7,586 matches
-
de instrucție și educație pentru toți iubitorii naturii. Iată ce a scris chiar Anastasie Fătu în 1870 în prefața la lucrarea "Enumerațiunea speciilor cultivate în Grădina Botanică din Iași" privind înființarea și scopurile acestei grădini: "Încă din 1856 am pus fundamentele unei Grădini Botanice în orașul Iași. Această instituție, care la început a propășit foarte încet, fiind redusă la propriile mele mijloace, mai târziu a prosperat mai bine, subvenționată fiind de Casa Statului și a Comunei Iașilor..." Prin eforturi financiare proprii
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
publicată în 1998. Discuția a fost reluată pe plan universitar în numerele 59 și 60 ale revistei Comunisme, în 2000, apoi în lucrările a patru colocvii internaționale publicate între 2001 și 2006. Jean Baudouin amintește în acest dicționar (articolul „Totalitarism”) fundamentele chestiunii. Important este ca, înainte de toate, să se știe că nu putem înțelege comunismul veacului XX fără a ne întreba care este dimensiunea lui totalitară și deci, în mod inevitabil, care sunt similitudinile cu celălalt fenomen totalitar al secolului, nazismul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
naziste. Este de înțeles faptul că memoria lor poate constitui un obstacol pentru abordarea nemijlocită a analogiilor dintre călăii lor și cei care le-au putut apărea ca eliberatori. Totuși, dacă martorului îi vine greu să-și vadă contrariată memoria, fundament al identității sale, istoricul are o datorie față de istorie, oricât de opus ar fi el câteodată curentelor dominante ale memoriei colective. Cum a rămas comunismul în memoria oamenilor? Din anii 1930 în anii 1980, comunismul s-a bucurat de un
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
i-au organizat iezuiții pe amerindienii din Paraguay, între 1610 și 1768. Tot atâtea repere, tot atâtea mărturii asupra continuității unei lupte destinate să pună capăt acumulării de bogății, considerată sursa tuturor relelor care devorează societatea. Am avea aici un fundament imuabil, reluat și secularizat de utopiile* moderne, raționalizat în secolele al XIX-lea și XX de teoria și de acțiunea revoluționare. între „comunismul aristocratic” al lui Platon - destinat să readucă o elită a statului la virtute și la înțelepciune printr-
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
unui nucleu dur, definitorie pentru comunismul din totdeauna și de oriunde, oricare i-ar fi denumirile. După cincisprezece ani de „doliu”, neocomuniștii* își caută identitatea între o relectură a lui Marx adaptată mondializării și societății postindustriale, și o repliere pe fundamentele dintâi ale doctrinei, adică pe respingerea banilor și pe aspirația către marea împărțire echitabilă. 1789-1871 Revoluțiile franceze Revoluțiile franceze au fost în tot cursul secolului al XIX-lea evenimente fondatoare referințelor obligatorii pentru toate mișcările revoluționare, inclusiv a celei a
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
castă” care a dus la apariția unui „stat muncitoresc degenerat”; fostul lider comunist iugoslav Milovan Djilas vorbea de existența unei „noi clase”, iar opozanții polonezi Kuron și Modzelewski de o „birocrație politică centrală”. Toți aceștia percepeau această birocrație ca fiind fundamentul major al regimurilor comuniste și viciul lor redhibitoriu. Birocrația clasică și birocrația comunistă. Sunt numeroși sociologi care au subliniat tendința aparatelor administrative de a colabora „subsisteme de acțiune” parțial autonome destinate să se protejeze de efectele unei ierarhii greoaie și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
șefilor ierarhici. După moartea lui Stalin, costul ambalării birocratice sub efectul mobilizării dezlănțuite a dat unora de gândit - nu și în China lui Mao* însă. Fără a se atinge de baza politică a regimului, succesorii lui Stalin încearcă să lărgească fundamentul aparatului, astfel încât regula să devină mai puțin brutală și mai predictibilă, deci mai bine ajustată și, prin aceasta, mai bine acceptată. Un proces de raționalizare caracterizează diferitele sectoare ale societății, sub efectul stabilizării și al planificării. în întreprinderi, acest lucru
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
apoi la întregul sistem comunist mondial. Funcțiile esențiale ale acestei ideologii sunt duble. în partidele-stat*, ea este în inima procesului de legitimare a puterii, și fără ea acțiunea comunistă și-ar pierde rațiunea de a fi. Prevalându-se de un fundament științific, ea permite un „viitor luminos” adepților săi convinși că utopia se va realiza. Pentru istoricul Alain Besanșon, „ideologia impune ficțiunea că un alt real există deja, al său. Regimul nu e terorist numai pentru că face să treacă ideologia de la
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
din această lecție de respingere a politicii sale de „comunism de război” de către susținătorii săi cei mai fideli, Lenin* hotărăște s-o înlocuiască inaugurând Noua Politică Economică - NEP*. Desigur, aceasta nu este decât o manevră tactică pentru a găsi un fundament mai potrivit instaurării la termenul fixat a „dictaturii proletariatului”. L LIMBA DE LEMN Minciuna organizată a fost consubstanțială regimurilor comuniste, și ea a rămas acolo chiar și atunci când, în URSS* și în democrațiile populare* s-a pus capăt terorii* de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
1956 tulbură apele. într-adevăr, în raportul său „secret”', Hrușciov se sprijină pe Lenin pentru a-l stigmatiza cu mai mult succes pe Stalin cel de după 1934. Continuitatea teoretică este parțial întreruptă și, în 1959, în URSS apare un manual Fundamentele marxism-leninismului în care dezvoltările cele mai excesive ale lui Stalin sunt trecute sub tăcere. Utilizarea polemică a ,leninismului” reapare în 1960 când, în cadrul conflictului chino-sovietic, Mao* publică un editorial intitulat ,Trăiască leninismul!”, în care sovieticii sunt denunțați ca ,revizioniștii moderni
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
mai rafinate și mai apropiate de expresia ei religioasă este instituit de acela care cucerește puterea. în 1924, Stalin* redactează Principiile leninismului, unul dintre textele sacre pe care fiecare cadru al partidului are datoria să le fi citit. Acesta instituie fundamentele ortodoxiei doctrinale - marxism-leninismul* -, completate de câteva lucrări de referință care definesc doxa și epurate de unele dintre textele devenite eretice, precum acelea ale lui Troțki* și apoi Zinoviev sau Buharin de exemplu. Opoziția devine o deviație, considerată drept „oportunistă” atunci când
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
provoacă o trezire a societății* în imensă majoritate favorabilă reformelor și lui Dubček; separarea „Partidului” și a statului - în primul rând justiția și, cu mai multe greutăți, poliția -, element esențial al Programului de acțiune din aprilie 1968 care revizuiește astfel fundamentele doctrinei comuniste și sistemul nomenclaturii. Datorită schimbărilor, apare o opinie publică și renaște o societate civilă* prin intermediul proliferării de asociații și cluburi independente de putere. Partidele asociate PCT în cadrul Frontului* național își redobândesc autonomia, sperând să se întoarcă la situația
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
revoluții tind spre democrație - Revoluția din Februarie 1917 din Rusia, „Revoluția garoafelor*” în Portugalia, „Revoluția portocalie” în Ucraina -, altele se înscriu de la bun început pe calea dictaturii - Revoluția din Octombrie, Revoluția Culturală* în China, Revoluția lui Fidel Castro* în Cuba*. Fundamentele revoluției comuniste Ideologia comunistă și pasiunea revoluționară s-au aflat adesea în relație, chiar dacă unii comuniști din prima jumătate a secolului al XIX-lea, ca Robert Owen sau Étienne Cabet, au mizat mai degrabă pe educație și experimentarea parțială decât
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
realitate și care generează contradicții masive despre evoluțiile revoluționare ulterioare. împotriva acestor teorii elaborate de Saint-Simon, Fourier, Owen și alții, Lenin* susține că „teoria marxistă a fost prima care a făcut din socialism [...] o știință, prima care i-a fixat fundamentele de nezdruncinat, i-a trasat drumul de urmat, dezvoltându-l pe mai departe și elaborându-l în toate detaliile lui”. Dacă parcurgem istoria partidelor-stat* comuniste, constatăm și o valorizare a științei, de la care și de la ale cărei aplicații tehnice se
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
fi ajuns să pună în evidență în rândul societăților umane o evoluție analoagă celei a speciilor. O asemenea concepție despre științificitatea marxismului* ridică patru tipuri de probleme. în primul rând, probleme epistemologice: Marx și Engels au căutat întotdeauna în natură fundamentele ultime, indubitabile, ale acestei științificități, cu riscul încălcării diferitelor ordini ale realității (morală, psihologie, biologie, fizică etc.). Marx consideră a fi găsit, de pildă, la un geolog francez, o teorie cu mult mai bogată decât cea a lui Darwin, fiindcă
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
domeniul de cercetare abordat de noi. Cartea de față se adresează cadrelor didactice, doctoranzilor, cercetătorilor, studenților și tuturor specialiștilor interesați de problemele controlului și modelării evoluției întreprinderii. În continuare vom prezenta, pe scurt, structura acestei cărți. Primele două capitole conțin fundamentul teoretic al tuturor modelelor prezentate în lucrare. Vom încerca să surprindem aici cât mai bine “filosofia” întreprinderii, dacă se poate spune așa, mecanismele și regulile care determină apariția, evoluția și eventual dispariția unei firme. O atenție deosebită vom acorda modalităților
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
că o creștere a lui T înseamnă o reducere a vitezei de rotație a activelor, în timp ce o descreștere a lui T semnifică o accelerare a vitezei de rotație a activelor. V.2.1. Studiul ratei de creștere a vânzărilor g Fundamentele teoretice ale modelelor de ajustare a acestei rate se găsesc în lucrările lui R. C. Higgins și D. Johnson , care au arătat că dinamica cifrei de afaceri a firmei este influențată de următorii factori: rata profitului P. Profitul este principala
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
mai preocupați să nu-și murdărească mâinile decât să protejeze drepturile legitime ale cetățenilor lor. Realismul nu tolerează pacifismul sau schemele de înlocuire a politicii rivalității de putere cu o administrație neutră. Morgenthau ar argumenta că asemenea speranțe, fără nici un fundament, exemplifică iluziile „omului de știință”. A susține că puterea nu poate să nu fie utilizată implică, în mod inevitabil, grija pentru utilizarea sa cât mai înțeleaptă și, pe cât posibil, nedistructivă - de aici, atractivitatea pentru realiști a ideii că puterea trebuie
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
bazate pe interesul național, dar servește și pentru definirea lor. Aceste valori morale sunt atât de importante, încât definesc conturul acțiunii politice practice. „Standardele morale comune fac parte din însăși realitatea politică ce intră în constituirea guvernământului - ba sunt chiar fundamentul acesteia.”20 Este adevărat, statele își determină politicile conform intereselor, dar unele valori sunt suficient de puternice pentru a stabili ce anume se consideră drept interes: Deși statele sunt impulsionate în acțiunilor lor externe de preocuparea pentru propriile interese și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
se referea câteodată la unul „rațional” și „științific”28) ar fi restrâns de un set de idei acceptat internațional, care ar limita expresia instinctelor de putere ale statelor. Aceste prejudecăți au împiedicat statele să exagereze și să pună în pericol fundamentele societății internaționale. Morgenthau nu numai că a acceptat că statele trebuie să acționeze în vederea realizării intereselor lor naționale, ci chiar a insistat ca ele să se comporte așa, argumentând că, în circumstanțele periculoase ale politicii internaționale, statele sunt, în același
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ale diplomației și ale motivelor declinului său contemporan, apoi, în capitolul final, examinează viitorul diplomației și metodele prin care ar putea fi restaurată. Intențiile sale sunt clare, chiar dacă aparent paradoxale: să găsească în nesigurele compromisuri ale anticei instituții a diplomației fundamentele unei transformări politice dramatice (deși valabilă pe termen lung) - înlocuirea sistemului statelor suverane cu o autoritate politică globală și, implicit, disciplinarea vechii practici a războiului prin îmblânzirea politicii internaționale în ceva asemănător politicii interne. Toate acestea ne conving de faptul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
rele; ele nu garantează bunătatea morală și succesul politic al politicilor pe care le implică. Ceea ce este important de știut, dacă vrem să înțelegem politica externă, nu sunt în principal motivele unui decident, ci abilitatea sa intelectuală de a înțelege fundamentele politicii externe, precum și abilitatea sa politică de a transforma ce a înțeles în acțiuni politice de succes. Rezultă că, în timp ce etica judecă în abstract standardele morale ale motivelor, teoria politică trebuie să evalueze calitățile politice ale intelectului, voinței și acțiunii
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
decât istoria recentă și evenimentele în curs. Observatorul este înconjurat de o scenă internațională, cu accentele sale întotdeauna diferite și cu perspectivele sale schimbătoare. El nu poate găsi un teren solid sau standarde obiective de evaluare fără a coborî până la fundamentele profunde, care sunt relevate doar prin corelarea evenimentelor curente cu trecutul mai îndepărtat și cu însușirile perene ale naturii umane ce se află în spatele lor. Politica internațională nu se poate reduce la norme și instituții. Ea funcționează în interiorul unui cadru
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de ele și se poate bucura de calitățile sale superioare. Doar prin reputația de excelență poate obține măsura de securitate, bunăstare și putere pe care consideră că le merită. Astfel, în lupta pentru existență și putere - care este, ca întotdeauna, fundamentul lumii sociale -, ceea ce gândesc alții despre noi este la fel de important ca și ceea ce suntem în realitate. Imaginea în oglinda minții celorlalți (adică prestigiul), mai curând decât originalul, a cărui reflexie poate fi deformată, determină ceea ce suntem ca membri ai unei
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
curs de-a construi unele noi, cu sacrificii enorme materiale și umane. Ea este dispusă să facă sacrificii deoarece recunoaște că fără o bază industrială nu poate construi și menține o structură militară comparabilă cu politica sa externă. Fără acest fundament, URSS nu ar juca rolul important în politica externă pe care își propune să-l dețină. India se situează aproape de Statele Unite și Uniunea Sovietică ca deținătoare de cărbune și oțel. Numai rezervele sale de minereu de fier din cele două
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]