9,375 matches
-
Fellowship a lui Max Heindel, dar numai pentru că În mediul acela se formase Alain Kardec. Toți știu că acest Kardec a fost părintele spiritismului și că din teosofia lui, care Întruchipează contactul cu sufletele răposaților, s-a format spiritualitatea umbanda, gloria preanobilei Brazilii. În această teosofie, Aum Bhandà e o expresie sanscrită care desemnează principiul divin și izvorul vieții („Din nou ne-au Înșelat”, murmură Amparo, nici umbanda nu-i un cuvânt de-al nostru, are numai sunetul african”). Rădăcina e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
n-ar exista și vocația... Dar să revenim la dumneavoastră. Ne-am spus totul, vă voi scrie, să zicem peste o lună. Textul dumneavoastră rămâne aici, pe mâini bune”. Comandorul De Gubernatis ieșise fără un cuvânt. Pusese piciorul În oficina gloriei. 39 Cavaler al Planisferelor, Prinț al Zodiacului, Sublim Filosof Hermetic, Suprem Comandor al Astrelor, Sublim Pontif al lui Isis, Prinț al Colinei Sacre, Filosof din Samotrake, Titan al Caucazului, Copil al Lirei de Aur, Cavaler al Fenixului Adevărat, Cavaler al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
pentru Reader’s Digest, garanții În caz de proces pentru calomnie, dreptul autorului de a aproba modificări de redactare, competența tribunalului din Milano În caz de litigiu... Bietul ASP probabil că era epuizat, cu privirea deja pierdută În vise de glorie, până să ajungă la acele clauze În paguba sa, În care se spune că zece mii e tirajul maxim, dar nu se vorbește de tirajul minim, că suma ce trebuie plătită nu e condiționată de tiraj, de care s-a amintit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
ta să meargă la topit, să facă din ea hârtie igienică, să vedem cât putem să strângem, sunt bani cheltuiți pe drept, o dată trăiește omul, să zicem că putem să cumpărăm cinci sute de exemplare și pentru restul... sic transit gloria mundi. La Manuzio au mai rămas șase sute cincizeci de exemplare În coli, domnul Garamond leagă cinci sute și le trimite cu plata retur. Bilanț: autorul a plătit cu generozitate cheltuielile de producție pentru două mii de exemplare, Manuzio a tipărit o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
asiatică, preciza Garamond, aceea orientată În sensul soarelui, nu cea nazistă, care merge În sensul acelor de ceasornic). În partea de sus, În locul titlului volumelor, o inscripție: „Sunt multe lucruri În cer și pe pământ...” În paginile interne, erau celebrate gloriile editurii Manuzio aflate În slujba culturii, apoi niște sloganuri grăitoare, se făcea aluzie la faptul că lumea contemporană are nevoie de certitudini mai profunde și mai luminoase decât acelea pe care le poate da știința: „Din Egipt, din Chaldeea, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
stătuse deoparte și privise. Vedea În amintire timpul când privea cum se naște memoria altuia, a Istoriei și a atâtor istorii pe care nu el era cel ce avea să le scrie. Ori avusese cumva loc aici un moment de glorie și de opțiune? Pentru că zise: „Și, pe urmă, În ziua aceea am săvârșit fapta de eroism a vieții mele”. „John Wayne al meu”, zise Lorenza. „Spune-mi-o”. „Ei, nimic deosebit. După ce ne-am dus târâș În camerele unchiului, eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
simțeam cum Îmi curge un fel de miere prin vine - vă jur, nici măcar nu mi se umezea prepuțul, era altceva, cu mult mai grozav, grandios - și la Întoarcerea spre casă mă duceam să mă spovedesc... Cred că păcatul, iubirea și gloria sunt asta: când tu Îți dai drumul pe niște cearșafuri Împletite de la o fereastră din Villa Triste, și ea te ține strâns pe după gât, suspendată În gol, și-ți murmură că tot timpul te-a visat numai pe tine. Restul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
După ce nu mai auzeam zgomot de furculițe și farfurii, după ce nu se mai simțea atât de tare mirosul de prăjeală, ieșeam și noi din cameră. Aduceam Panasonicul Sabinei și puneam Abba sau Adriano Celentano. Istoria noastră culinară era lipsită de glorie. Făceam rapid o salată, o presăram cu brânză, ulei, oțet, eventual și ceva ton. Ca să nu se poată spună că mâncam salată bulgărească, uneori adăugam un pahar de Pepsi. Dar asta foarte rar. Primele trei zile au fost destul de liniștite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
În mod ciudat, senzația era că Seniorul revenise în mintea poporului nu atât prin activitatea sa politică de după Revoluție, cât prin moartea-i discretă. Probabil datorită acestui fapt ne aflam toți acolo - să vedem cum moartea poate fi momentul de glorie al unei vieți. Probabil, nu sigur. Paltonul muștar din fața mea se înclină spre doamna distinsă și îi spuse destul de tare, pentru a coperi cântarea de pomenire: am la Predeal o vilă cu unșpe camere. Încălzire centrală, faianță și gresie spaniolă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
destinului. În cameră, consemnul lui Harpocrate nu durează prea mult. Zece, poate maxim douăsprezece secunde. Apoi, Dănuț rupe praporul tăcerii: Ce-aș mai bea ceva! Slabă nădejde, ca să găsești de băut, prin zonă. Bossulică al nostru s-a retras în glorie, de pe gazon, s-a desistat și a renunțat complet la sportul ăsta olimpic, știi prea bine, după ce a petrecut o lună în arest, pentru consum excesiv de alcool, în public. Și pentru atitudine huliganică, cuvinte și gesturi porcoase la adresa organelor, refuz
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Hai, zii! Să te vedem! plusă Ureche Albă. Tăcere, voi, gângănii fără minte, fățarnice, nevolnice, neghioabe, insignifiante, blestemate și obraznice! Tăcere...! Potirul, doar! În schimbul neînsemnatelor voastre două existențe de apoi, mizere și nemernicite! K'ay! Acum! Este ultima oară, când gloria lui Sammael, Khamael, Chamuel, Samiel, Sariel, Adramalech, Căpetenia a două milioane de spirite, Lordul Stângii Cerești, Biciul pedepselor și Sephirotul smulgător de suflete netrebnice, ca voi, vă mai arată milă și cruțare. Ultima...! Așa, așa, aplaudă Bursucul deconectat, cu o detașare
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
o semnătură: Uriel! Arhanghelul însuși, li se adresează: Veniți după mine! BAAL III Veniți după mine... Trecuseră de-acum, în mers, de potcoava largă, de ciment, a stadionului clubului sportiv al urbei (edificiu altădată arătos, prestigios, impozant și plin de glorie, acum demolat integral, cu excepția tribunei principale, generatoare încă de secrete nostalgii, printre suporterii fideli a echipei municipale de fotbal, a găzarilor) și se îndreptau in corpore, supunându-se sugestiei angelice șoptite, dar hotărâte, spre fosta Tăbăcărie și spre Bariera Oborului
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
perfecte, în sephire, și Cele Zece Emanații sau extensii diriguitoare, cugetător-benefice, primordiale și nemuritoare, ale Pleromei! Adică, Ketter, Sephirahul Coroanei; Hokmach, al Înțelepciunii; Binah, al Înțelegerii; Hesed, al Milei; Geburah, al Dreptății; Tipheret, al Sufletului; Netsah, al Forței; Hod, al Gloriei; Yesod, al Temeliei; și Malkut, al Împărăției inerente și al Planului inferior, material. Ce mai, solipsism cosmic, monadologie leibniziană avant la lettre, domnilor! Spargerea sephirelor, în serie, de la Unu la Zece, va produce Haosul. Așa se zice... Da, dar nu
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
nu l-au găsit! Eroare, dragă domnule, eroare! ripostează Bursucul. Meschinărie disimulată și mercantilism. Venerarea creației, nu a Creatorului. Vânătoare perpetuă de dragoni, de grifoni și de cai verzi pe pereți. Oamenii nu trebuie să caute Pocalul lui Hristos, ci Gloria Lui! Nu o să vă deslușesc acum detalii despre cum și de unde a apărut Potirul. Este o istorie mai veche și ceva mai complicată. Ar însemna să pierdem vreme prețioasă. Vă pot spune doar atât: Investirea mea ca Mare Maestru, s-
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
familiară și confortul hipersomnului, Își dori o clipă cu disperare să regăsească imediat pacea și siguranța navei. Dar își zise apoi că nu va mai veni cu diamante la bordul remorcherului și că nu se va mai alege cu nici o glorie din treaba asta. Diamante și glorie, era musai să le descopere aici. Își drese vocea înainte de a răspunde. ― Nu, nimic. Sub mine e o hrubă, o sală, ceva. Am ieșit teafăr din puț. ― Hrubă? Ține-te bine, Kane. Află că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
o clipă cu disperare să regăsească imediat pacea și siguranța navei. Dar își zise apoi că nu va mai veni cu diamante la bordul remorcherului și că nu se va mai alege cu nici o glorie din treaba asta. Diamante și glorie, era musai să le descopere aici. Își drese vocea înainte de a răspunde. ― Nu, nimic. Sub mine e o hrubă, o sală, ceva. Am ieșit teafăr din puț. ― Hrubă? Ține-te bine, Kane. Află că ești încă în navă! ― Încă! Știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
povestea asta s-a întâmplat. Ascultă, nu-ți face griji pentru mine, da? Eu nu fac decât să duc încărcătura pentru a-mi asigura subzistența. Dacă voiam să fiu un adevărat Explorator, cu orice preț, mă angajam în Corpul Frontierelor. Gloria... nu, mulțumesc. Nu-i de mine. Vreau să fac în așa fel încât ofițerul meu executant să supraviețuiască și să rămână alături de mine. Ripley rămase tăcută pentru câteva minute. Când vorbi, în vocea ei nu mai era nici o urmă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
o gamă diversă de cărți poștale și imagini îngălbenite ale caselor și oamenilor din trecutul zonei și povestește oricui vrea să-l asculte cum se trăia aici „pe vremuri”. Autoritățile promovează cu patriotism local istoria acestui porto franco, vremurile de glorie ale Comisiei Dunării și parfumul romantic al poveștilor lui Jean Bart. În fine, patronii de restaurante își fac reclamă cu imagini sepia ale adevăratei bucătării din zonă, menite să convingă turiștii că doar acolo se mănîncă precum „altădată”. Între timp
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
fundamental și strategic originale... Ceea ce impresionează în această publicație de informare și propagandă oficială este tocmai faptul că din toate articolele sale transpare o miză comună : turismul ca mijloc de educație a nației și strategie națională. Sîntem în anii de glorie ai construcției și împlinirii naționale, ce-i drept, iar turismul și „cunoașterea patriei” însoțesc școala în formarea și consolidarea unei conștiințe naționale a României Mari. În sumarul revistei ONT găsim astfel articole detaliate despre munți și despre etnografie, despre mare
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
a pierdut nu numai tronul, ci și viața (1Rg 2,12-25). Solomon a intrat triumfător în Ierusalim, nu pe un car tras de cai, ci pe măgărița lui David (1Rg 38). Măgarul - care pentru noi reprezintă cu totul altceva decât gloria regească - este în Biblie simbolul regelui păcii. Nici Solomon nu a fost credincios acestui ideal pentru că mai târziu a dispus construirea de grajduri pentru caii săi și a înzestrat armata cu care de război (1Rg 5,6; 9,19.22
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
trăiască într-o condiție imperfectă și tranzitorie pregătește și anticipă teologia întrupării. În Noul Testament există o frază ce surprinde esența Vechiului Testament aplicată celui Nou: „Cuvântul s-a făcut trup și a ridicat cortul său în mijlocul nostru. Noi am văzut gloria sa” (In 1,14). Pentru Ioan, Cuvântul vine să-și ridice cortul în imperfecțiunea lumii umane și ia condiția omului împreună cu tot ceea ce ea are efemer și fragil. Înseamnă deci că Noul Testament ca și Vechiul afirmă cu tărie că Dumnezeu
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
să adăugăm oricum că această stare fizică sau „trans-fizică”, așa cum am numit-o în altă parte, nu înseamnă a fi transformați într-o luminozitate. Și aici se comite foarte ușor o greșeală de interpretare, considerând că atunci când Paul vorbește despre „glorie”, el înțelege o strălucire asemenea unui bec electric. De obicei nu e așa. S-ar putea să existe unul sau două fragmente când Paul se mișcă în direcția aceea, probabil ca un ecou al Dan 12, dar, cel mai adesea
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
esse». Însă, a rămâne în acest gând inițial și total, absolut prin definiție, este ca și cum ne-am situa în afara oricărei precarități, la adăpost de orice slăbiciune, nenorocire sau schimbare a subiectivității. Înseamnă, a învinge timpul, a depăși opiniile, a atinge «gloria» spinozistă. Aceasta e încercarea de a da lovitura condiției noastre, un ideal antic ce însoțește istoria filosofiei și care este accentuat în momentele de mare creație, și deci, de mare angajare speculativă. Atunci când mai apoi, această excelență a gândirii nu
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
devenind el însuși propriul său patron. De ce mai risca era o enigmă. Nu te puteai gândi decât la o singură explicație, dar Dumnezeu știe cât adevăr putea fi în ea, și anume că o făcea pentru un anumit soi de glorie, ca un sportiv care încearcă în orice cursă să se autodepășească. Dacă așa stăteau lucrurile, ar fi fost ceva cu totul nou în privința ruletei, care se făcuse întotdeauna exclusiv pentru bani. Cui i-ar fi trecut prin cap să devină
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
cu ardoare claxonul miraculos. Dimineața întîrzie două ore de la serviciu, prima dată de când se știa, și se duse glonț la Autoservice. Băiatul de-acolo avea așa ceva, era un model Gordini cu șase goarne nichelate, care intona primele măsuri din Marșul gloriei din Aida. De fapt, băiatul putea să facă rost de așa ceva, știa el un italian care avea nevoie de bani. În vreo săptămână avea să-i comunice arhitectului rezultatul. Firește, fiind lucru străin, putea să coste destul de mult. Emil Popescu
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]