4,728 matches
-
electric de la electrodul de cupru la cel de zinc. Numele de „galvanic” vine de la cel al doctorului italian Luigi Galvani, care l-a descoperit în timp ce făcea cercetări pe animale cu doi electrozi (sârme) diferiți. Numele de „celulă voltaică” provine de la fizicianul italian Alessandro Volta, cel care a inventat și a perfecționat pila electrică.
Element galvanic () [Corola-website/Science/331627_a_332956]
-
(n. 13 octombrie 1975, Cluj) este un critic literar, eseist și traducător maghiar din Transilvania. Este fiica fizicianului Pál István Vallasek și a traducătoarei Márta Vallasek, precum și soția poetului și criticului literar Imre József Balázs. a absolvit Facultatea de Litere (secția maghiară-engleză) din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj (1998), apoi studiile de masterat la aceeași universitate în anul 1999
Júlia Vallasek () [Corola-website/Science/335567_a_336896]
-
(n. 22 august 1913, Marina di Pisa, Italia - d. 24 septembrie 1993, Dubna, Rusia), a fost un fizician nuclearist italian naturalizat sovietic. Convingerile sale comuniste l-au determinat pe Pontecorvo în 1950 să se transfere în secret, împreună cu familia, în URSS, ceea ce a făcut ca presa vremii să îl prezinte ca spion sovietic. A reapărut în public în
Bruno Pontecorvo () [Corola-website/Science/335686_a_337015]
-
familie înstărită de etnie evreiască: tatăl era un industriaș local, proprietar al unei fabrici de textile din Pisa, mama era fiica unui medic. Din cei opt copii (cinci băieți și trei fete), trei aveau să devină cunoscuți: Guido (genetician), Bruno (fizician) și Gillo (regizor). A absolvit liceul la vârsta de 16 ani și a început să studieze inginerie la Universitatea din Pisa. După doi ani a decis că nu îl interesează desenul tehnic, și în 1931 a fost primit în anul
Bruno Pontecorvo () [Corola-website/Science/335686_a_337015]
-
aflat în timpul implicării sale în proiectele canadian și englez, ci mai curând prin competența sa științifică generală.”" Motivul exact al plecării lui Pontecorvo rămâne neclar. Dacă fusese spion, era justificată teama că va fi demascat: în ianuarie 1950 fusese arestat fizicianul Klaus Fuchs, participant la Proiectul Manhattan, care apoi a fost pus sub acuzare, a recunoscut și a fost condamnat. Chiar dacă nu fusese spion, Pontecorvo ar fi putut fi șantajat de sovietici, în căutare de secrete nucleare, pe baza convingerilor sale
Bruno Pontecorvo () [Corola-website/Science/335686_a_337015]
-
(n. 14 mai 1953, București, România - d. 5 aprilie 2011, București) a fost un fizician, cercetător, profesor, preocupat cu pregătirea membrilor lotului lărgit al Olimpiadei de Fizică, fiu al lui George Ciucu. Începând din septembrie 1981 a ocupat prin concurs postul de asistent universitar la Facultatea de Fizică a Universității din București, Catedra de Mecanică
Cristian Ion Gheorghe Ciucu () [Corola-website/Science/335756_a_337085]
-
de exemplu Gh. Mărmureanu), Măgurele a participat la o serie de teme de cercetare și contracte. În cadrul acestei colaborări a publicat rezultatele importante, ce se regăsesc în secțiunea lucrărilor (poz. 7-11). Între oct. 1977 - sept. 1981, a ocupat poziția de fizician al Institutului de Fizică Atomică cu preocupări în domeniul: Creșteri medii active laser și caracterizarea acestora prin spectroscopie, RES, RMN Măgurele, România. A contribuit la activitatea de perfecționare a cadrelor didactice din licee și școli, ținand cursuri de pregătire și
Cristian Ion Gheorghe Ciucu () [Corola-website/Science/335756_a_337085]
-
(născut la 30 martie 1967) este un fizician maghiar-american născut în România și cunoscut pentru cercetarea sa în teoria rețelelor. Barabási a fost profesorul Emil T. Hofman al Universității Notre Dame și în prezent este profesor distins și director al Centrului de Cercetare a Rețelelor Complexe al Universității
Albert-László Barabási () [Corola-website/Science/335767_a_337096]
-
Heinrich Friedrich Emil Lenz (în , n. 12 februarie 1804 la Tartu - d. 10 februarie 1865 la Roma) a fost un fizician rus de etnie germano-baltică. Este cunoscut pentru regula lui Lenz din electrodinamică, pe care a formulat-o în 1833. În cinstea sa, inductanța se notează cu litera L. S-a născut în regiunea Guvernoratului Livoniei, aflat pe atunci sub stăpânire
Heinrich Lenz () [Corola-website/Science/332619_a_333948]
-
unui obiect rotund și opac, iluminat de o sursă punctiformă. Întrucît este o consecință a difracției luminii, fenomenul avea să joace un rol important în demonstrarea naturii ondulatorii a luminii, într-o vreme cînd teoria corpusculară era încă preferată de fizicieni. La începutul secolului al XIX-lea fizicienii dezbăteau dacă lumina e o particulă sau o undă. Încă mai era la modă teoria corpusculară a lui Isaac Newton, chiar dacă deja începuseră să apară dovezi că lumina nu se propagă în linie
Pata lui Poisson () [Corola-website/Science/332766_a_334095]
-
o sursă punctiformă. Întrucît este o consecință a difracției luminii, fenomenul avea să joace un rol important în demonstrarea naturii ondulatorii a luminii, într-o vreme cînd teoria corpusculară era încă preferată de fizicieni. La începutul secolului al XIX-lea fizicienii dezbăteau dacă lumina e o particulă sau o undă. Încă mai era la modă teoria corpusculară a lui Isaac Newton, chiar dacă deja începuseră să apară dovezi că lumina nu se propagă în linie dreaptă, cum o demonstra de exemplu experimentul
Pata lui Poisson () [Corola-website/Science/332766_a_334095]
-
cum o demonstra de exemplu experimentul cu fantă dublă al lui Thomas Young publicat în 1807. În acest context, Academia de Științe a Franței a organizat în 1819 un concurs pentru a elucida natura luminii. Între membrii juriului se găsea fizicianul francez Siméon Denis Poisson, care era unul dintre susținătorii teoriei corpusculare. Printre ceilalți membri se găseau și alți fizicieni astăzi celebri: Jean-Baptiste Biot, Pierre-Simon Laplace și Joseph Louis Gay-Lussac. Inginerul constructor Augustin-Jean Fresnel a participat la concurs cu o nouă
Pata lui Poisson () [Corola-website/Science/332766_a_334095]
-
Academia de Științe a Franței a organizat în 1819 un concurs pentru a elucida natura luminii. Între membrii juriului se găsea fizicianul francez Siméon Denis Poisson, care era unul dintre susținătorii teoriei corpusculare. Printre ceilalți membri se găseau și alți fizicieni astăzi celebri: Jean-Baptiste Biot, Pierre-Simon Laplace și Joseph Louis Gay-Lussac. Inginerul constructor Augustin-Jean Fresnel a participat la concurs cu o nouă teorie ondulatorie a luminii. Poisson a analizat atent teoria și, ca o modalitate de a demonstra că e greșită
Pata lui Poisson () [Corola-website/Science/332766_a_334095]
-
obiect în formă de disc ar trebui să aibă în centrul ei un punct luminos. Prin comparație, teoria corpusculară are consecința că umbra trebuie să fie complet întunecată. Poisson era convins că punctul luminos nu poate fi observat. Președintele juriului, fizicianul François Arago, s-a hotărît să facă totuși verificarea experimentală, folosind un disc de metal cu diametrul de 2 mm lipit cu ceară pe o placă de sticlă. Spre surprinderea tuturor, punctul luminos de la centrul umbrei a fost observat și
Pata lui Poisson () [Corola-website/Science/332766_a_334095]
-
cu alte instrumente, bazate pe un abonament plătit, cum ar fi în Elsevier Scopus și Thomson ISI de Web of Science. Sloganul - „Stați pe umeri de giganți” ("„Stand on the shoulders of giants”") - este luat dintr-un citat enunțat de către fizicianul Isaac Newton și este un semn pentru oamenii de știință care au activat de-a lungul secolelor, oferind o bază pentru noi realizări intelectuale. "Google Scholar" a apărut în urma unei discuții dintre Alex Verstak și Anurag Acharya , amândoi lucrând apoi
Google Scholar () [Corola-website/Science/332873_a_334202]
-
o descărcare electrică foarte puternică în afara corpului său pentru a se apăra sau pentru a paraliza prada, realizând acest lucru folosind așa-numitul organ electric. ul este studiat în principal prin tehnici din electrofiziologie. La sfârșitul secolului 18, medicul și fizicianul italian Luigi Galvani a descoperit fenomenul în timpul disecției unei broaște pe o masă pe care realizase anterior experimente în electricitate statică. Galvani a introdus atunci termenul de "electricitate animală" pentru a descrie fenomenul, în timp ce contemporanii săi l-au denumit galvanism
Bioelectromagnetism () [Corola-website/Science/332933_a_334262]
-
Bernhard F. Rothenstein (4 ianuarie 1924 Timișoara- 31 martie 2009 Timișoara) a fost un inginer și fizician român, de origine evreu, profesor de fizică teoretică la Institutul Politehnic din Timisoara. S-a născut la Timișoara din părinți evrei moldoveni :Jean Rothenstein, născut la Fălticeni, și Liza născută Walder, din Galați. A studiat la Liceul C.D. Loga din
Bernhard Rothenstein () [Corola-website/Science/333739_a_335068]
-
În timp ce sărbătorea cu Jane și prietenii săi, Stephen își dă seama că nu mai paote merge și începe să folosească un scaun cu rotile. După al doilea copil, o fiică, Stephen dezvoltă o teorie despre vizibilitatea găuirlor negre, devenind un fizician recunoscut la nivel mondial. Fiind nevoită să aibă grijă de copii și de un Stephen tot mai fragil, Jane nu reușește să lucreze la teza ei de doctorat și devine frustrată; Stephen înțelege că ea are nevoie de ajutor. Jane
Teoria întregului (film) () [Corola-website/Science/333789_a_335118]
-
Audouin Charles Dollfus (n. 12 noiembrie 1924, la Paris - m. 1 octombrie 2010) a fost un fizician, un astronom și un aeronaut francez, specialist al Sistemului Solar și descoperitor, în 1966, al lui Janus, un mic satelit natural al lui Saturn. Pionier al explorării spațiale, a efectuat numeroase zboruri în balon echipat cu telescop, cel mai spectaculos
Audouin Dollfus () [Corola-website/Science/333821_a_335150]
-
descrie cantitativ proprietățile electronului, pe baza principiilor mecanicii cuantice și teoriei relativității. Formulată în 1928 de fizicianul britanic Paul Adrien Maurice Dirac, ea este o ecuație diferențială pentru o mărime cu patru componente numită "bispinor", care reprezintă funcția de stare a electronului. Elaborată inițial pentru a explica structura fină a nivelelor de energie ale atomului de hidrogen
Ecuația lui Dirac () [Corola-website/Science/333893_a_335222]
-
teoria sfericității Pământului. Această teorie a fost explicată mai târziu de Aristotel, elev al lui Platon, prin vestitul exemplu al dispariției la orizont a catargului unei corăbii. Hippodam din Milet (498 î.Hr. - 408 î.Hr.) a fost un arhitect grec, urbanist, fizician, matematician și filozof. A fost primul teoretician al arhitecturii și urbanist din școala pitagoreană, care a pus bazele orașului în dimensiuni regulate ("Campus Initialis"). Se pare că primul său oraș model a fost Pireu. Este considerat "„tatăl”" planificării urbanistice. Heraclides
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
este format din ansamblul lungimilor de undă prezente în emisia electromagnetică a atomului de hidrogen. A fost determinat prin contribuția unor fizicieni ca: Gustav Robert Kirchhoff, Robert Bunsen, Joseph von Fraunhofer și alții. Efectuându-se descărcări electrice într-un tub catodic cu hidrogen, la presiunea de 0,1 - 1 torr, gazul respectiv devine luminos. La trecerea luminii emise printr-un spectrograf cu
Spectrul atomic al hidrogenului () [Corola-website/Science/333252_a_334581]
-
precum și realizarea sa practică sunt importante mai ales în armelor nucleare. Fisiunea nucleară a fost descoperită la data de 17 decembrie 1938 de germanii Otto Hahn și asistentul său, Fritz Strassmann, respectiv explicată teoretic în ianuarie 1939 de alți doi fizicieni germani ai timpului, Lise Meitner și nepotul său, Otto Robert Frisch. Ideea numirii procesului de fisiune nucleară se datorește lui Frisch, prin compararea procesului cu diviziunea celulară a ființelor vii. Explicația criticalității a fost făcută ulterior descoperirii fenomenului de fisiune
Masă critică () [Corola-website/Science/334677_a_336006]
-
compararea procesului cu diviziunea celulară a ființelor vii. Explicația criticalității a fost făcută ulterior descoperirii fenomenului de fisiune de catre Lise Meitner și Otto Robert Frisch, iar mai apoi completată (și determinată complet, teoretic și practic, pentru uraniu și plutoniu) de fizicieni ai Proiectului Manhattan. Când o reacție nucleară în lanț este auto-întreținută, se spune despre masa materialului fisionabil că este într-o stare "critică" (sau de "masă critică"), în care punct nu există vreo variație în puterea degajată, temperatură sau populație
Masă critică () [Corola-website/Science/334677_a_336006]
-
(n. 5 iulie 1933, Boulogne-Billancourt - d. 4 iulie 1986, Paris) este un muzicolog și fizician francez. este fiul fizicianului francez Paul Langevin (1872-1946) și al Élianei Montel (1898-1992), asistentă calificată la Facultatea de Științe aUniversității din Paris. Paul-Gilbert Langevin a fost elev la "École supérieure de physique et de chimie industrielles de la ville de Paris
Paul-Gilbert Langevin () [Corola-website/Science/334702_a_336031]