4,726 matches
-
o carieră întreagă refuzase să facă acest lucru sau recursese la pseudonime. Poate fi aceasta semnul asumării unei concepții sociale, politice și culturale, exprimată în întreaga sa carieră jurnalistică, dar poate fi și dovada recunoașterii unei profesii care i-a frământat existența, făcându-l poate să renunțe mai devreme la o lume în care "nu toate erau la locul lor". 3.4. Modernitatea publicisticii eminesciene în presa vremii Apariția relativ târzie a presei politice românești, la începutul veacului al XIX-lea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
mai multe lucruri În același timp (primul răspuns de pe listă). Ă Nu zâmbește În timpul conversației. Ă Nu se uită niciodată la mine. Ă Întotdeauna schimbă subiectul. Ă Permite Întreruperile. Ă Nu mă lasă niciodată să-mi termin ideea. Ă Se frământă, pare iritat. Ă Ia o mulțime de notițe. Ă Încearcă să-mi răstălmăcească vorbele. Ă Mă face să mă simt ca un nimic. După cum vedeți, există numeroase emoții implicate În actul de ascultare. Faceți-o cum trebuie, iar cei pe
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
privirea să alerge slobod pe astfel de vaste Întinderi: „Crivățul din meazănoapte vîjie prin vijelie, Spulberînd zăpada-n ceruri de pe deal, de pe cîmpie, Valuri albe trec În zare, se așază-n lung troian, Ca nisipurile dese din pustiul african. Viscolul frămîntă lumea!... Lupii suri ies după pradă, Alergînd, urlînd În urmă-i prin potopul de zăpadă. Turmele tremură; corbii zbor vîrtej, răpiți de vînt, Și răchițile se-ndoaie lovindu-se de pămînt. Zberăt, răget, țipet, vaiet, mii de glasuri spăimîntate, Se
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
o mireasă moartă o-ncunună despre ziori C-un văl alb de promoroacă și cu țurțuri lucitori.” Este imaginea unei naturi lucrate de un „sculptor cu mîna aspră”. Iarna stimulează forțele devoratoare: lupii ies după pradă, corbii zbor vîrtej, viscolul frămîntă lumea etc. O agresiune generală care naște, firesc, o spaimă și o agitație de apocalips: turmele tremură, arborii se Îndoaie, din codri, de pe dealuri, din cîmpii se ridică „zberet, răget, țipăt [... ] mii de glasuri spăimîntate”... Frigul, În manifestarea lui materială
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
De n-ai, ia În datorie. Ele privesc la cocoane Și la alte mari persoane, Ce În toată săptămîna Să-și croiască le dă mîna, Astfel și ele să-mbracă, Nu lasă moda să treacă. Tot Îți cer, tot te frămîntă PÎnă văd că cucu-ți cîntă, Apoi atunci or te lasă, Or de tine nu-i mai pasă. CÎt trăiești, nu mai vezi pace, Casa-n iad ți să preface. De ocări și de blesteme Îmbătrînești fără vreme. Perii În
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sunt cu nimic vinovați că ați avut o zi, sau zile încărcate și că au rămas probleme ce necesită rezolvarea de urgență. Din contra, aceștia pot contribui din plin la eliberarea energiilor negative, abaterea “atenției minții” de la aspectele care vă frământă, totul cu rezulte benefice asupra stării psihice a persoanei aflată sub stress-ul profesional. 4. Asigurarea unei ordini în agenda lucrărilor de îndeplinit și a documentelor aflate în lucru, aspect ce ușurează mult munca și atenția individului nu mai este dispersată
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
de orice fel, fiind unic și diferit în același timp; Introducerea în timpul liber a cât mai multor momente de relaxare (tehnicile aferente le vom analiza în cele ce urmează) și distracție; hobbyurile sunt binevenite în acest sens. Discutarea problemelor ce frământă și macină cu prietenii apropiați sau familia, în acest fel realizându-se descărcarea energiilor negative și a presiunii acumulate; Pe cât posibil urmarea unui regim alimentar echilibrat și cu mese la intervale regulate de timp; Proiectarea de obiective sau scopuri realiste
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
intime, caracteristică multora din strămoșii lui, baladiști de „castel”. Bucuria lui e azi total eliberată În chiot, cum face Dan Deșliu: «Înainte să-i laud strălucirile-n cânt, Înainte să-mi chiui bucuriile-n strună, zăbovesc o frântură, Încercând să frământ amintirea vechimii de venin și minciunăă». Amintirea vechimii de venin și minciună» este În adevăr „frământată” și urmărită În toată sluțenia ei tiranică. Stoarcerea poporului de către fostele clase dominante tindea să-i epuizeze vlaga. De aceea au și luat forma
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
chiot, cum face Dan Deșliu: «Înainte să-i laud strălucirile-n cânt, Înainte să-mi chiui bucuriile-n strună, zăbovesc o frântură, Încercând să frământ amintirea vechimii de venin și minciunăă». Amintirea vechimii de venin și minciună» este În adevăr „frământată” și urmărită În toată sluțenia ei tiranică. Stoarcerea poporului de către fostele clase dominante tindea să-i epuizeze vlaga. De aceea au și luat forma balaurilor, a scorpiilor, a jivinelor. Acești «monștri moderni» au populat imaginația câtorva dintre poeții de azi
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pentru că „Începuse să fie pătrunsă de spirit de partid” și pentru că „ajunsă În mâinile țărănimii sărace, ea va fi În stare să o mobilizeze În lupta Împotriva exploatării chiaburești”: „În primul rând Desculț constituie un ecou al preocupărilor mari care frământă masele noastre populare, un ecou al luptei principale pe care partidul clasei muncitoare o dă astăzi, pentru transformarea agriculturii noastre, dintr-una Înapoiată și săracă, Într-o agricultură avansată, condiție Însemnată a construirii socialismului. (Ă). Viața țărănimii noastre a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
paginile ei un episod pentru lupta de colectivizare a țărănimii sovietice? Dar recenzenții noștri sunt atât de puternic dominați de spiritul Îngust de castă al criticii burgheze, Încât nu se gândesc să lege activitatea lor literară de marile probleme care frământă massele, să fie citiți de masse. (Ă). Mai persistă Însă vechea mentalitate de castă Închisă a criticilor burghezi, a așazișilor „specialiști”, a căror „erudiție” stă În câteva citate și nume proprii. Jalnică poziție mic burgheză de tipic semidoct, de critic
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
codru de pâine, cum ar fi Adam sau Gh. Hera-Bucur. Sunt unii activiști de partid cum este Iosif Aldan Moise sau Gheorghe Ionașcu. Și mai cu seamă mulți tineri cum sunt: Zizi Munteanu, Al. Gârneață, Niger Gaius. Pe toți Îi frământă viața noastră. Toți au ceva de spus”. PROZATORUL EXEMPLU: PETRU DUMITRIU Nu mai puțin de cinci proze publică, În acest an, Petru Dumitriu: Dușmănie, Bijuterii de familie, Vânătoare de lupi, O sută de kilometri și Nopțile din Iunie, toate de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
petrece În perioada istorică a trecerii spre socialism, nu oglindește procesul ascuțirii luptei de clasă. Asistăm numai la o luptă cu un dușman inferior - mentalitatea retrogradă (Ă). În genere apare că Ana Roșculeț a Înțeles prea puțin din problemele care frământă lumea. În jurul ei prea puțin din atitudinea nouă a clasei: muncitoare față de Statul nou al democrației populare, față de patria noastră, față de socialism, Ana Roșculeț nu este una din muncitoarele care au Înțeles și pus În practică chiar și fără convingere
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și nedreptatea sub atâtea fețe care fac parte dintr-o sferă mai largă decât cea a economicului. (Ă). Romancierul avea datoria să arate tocmai cum oamenii nelămuriți Încă, dezorientați, victime ale lui Mangâru, și Gavăț, dar gândind asupra problemelor vieții, frământați de Întrebări și de dorințe, se izbesc de cei inerți, le clatină și acestora amorțirea, reușesc Împreună datorită numai muncii comuniștilor, să dea luptei lor spontane conținutul ei revoluționar (Ă). La baza metodei realismului socialist stă spiritul de partid, adică
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
schimbat și se mai schimbă: mersul vremii nu se domolește. Iar la noi, de când aleargă timpul mult mai sprinten ca odinioară, a rămas un singur anotimp: anii noștri, toți, sunt primăvară”. FURTUNA „Vântul zboară-ntins ca un arcuș, creanga se frământă parcă-i strună: abătută pale de furtună, norii de pe zare, În urcuș. Răbdător, pământul Își Întinde pieptul Însetat În ploaia rece: știe că furtuna; care trece, arc de curcubeu, curând, aprinde”. MUGURUL „Abia crescut pe creangă, ești sol prospețimii care
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
o pâine de fiecare calitate ca probă, pentru constatările ce primăria avea a le face”. În mai 1911, la propunerea medicului de oraș, administrația comunală a obligat brutarii din localitate să achiziționeze în termen de trei luni mașini sistematice de frământat. Motivul care a stat la baza emiterii acestei ordonanțe a fost următorul: „actualul sistem de frământare a pâinii pentru consumațiunea publică este cu totul primitiv și dăunător sănătății locuitorilor, căci sudoarea cade în aluat”. Doi ani mai târziu, printr-o
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pune cîteva jaloane. Tratatul de la Verdun, în 843, care a dat regatului pentru mai multe secole contururile sale geografice, este unul dintre acestea. Tot atît de importantă, la sfîrșitul acestui secol al X-lea, care este unul din cele mai frămîntate din Evul Mediu, apare data de 987, cu instalarea dinastiei care va încarna istoria Franței pînă la Revoluție: Capețienii. Începuturile lor, înaintea domniei lui Filip August (1180), sînt lente și modeste: ele se situează într-un context feudal puțin propice
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
măsură încît, cînd m-am așezat împreună cu alți cîțiva marinari, în fața unui butoi mare cît cada împăratului Constantin, am constatat că se coagulase într-un fel de gogoloașe ciudate, care pluteau în substanța încă lichidă. Treaba noastră era să le frămîntăm pentru a le readuce la starea lichidă. O treabă dulce și unsuroasă! Nu-i de mirare că spermanțetul a fost în vechime un cosmetic atît de prețuit. Ce bine curăță și înmoaie pielea! Ce plăcut și dulce e acest emolient
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mai dușmănim, de ce să mai nutrim unii față de alții vreo rîcă sau vreo invidie? Hai, să ne strîngem cu toții mîinile, să ne contopim unii cu alții, să ne topim cu toții în laptele și spermanțetul bunătății!“. O, de-aș putea să frămînt de-a pururi spermanțetul acesta! Căci o experiență îndelungată m-a învățat că omul trebuie să-și reducă pretențiile la fericire sau măcar să-și schimbe ideea pe care și-o face despre ea, renunțînd s-o mai caute în sfera
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ea, renunțînd s-o mai caute în sfera intelectului sau a imaginației și aflînd-o lîngă o soție, în elanurile inimii, în plăcerile patului și ale mesei, în focul căminului, în căldura patriei. Acum, după ce am înțeles asta, sînt gata să frămînt în vecii vecilor spermanțetul. Uneori, noaptea, îmi apar în vis lungi șiruri de îngeri, mișcîndu-se în paradis cu mîinile vîrîte în cîte o amforă de spermanțet. * în legătură cu spermanțetul, se cuvine să vorbim și de alte substanțe, înrudite cu el și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
dar întrec cu mult în volum cele mai grase vite ale faraonului - cum se face, zic, că, dintre toate animalele, numai balena ar fi degenerat? Nu, nu pot admite una ca asta! Rămîne însă o altă întrebare, una care-i frămîntă adesea pe nantucketezii mai filozofi din fire: datorită atotștiutorilor marinari de pe catargele balenierelor, care astăzi pătrund chiar în strîmtoarea Behring și în cele mai depărtate și mai tainice sertare ale lumii; datorită miilor de harpoane și lăncii azvîrlite împotriva balenelor
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
dacă luăm în calcul faptul că „Dunărea n-a despărțit ci a unit pe locuitorii de pe cele două maluri ale ei”, putem conchide că osârdia episcopului misionar din Remesiana și-a întins binefacerile și pe meleagurile locuite în acele vremuri frământate de strămoșii noștri, fie direct, fie prin călugării săi ajutători și colaboratori. III. Zelul după desăvârșire al Sfântului Niceta Una din caracteristicile prieteniei Sfântului Paulin cu Sfântul Niceta este admirația sa față de lucrarea misionară a marelui ierarh de Remesiana. Paulin
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
lucruri noi. Folosind o expresie metaforizată, putem spune că în acel moment „Răsăritul și Apusul Europei erau împreună”. Pe de altă parte, cei doi prieteni erau și oameni de litere. Discuțiile lor s-au îndreptat și asupra problemelor teologice care frământau creștinătatea în vremea aceea precum și asupra unor lucrări de teologie (Viața Sfântului Martin, scrisă de Sulpiciu Sever; Dialogurile aceluiași autor etc.) care circulau în provincia Illyricului și chiar la Roma. În felul acesta, Niceta a avut un mare rol ca
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Mic, un alt teolog de seamă al Scythiei Minor este Ioan Maxențiu, un monah din grupul „călugărilor sciți”, care puteau fi localnici, dar și goți încreștinați. Dionisie cel Mic, care era și el daco-roman, are aprecieri negative față de „barbarii” ce frământau pământul Scythiei Minor (dintre care nu lipseau, evident, goții). Când se adresează fraților săi spirituali localnici, Ioan și Leontie, într-o Prefață la o traducere din Sfântul Chiril, el folosește cuvinte de apreciere, ceea ce denotă că cei doi călugări nu
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
1961, cu ocazia unei ședințe a Biroului Politic în care se trasaseră direcțiile principale ale imediat următoarei plenare a Comitetului Central, absența unei reacții ferme și consistente a RPR în raport cu fenomenul destalinizării: [...] pe noi toți ne-a emoționat, ne-au frământat lucrurile acestea. Noi toți am fost educați de partidul nostru în spiritul respectului și dragostei pentru Uniunea Sovietică, pentru Partidul Comunist al Uniunii Sovietice. Vreme îndelungată [...], pe măsură ce Stalin înlocuia partidul etc. etc., comuniștii din toată lumea vedeau în persoana lui Stalin
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]