6,001 matches
-
prețuim cum se cuvine și să vărsăm o lacrimă În onoarea lui... Cei trei amici ciocnesc paharele, apoi ascultă preț de câteva secunde cum cântă Ioana Radu ciobănaș cu trei sute de oi... Gore apucă lămâia din paharul cu bitter și gustă din ea. Se strâmbă. Acră ca viața asta pe care o ducem acu’. Care muncitori, Sandule, mai există și așa ceva? Poate la Coperativa Munca În Zadar sau la Avântul Prăbușirea! Uite, nici melodia asta cu 300 de oi nu mai
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
patru ani jumate! Sandu Șpriț se răsucește către el. Noroc, tovarășe, ia de bea, că plătește partidu’! Gore și Gicu se iau după umeri și cântă amândoi sculați, voi oropsiți ai vieții... La televizor, bucureștenii se distrează În aer liber, gustând micii oferiți de Vanghelie. Înghesuială, că e de luat, nu de dat. Urlă un câine În vecini și se-ntunecă a ploaie, iar Sandu Șpriț trântește șapca de pământ. 1 Mai Capitalist... 01.05.2009 Romania - land of choise, criza
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
fim necinstiți, ne-apucăm de afaceri cu borduri? Îl privește pe Gore, așteptând lămuriri suplimentare, fiindcă Șpriț este concentrat asupra paharului În care toarnă vin. Lasă paharul umplut pe jumătate și adaugă apă minerală, adusă chiar atunci din congelator. Apoi gustă și fluieră a satisfacție... Spune, spune moș bătrân, spune caii când se fură, noaptea pe fulgerătură - vocea spartă a lui Gore face mesenii să râdă. Șpriț, ridicând paharul, explică situația. Gicule, dragule, nu cerceta aceste legi dacă nu poți să
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
noștri este campania electorală. Că oamenii - când le gâdilă băutura gâtlejul - mai discută și de fotbal, și de femei, și de-ale politichiei. Tichie de mărgăritar ne mai lipsește, Gore! Sandu Șpriț a răcit, ia antibiotice și nu poate să guste Tămâioasa. A luat-o la masă doar ca s-o aibă sub priviri și să o consume În teorie, că practica ne omoară cu zile, l-aș omorî pe deșteptul care a decis că antibioticele nu merg cu șprițul. Ce
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
arunce peste coșciugul național, EBA E BAnală, ne vinde valurile Dunării, varianta politică, Băse ia agheazmă la Atos. Știți vorba aia? Canci. La nivel politic, zic... Sandu Șpriț - căruia Gore Îi tot spune Sandu Suc și-l enervează din ce În ce mai tare - gustă din paharul cu lichid portocaliu și strâmbă din nas. Bă, alegerile ca alegerile, umblă ăștia prin decor, recoltează praf pe pingele și vorbesc cu talpa țării ca să nu zică nimeni că nu iau pulsul pământului drag și roditor, dar eu
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
albastră și prezintă umflături. Că bate vânt de disperare și plouă cu dezamăgiri. Gore Îi dă un ghiont lui Gicu, dar nu zice nimic. Ba, mai mult, parcă pentru a-i demonstra lui Sandu că toată perorația Îl lasă rece, gustă frumușel din bere și face aaaaaaaaa, În semn că nu există plăcere mai mare decât degustarea băuturii obținută prin fermentarea unei infuzii rezultate din fierberea În apă a malțului și a florilor de hamei. Gicu Îl imită aproape imediat, dar
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
și un foc de pumnal În noapte. Cică urmează parașutați din submarin, Sandule!!! Gicu Își face cruce și mai rade o halbă. Are sete mare, iar Gore Încearcă să se țină după el. Numai Sandu bea În reluare, mai mult gustă. Nici de mici nu se atinge, cu toate că abia au fost puși pe masă. Nevastă-mea a făcut o ciorbă de ștevie, am ras două farfurii, acu’ sunt sătul. Iau un mic, așa, de control, da’ atât, nu prea-mi face
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Gore, dă un rând, până nu-ți vând aparatul peun kil de ulei de măsline, că nevastă-mea a renunțat la bunica, cică nu mai are gustul de altădată... Așa o fi, că eu beau mai mult bere, ulei nu gust! He, he, nici bunica nu mai e ce-a fost... 18.07.2009 Politică și... anderuărld Gicule, se duce țara de râpă, mă... Se duce de a berbeleacul, e pe o pantă descendentă, cum au zis ăia ai lu’ Voiculescu
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
țuică? Sandu dă din mână. N-am febră, am draci pe socră-miu... Păi n-a murit socră-tu acu’ cinci ani după votare, de ziseși tu că a fost vorba despre infarct electoral și politic? Nu merserăm noi la Înmormântare, nu gustarăm o măslină și-o colivă la pomană? La șase săptămâni te-ai Îmbătat, ziceai că tare mult l-ai iubit, mai ales după ce tea decorat Într-o noapte cu Steaua Republicii. Sandu Șpriț trântește ceașca pe masă, aproape că sar
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
el zise, ascultă Omenire, Sunt două flori espuse l-a omului găsire: 80" Speranța-i una, pe-alta Plăcerea o numim. "Și cine-ați frânt în lume numai una din ele, "Cealaltă n-o aveți. " Cine nu poate crede, să guste. E-o părere "Eternă ca și lumea. Renunțe cel ce speră. 85"A lumei istorie a lumei e județ. "Tu ai sperat, - răsplata ți-a fost dar acordată - "Speranța-i bunul care norocu-ți destina. "Putuși să-ntrebi pe-ai voștri
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
numai pre pământul Ce L-au cuprins, spre a fi alungați De alt popor mai tare, iubitor De cele ce-au trecut, ce-s rădăcina Și gloria celor ce sunt". - "Ah! ce-am dorit în ora morții mele, Roma să guste pîn-în fund paharul Mizeriei și-a decăderii, într-atăt Încât să se desprețuiască ei pe sine, Asta s-a împlinit...Romanii vechi și mândri Învingătorii lumii, au devenit Romunculi... Dar cu ce s-ocupă ei? Or fi crescând căței, or fi-nvățînd
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
-o boare Și-n vis - un cer în fundu-i se îndoaie. Tot ce-a dorit în visul lui el are: Tărie, stele, luna cea bălaie... Dormind murmură - murmurând tresare. {EminescuOpIV 183} AH, MIEREA BUZEI TALE Ah, mierea buzei tale am gustat-o, A buzei tale coapte, amorul meu; Zăpada sânului eu am furat-o, De ea mi-am răcorit suflarea eu; Ah, unde ești demonico, curato, Ah, unde ești să mor la sânul tău! Ce sunt eu azi? - o frunză, o
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
sânul tău! Ce sunt eu azi? - o frunză, o nimică Și-mi pare că am fost un împărat; Simțirea care sufletu-mi despică E ca și când o lume mi-a furat; Ah, mierea buzei tale, păsărică, Am nebunit de când o am gustat! Ah, cum nu ești, să-ți mistuesc viața, Să-ți beau tot sufletul din gura ta, Să-ți sorb lumina pîn-ce-or fi de gheață Frumoși-ți ochi - să-ți devastez așa Tot ce tu ai frumos... o, mă învață Să
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Nu-i blond cum e podoaba cea dulce-a frunții sale! Cu gura ei subțire și mâni reci ca de ceară, Iar ochiu-i plin de raze străluce în afară, Răpindu-ți ție ochii cu a lor strălucire. Tu n-ai gustat din rodul acel de fericire: Tu ești onest și plin de respect și generos Să frângi în zarea vieții un rod așa frumos. Te-ai dus și te urmară părerile de rău. În urma ta venit-au un neted nătărău Ș-
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
pești și fripture pitici Și vinul înconjură mesele mici, Și vuesc, gălăgesc pîn-dispare Întreag-arătare-n cântare. Vreți ce s-a-ntîmplat mai departe să zic. Să tacă-atunci svon și cîntare: Ce-atît de gentil el văzuse în mic I s-a dat ș-a gustat el în mare. Și trâmbițe, sunet, cântări, tărăboiu Și căruți, călăreți, de mireasă convoiu, Ei vin și s-arăt și se pleacă la noi: Oameni mulți și-n voia lor bună - Așa fu și va fi totdeuna. 35. A FOST
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
că nici țelurile terestre nu îi sunt toate accesibile. Mascota filosofiei este semnul mirării. Și dacă planeta noastră nu este decât un lazaret cosmic? Înjurătura noastră metafizică cu trimitere la increat s-a vulgarizat cu totul. Nimeni nu-i mai gustă tâlcul. Întrebările de ordin biografic sunt ori banale, ori indiscrete. Eul - acest perisabil săculeț cu taine. Va primi Premiul Nobel savantul care va descoperi utilitatea simpozioanelor. La Judecata de Apoi a cărților fiecare trebuie să justifice cât adevăr a adus
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
acestora. Cel mai adesea simple rânduri în care autorul ca și traducătorul Constantin Frosin dau curs literar fanteziei verbale. De exemplu : « Idealul muștei este bălegarul ». Efortul românilor de a publica în ediții bilingve este senzațional. Paul von Melle, Belgia Am gustat mult « pilulele de înțelepciune » ale lui V. Ghica. În doze homeopatice, aceste « statui de gând » (...) sunt tonice și reconfortante, modelând cu abilitate anodinul și dramaticul în degringolada etică a vremurilor. Traducerile sunt excelente, ca tot ce iese de sub pana măiastră
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
peștii mării îți vor povesti. 9. Cine nu vede în toate acestea dovada că mîna Domnului a făcut asemenea lucruri? 10. El ține în mînă sufletul a tot ce trăiește, suflarea oricărui trup omenesc. 11. Nu deosebește urechea cuvintele cum gustă cerul gurii mîncările? 12. La bătrîni se găsește înțelepciunea și într-o viață lungă e priceperea. 13. La Dumnezeu este înțelepciunea și puterea; sfatul și priceperea ale Lui sunt. 14. Ce dărîmă El, nu va fi zidit din nou; pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
n-ai nimic de zis, ascultă-mă! Taci, și te voi învăța înțelepciunea." $34 1. Elihu a luat din nou cuvîntul, și a zis: 2. "Ascultați, înțelepților, cuvintele mele! Luați aminte la mine, pricepuților! 3. Căci urechea deosebește cuvintele, cum gustă cerul gurii bucatele." 4. Să alegem ce este drept, să vedem între noi ce este bun. 5. Iov a zis: "Sunt nevinovat și Dumnezeu nu vrea să-mi dea dreptate; 6. am dreptate și trec drept mincinos; rana mea este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
pricina, dar... Ei! Aici i-aici! Când a pus mâna pe oală, a simțit că adie o miroaznă plăcută și îmbietoare, iar pe fundul oalei licărea o zeamă lăsată de boabele uitate... La început, omul a stat pe gânduri: să guste sau să nu guste din zeama ceea? Până la urmă, curiozitatea a învins și cu mare precauție a gustat din lichid până... l-a terminat... La scurtă vreme, însă, omul nostru a simțit că se află pe aripile unui spirit care
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
i-aici! Când a pus mâna pe oală, a simțit că adie o miroaznă plăcută și îmbietoare, iar pe fundul oalei licărea o zeamă lăsată de boabele uitate... La început, omul a stat pe gânduri: să guste sau să nu guste din zeama ceea? Până la urmă, curiozitatea a învins și cu mare precauție a gustat din lichid până... l-a terminat... La scurtă vreme, însă, omul nostru a simțit că se află pe aripile unui spirit care îl înalță și îl
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
plăcută și îmbietoare, iar pe fundul oalei licărea o zeamă lăsată de boabele uitate... La început, omul a stat pe gânduri: să guste sau să nu guste din zeama ceea? Până la urmă, curiozitatea a învins și cu mare precauție a gustat din lichid până... l-a terminat... La scurtă vreme, însă, omul nostru a simțit că se află pe aripile unui spirit care îl înalță și îl face să viseze frumos... Măi, să fie! Parcă ai fi fost de față la
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ieșean. Și printre junimiști îl văd pe Creangă, plin de vervă, mai ales că golise câteva ulcele cu vin și tocmai povestea pățania popii de la Neamț în noaptea Sfântului Toma... Lângă el, Eminescu, gânditor, cu o lumină stranie în priviri, gustă din când în când din ulcica cu vin... Poate gândurile îi zburau la Dabija voievod, despre care Ion Neculce spune că: „el be vin mai mult din oală roșie decât din păhar de cristal, dzicând că-i mai dulce vinul
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
și firesc ca imaginația să nu stea degeaba, fiindcă nu în zadar am pornit în căutarea țăndărilor de timp trecute... Și uite așa, purtați de valul vorbelor, am ajuns și acasă, vere. Nu uita, dragă ieșene, ca la masă să guști din vinul de Bucium. N-am să uit sub nici un motiv. Pe mâine, vere! Mâine ne-om învârti pe lângă mănăstirea Socolei Pe acolo unde, începând cu anul 1560 și până în 1803, au viețuit călugărițe. Să ne vedem sănătoși, că de
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
o împărtășanie, cu ochii în tavan, căutând mereu spre sine... a aducere aminte parcă... După aceea, doar el știe de ce, a slobozit un “daaa” șoptit și prelung... Îl urmăresc curios ca orice nepriceput în ale degustării vinurilor. Mda. Merită oboseala... Gustă și tu, vere, dar nu-l da de dușcă, ca pe orice poșârcă, ci ca pe o băutură nobilă, dătătoare de voie bună și inspirație, fiindcă “Vinul și muzica sînt adevăratul element din care orice poezie, iubire și bucurie izvorăște
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]