenea pentru înțelegerea formării structurilor biologice din componentele lor
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
începător jocul continuă să rămână o necesitate absolută și un izvor de satisfacții și de alte beneficii în plan afectiv și formativ. Copilul nu se joacă pentru că este copil, ci-i copil ca să se joace, spunea un ilustru literat și filozof francez. Unele practici ale învățătorilor atentează grav la acest drept și de folos atribut al copilăriei - jocul. Mânați de orgolii profesionale, unii învățători aflați în concurență cu colegii din școală sau din localitate sacrifică orele de educație fizică, desen, muzică
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
În acest momemt putem spune că scopul nostru a fost atins. Integrarea socioculturală a elevilor hipoacuzici prin activități educative școlare și extrașcolare prof. psihopedagog Ana Irina Imbir Școala pentru Hipoacuzici, București Motto: (Immanuel Kant, „Tratatul de pedagogie”) În concepția marelui filozof german Immanuel Kant, educația este una dintre cele mai mărețe invenții ale geniului uman, ascunzând În sine marele secret al perfecțiunii umane. Omul este În concepția luisingura ființă care poate fi educată. „Copilul este, prin excelență, un animal educandum, o
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
principiul scurgerii apei prin orificii înguste. Se poate spune că automatica s-a născut odată cu apariția ceasornicelor antice cu nisip sau cu apă, numite clepsidre, care reprezintă automate destul de primitive pentru măsurarea timpului. Un deșteptător automat era instalat în grădina filozofului grec Platon, acuma circa 2400 de ani. Acest dispozitiv, cu ajutorul unor sunete de flaut produse la ore fixe, îi chema pe ucenicii săi dimineața la învățătură. Un alt dispozitiv automat antic, realizat de Heron însuși, provoca deschiderea și închiderea automată
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
și nonconformism); b) atitudini cognitive - valorificarea aptitudinilor și cunoștințelor; c) motivație creatoare (P. Popescu - Neveanu, 1978, p.18) Conceptul de creativitate ridică dificultăți în definirea și stabilirea criteriilor creativității, deși de el se ocupă asiduu literați, esteticieni, psihologi, pedagogi, sociologi, filozofi deoarece în studiul creativității s-au investit prea puține resurse în comparație cu importanța ei. Cercetarea creativității a urmat un traseu desprins din tradiția misticismului și a spiritualității, în contradicție cu spiritul științific; apoi abordarea pragmatică, o iluzie falsă a desfășurării acesteia
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
pe controversa ereditate - mediu. Mediul intervine asupra materiei prime ereditare pentru că nu putem fabrica genetic talente. Plasticitatea și polivalența predispozițiilor în momentul nașterii poate fi justificarea existenței talentelor multilaterale, persoane care excelează în mai multe domenii (Camil Petrescu - romancier, literat, filozof, matematician). Restrângerea multeralității de manifestare a omului contemporan este determinată de explozia informațională și de creștere a specializării. B. Sănătatea mentală Analogia dintre geniu și nebunie datează încă din antichitate, chiar dacă este vorba de un anumit nonconformism comportamental identificat la
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
gândire și stilul de lucru în clasă, cristalizate timp îndelungat în învățământul tradițional, prea puțin preocupat de această latură a personalității, dar care capătă în zilele noastre o valoare tot mai mare. La începutul secolului, o serie de pedagogi și filozofi au criticat concepția tradițională a școlii: J. Dewey, Maria Montessori, Ovide Decroly au arătat slaba legătură a școlii cu viața, cu practica, pasivitatea elevilor, insuficienta solicitare a dimensiunii creative, a gândirii divergente. S-au pronunțat împotriva rigidității planurilor, programelor, a
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
emoțiilor, abilitatea de a se autocontrola în relațiile cu alții. Este vorba de cunoașterea de sine și de luarea deciziilor pe baza acesteia. Inteligența existențială - Gardner este convins că este o modalitate de cunoaștere a lumii care îi caracterizează pe filozofi, pe cei care pun întrebări despre sensul fericirii, începutul universului etc. Probabil că și spiritualitatea aparține acestui tip de inteligență. Teoria lui Gardner justifică ceea ce se poate constata de altfel în activitatea cotidiană a fiecăruia, că nu învățăm în același
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]