10,086 matches
-
vine să plângi numai când vezi magazinele, și asta într-o țară bogată cum este a noastră, care după Uniunea Sovietică este cea mai avantajată de bogățiile solului, subsolului, de climă etc... față de toate celelalte. Avem aproape 10 milioane de hectare de pământ arabil (aproape 1/2 ha de persoană) și răbdăm de foame. Stăm la cozi interminabile și fără speranță, sculați de la 4 dimineața pentru carne, lapte, brânză de vaci (că de oaie nu mai mâncăm de câțiva ani, dar
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
noi, totul s-a petrecut, bineînțeles, pe dos. În acest moment dificil de adaptare la un nou fel de viață s-a hotărât mutarea, de fapt distrugerea Muzeului satului. Ne putem întreba de ce. Să fie oare din cauză că acele biete zece hectare pe care s-a îngrămădit un mileniu și mai bine de viață românească dispărută peste noapte se află, spre nenorocul tuturor, lângă o vilă modestă cunoscută sub numele pompos de palatul reginei Elena? Dacă Muzeul satului nu a supărat în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
avea 87 de studenți la 10.000 de locuitori, în timp ce Bulgaria avea 98. Și aici, decalajul s-a agravat în ultimii trei ani, deoarece Ceaușescu a redus simțitor numărul studenților, în timp ce Bulgaria l-a mărit. În agricultură, producția medie la hectar a Bulgariei este de 47 chintale la grâu și 57 chintale la porumb, în timp ce cifrele noastre indică 30 și 35. La consumul de alimente există numai pentru anul l980 pe cap de locuitor la carne România 45 kg, iar Bulgaria
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Ceaușescu, aceste datorii nu le-ați făcut pentru noi, țăranii. V-a trebuit industrie: ați făcut fabrici, uzine, combinate, deci plătiți datoriile din veniturile lor, și nu pe spatele nostru. Lângă Arad s-a construit un combinat chimic distrugându-se hectare de pământ arabil. Cât a costat construirea acestui combinat, dvs. trebuie să știți cel mai bine, iar noi știm cu ce pierderi lucrează și ce greșeală s-a făcut construindu-se. Și acum vreau să vă spun cum am trăit
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
gogoși. Mămăliga cu brânză a ajuns o raritate. Iarna trecută am tremurat cu toții de frig, și acasă, și la serviciu, sunt spitale cu doi-trei bolnavi pentru un pat, tot mai puține locuri în școlile cu studii superioare și sute de hectare neirigate. Ni se cere să facem economie la curentul electric, benzină se dă puțină, cu multă economie etc. Nimeni nu m-a putut lămuri dacă grandioasele realizări ale epocii Ceaușescu sunt mai necesare pentru noi, cei de azi, decât satisfacerea
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Alte erau timpurile. Ziarele aveau pagini culturale, recenzii și cronici diverse. La radio și TV puteai urmări viața culturală românească europeană și mondială , iar nu zi de zi monotona figură a tovarășului și a tovarășei sale, care se lăfăie pe hectare de pagini și pe micul ecran și pe undele celor două posturi. Noi postim și ei se lasă proslăviți cum neam din neamul nostru (și al lor) nu și-ar fi imaginat. E o rușine națională și o cacialma internațională
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
care au un profit de pe urma muncii lor, vom considera ca fiind neexcluși indivizii ce îndeplinesc măcar unul dintre următoarele criterii: locuiesc în gospodării dotate cu cel puțin un utilaj (tractor, combină, prășitoare mecanică, plug mecanic etc.), au cel puțin două hectare per capita sau cel puțin două vaci per capita 11. Indicatorul final rezultat va fi gradat progresiv - ia valoarea 0 dacă individul a fost integrat pe piața muncii în toți acești trei ani, 1 dacă a fost integrat doi ani
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de venituri scăzute. O mare parte a populației rurale nu are nici o posibilitate decât să se angajeze în activități de subzistență slab productive.” (Chircă și Teșliuc 1999, 11) Studiile arată că sărăcia scade semnificativ pentru indivizii ce au peste două hectare per capita (Chircă și Teșliuc, 1999, 16) Pentru a ține sub control vârstele indivizilor, vom face analizele pe trei grupuri distincte - primul pentru cei sub 18 ani, al doilea pentru persoane între 18 și 60 de ani și al treilea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
policy options, IOM Migration Research Series, 8. Șerban, Monica; Grigoras, Vlad. (2000). Dogenii din Teleorman în țară și în străinătate, Sociologie Românească, 2, București. Stichweh, Rudolf. (2000). Die Weltgesellschaft. Soziologische Analysen, Frankfurt a.M: Suhrkamp. Verdery, Katherine. (2004). The Vanishing Hectare: Property and Value in Postsocialist Transylvania. Ithaca și Londra: Cornell University Press. Vertovec, Steven. (2003a). Transnational Social Formations: Towards Conceptual Cross-fertilization. Transnational Communities Programme, Oxford University, Working Paper Series, http://www.transcomm.ox.ac.uk/working papers.htm. Vertovec, Steven. (2003b
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
continue existența și să beneficieze treptat de investiții, în vederea transformării lor în orașe agroindustriale, în vreme ce între 5.400 și 6.400 de sate urmau a fi demolate. în localitățile ce urmau a fi dezvoltate, se reglementează numărul de locuitori pe hectar la 50-60, față de 10 15 locuitori pe hectar, câți erau în zona rurală, în 1972. Se preconiza ca în perioada 1976 1980, un număr de 129 de localități rurale să devină orașe agroindustriale, urmate în perioada 1981-1985, de alte 140
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în vederea transformării lor în orașe agroindustriale, în vreme ce între 5.400 și 6.400 de sate urmau a fi demolate. în localitățile ce urmau a fi dezvoltate, se reglementează numărul de locuitori pe hectar la 50-60, față de 10 15 locuitori pe hectar, câți erau în zona rurală, în 1972. Se preconiza ca în perioada 1976 1980, un număr de 129 de localități rurale să devină orașe agroindustriale, urmate în perioada 1981-1985, de alte 140 de localități ridicate la rang de orașe agroindustriale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nu s-a transmis, domnule, nimic! Eu l-am înțeles pe tatăl meu și i-am înțeles pe cei care s-au răsculat, că nu s-au răsculat degeaba. Nu era drept ca un moșier să aibă 10.000 de hectare iar țăranul care muncea pe pământul acela să nu aibă nimic!" C. I.: Cum decurgea o zi atunci la penitenciarul Iași, în afară de corvoadele obișnuite? Aveați timp să stați de vorbă? S. Ț.: Dar nu interesa pe nimeni dacă stăm de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
-o despre averea pe care o deținea bunicul meu. Mi-a spus că străbunicul meu, tatăl lui Costică Ralea, a fost grec și cică ar fi venit din Grecia cu foarte mulți bani și ar fi cumpărat vreo mie de hectare de pământ prin zona Prutului. După Primul Război Mondial, străbunicul meu a fost expropriat, i s-a luat o parte din pământ. Nu știu mai nimic despre acest străbunic. Un om de încredere a lui tata, un fel de aghiotant
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pictoriță. Vărul meu de la Fetești are încă tablouri pictate de mâna ei. Și nu știu dacă mai sunt pictori acum care să facă tablouri asemănătoare. C.I.: Mi-ați spus că bunicul dumneavoastră, Costică Ralea, a fost proprietar peste 300-400 de hectare de pământ și bănuiesc că, după ce s-au căsătorit frații și surorile tatălui dumneavoastră, aceștia au primit moștenire fiecare, astfel încât tatăl și familia dumneavostră rămăsese cu 100 de hectare. R.R.: Normal! Li s-a dat la toți. În primul rând
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
că bunicul dumneavoastră, Costică Ralea, a fost proprietar peste 300-400 de hectare de pământ și bănuiesc că, după ce s-au căsătorit frații și surorile tatălui dumneavoastră, aceștia au primit moștenire fiecare, astfel încât tatăl și familia dumneavostră rămăsese cu 100 de hectare. R.R.: Normal! Li s-a dat la toți. În primul rând, domnului colonel Postelnicescu, oltean de origine, atunci când s-a căsătorit cu mătușa mea. Pe vremea aceea un ofițer nu se putea căsători dacă soția nu avea pământ dotă. Și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pentru că-și pierdea imediat postul, funcția, tot. C.I.: Pentru a recapitula: bunicul, Costică Ralea, posesor a 300-400 de ha. de pământ a avut 6 copii: 3 băieți și 3 fete. Tatăl dumneavostră a moștenit așadar 100 de ha.: 50 de hectare trecute pe numele mamei dumneavoastră, celelalte 50 pe numele tatei. R.R.: Tata a mai și cumpărat pământ, că n-a moștenit el chiar 100 de hectare în cap de la bunicul meu. Mai avem ceva acte originale de la bunicul meu. Am
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
băieți și 3 fete. Tatăl dumneavostră a moștenit așadar 100 de ha.: 50 de hectare trecute pe numele mamei dumneavoastră, celelalte 50 pe numele tatei. R.R.: Tata a mai și cumpărat pământ, că n-a moștenit el chiar 100 de hectare în cap de la bunicul meu. Mai avem ceva acte originale de la bunicul meu. Am căutat și în arhivele statului chiar și la Galați. Mai ales inventarele făcute atunci când ne-au deportat, pe acelea le-am căutat. C.I.: Din ce anume
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a fi luat la închisoare: i-au dărâmat un hambar că nu voia să dea cotele și așa mai departe. Vasile Dima era unul dintre cei mai buni gospodari din Lupești: avea două perechi de boi, avea pământ vreo 10 hectare pe care i le-a dat tata când s-a căsătorit cu sora mea, mai avea și el vreo 15 hectare. Vasile Dima era, cum se spunea atunci, țăran mijlocaș, adică nu avea o proprietate care să necesite deportarea. Avea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Dima era unul dintre cei mai buni gospodari din Lupești: avea două perechi de boi, avea pământ vreo 10 hectare pe care i le-a dat tata când s-a căsătorit cu sora mea, mai avea și el vreo 15 hectare. Vasile Dima era, cum se spunea atunci, țăran mijlocaș, adică nu avea o proprietate care să necesite deportarea. Avea până în 30 de hectare. Dar a fost presat cu cote, cu amenințări, cu bătăi administrate nevesti-sii. După aceea, în scurt timp
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
le-a dat tata când s-a căsătorit cu sora mea, mai avea și el vreo 15 hectare. Vasile Dima era, cum se spunea atunci, țăran mijlocaș, adică nu avea o proprietate care să necesite deportarea. Avea până în 30 de hectare. Dar a fost presat cu cote, cu amenințări, cu bătăi administrate nevesti-sii. După aceea, în scurt timp a fost băgat la pușcărie, dar nu pentru faptul că ar fi refuzat să dea cotele. A rămas acasă soția lui, adică sora
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mai puteau opune, pentru că în felul ăsta nici cei săraci nu mai aveau curaj să ridice capul sau vocea împotriva lor. Și să vă mai spun niște aspecte. În timpul instaurării regimului comunist, au venit la noi ca să tăiem vreo 2 hectare de pădure de salcâm din proprietatea noastră. Era un șantier la Berești și era nevoie de lemn pentru construcții. Ni l-au plătit așa, în bătaie de joc. S-a dus fratele meu la Galați și l-au purtat vreun
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Berești și era nevoie de lemn pentru construcții. Ni l-au plătit așa, în bătaie de joc. S-a dus fratele meu la Galați și l-au purtat vreun an de zile ca să ni se dea banii pe cele două hectare de pădure. Noi le-am tăiat cu oameni pe care i-a plătit mama în lemne, nu cu bani. Au tăiat, au făcut metri-steri, cum au cerut aceia dimensiunile, și au venit cu un camion de au cărat lemnul. Erau
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
câțiva ani de zile. Au intrat buzna toți. Ne-am trezit cu toții, somnoroși cum eram. Au zis că au venit să ne ia niște declarații. Și au făcut inventare, ne-au întrebat cât pământ avem. Mama a declarat 50 de hectare. Tata avusese 100 de hectare dar, cu reforma din 1945-46, care a fost de fapt o expropiere, am rămas cu 50 de ha. Până la urmă eu am rămas cu 100, pentru că erau de fapt 50 în proprietatea mamei și 50
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
intrat buzna toți. Ne-am trezit cu toții, somnoroși cum eram. Au zis că au venit să ne ia niște declarații. Și au făcut inventare, ne-au întrebat cât pământ avem. Mama a declarat 50 de hectare. Tata avusese 100 de hectare dar, cu reforma din 1945-46, care a fost de fapt o expropiere, am rămas cu 50 de ha. Până la urmă eu am rămas cu 100, pentru că erau de fapt 50 în proprietatea mamei și 50 ale lui tata. C. I.
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cum îi mor copiii de foame. Știți ce a spus odată? "Am crezut că voi avea nevoie de multe în viață, însă niciodată n-am crezut că nu voi avea lemne și o să am nevoie de lemne". Că noi aveam hectare de pădure. C. I.: Ați făcut doar școala primară și gimnazială, adică nouă clase. Colegii nu vă priveau cu dispreț? Că toată lumea vă știa de refugiat nu de deportați politic. Ați legat vreo prietenie cu colegii de clasă sau cu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]