7,197 matches
-
am introdus aceeași formă a acțiunii în studiul proiecțiilor identitare colective. Cum vom vedea, imaginarul și realitatea, fiind într-un continuu schimb de informație (simbolizată), ajung să aibă reguli asemănătoare de (auto)configurare. În urma prezentării unor teorii contemporane ce tratează imaginarul ca formă de narare atât a manifestărilor puterii, cât și a istoriei, am obținut pentru analizele următoare alte două încadrări teoretice ale sale: presupune un proces de organizare a imaginii comunității despre sine și despre alteritatea sa; în cadrul filosofiei anti-pozitiviste
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
încadrări teoretice ale sale: presupune un proces de organizare a imaginii comunității despre sine și despre alteritatea sa; în cadrul filosofiei anti-pozitiviste, poate fi studiat prin corelarea antropologiei puterii și a politicului cu martorii istoriei și cu narațiunile colective. Relația dintre imaginar și realitate Într-un studiu de referință semnat de Évelyne Patlagean, domeniul imaginarului este definit drept ansamblul reprezentărilor care depășesc limita datelor experienței și a asociațiilor deductive legate de acestea ("L'histoire de l'imaginaire" 249). Lucian Boia, interesat atât
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sine și despre alteritatea sa; în cadrul filosofiei anti-pozitiviste, poate fi studiat prin corelarea antropologiei puterii și a politicului cu martorii istoriei și cu narațiunile colective. Relația dintre imaginar și realitate Într-un studiu de referință semnat de Évelyne Patlagean, domeniul imaginarului este definit drept ansamblul reprezentărilor care depășesc limita datelor experienței și a asociațiilor deductive legate de acestea ("L'histoire de l'imaginaire" 249). Lucian Boia, interesat atât de istoriografia franceză a mentalităților, cât și de istoria imaginarului, comentând această definiție
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Évelyne Patlagean, domeniul imaginarului este definit drept ansamblul reprezentărilor care depășesc limita datelor experienței și a asociațiilor deductive legate de acestea ("L'histoire de l'imaginaire" 249). Lucian Boia, interesat atât de istoriografia franceză a mentalităților, cât și de istoria imaginarului, comentând această definiție destul de simplă, dar cu o anumită valoare programatică datorită momentului și locului în care a apărut, ajunge la concluzia că, pentru grupul de cercetători care a alcătuit volumul de studii despre "noua istorie" (coordonat de Le Goff
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
această definiție destul de simplă, dar cu o anumită valoare programatică datorită momentului și locului în care a apărut, ajunge la concluzia că, pentru grupul de cercetători care a alcătuit volumul de studii despre "noua istorie" (coordonat de Le Goff însuși), ... imaginarului îi aparține tot ceea ce se situează în afara realității concrete, incontestabile, a unei realități percepute fie direct, fie prin deducție logică sau experimentare științifică. Imaginarul ar fi astfel domeniul falsului și al neverificatului (sau al neverificabilului). (12) Totuși, Patlagean nu se
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de cercetători care a alcătuit volumul de studii despre "noua istorie" (coordonat de Le Goff însuși), ... imaginarului îi aparține tot ceea ce se situează în afara realității concrete, incontestabile, a unei realități percepute fie direct, fie prin deducție logică sau experimentare științifică. Imaginarul ar fi astfel domeniul falsului și al neverificatului (sau al neverificabilului). (12) Totuși, Patlagean nu se pronunță în textul său asupra unei delimitări între imaginar și domeniul realității, fapt care ar putea duce la stabilirea unei incompatibilități între cele două
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
concrete, incontestabile, a unei realități percepute fie direct, fie prin deducție logică sau experimentare științifică. Imaginarul ar fi astfel domeniul falsului și al neverificatului (sau al neverificabilului). (12) Totuși, Patlagean nu se pronunță în textul său asupra unei delimitări între imaginar și domeniul realității, fapt care ar putea duce la stabilirea unei incompatibilități între cele două lumi. Pe de altă parte însă, istoricul român are dreptate atunci când reia dilema centrală: Unde este frontiera dintre realitate și imaginar?" (13). Traseul său demonstrativ
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
asupra unei delimitări între imaginar și domeniul realității, fapt care ar putea duce la stabilirea unei incompatibilități între cele două lumi. Pe de altă parte însă, istoricul român are dreptate atunci când reia dilema centrală: Unde este frontiera dintre realitate și imaginar?" (13). Traseul său demonstrativ duce în direcția câtorva aserțiuni incitante pentru perspectiva pe care o dezvolt în cercetarea de față, așa cum s-a întâmplat și în cazul lui Le Goff: Pentru a ne apropia de o soluție, trebuie depășită dihotomia
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
dezvolt în cercetarea de față, așa cum s-a întâmplat și în cazul lui Le Goff: Pentru a ne apropia de o soluție, trebuie depășită dihotomia real-imaginar și, de asemenea, trebuie să se renunțe la utilizarea Rațiunii ca măsură pentru orice. Imaginarul este un produs al spiritului. Concordanța sau neconcordanța sa cu ceea ce se găsește în afară este ceva secundar, chiar dacă nu este lipsit de importanță pentru istoric. ... Imaginarul se amestecă în realitatea exterioară și se confruntă cu ea; își găsește acolo
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de asemenea, trebuie să se renunțe la utilizarea Rațiunii ca măsură pentru orice. Imaginarul este un produs al spiritului. Concordanța sau neconcordanța sa cu ceea ce se găsește în afară este ceva secundar, chiar dacă nu este lipsit de importanță pentru istoric. ... Imaginarul se amestecă în realitatea exterioară și se confruntă cu ea; își găsește acolo puncte de sprijin sau, dimpotrivă, un mediu ostil; poate fi confirmat sau repudiat. El acționează asupra lumii și lumea acționează asupra lui. Dar, în esență, el constituie
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
poate fi confirmat sau repudiat. El acționează asupra lumii și lumea acționează asupra lui. Dar, în esență, el constituie o realitate independentă, dispunând de propriile sale structuri și de propria sa dinamică. (13-14) Din cele două analize ale noțiunii de imaginar pot fi desprinse următoarele idei: mai întâi, după Patlagean, imaginarul transgresează concretul, dar nu-l părăsește și nici nu întrerupe corespondențele cu acesta; nu se ghidează după logica realității; este specific fiecărei societăți sau culturi și fiecărui nivel social ("Storia
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
lumea acționează asupra lui. Dar, în esență, el constituie o realitate independentă, dispunând de propriile sale structuri și de propria sa dinamică. (13-14) Din cele două analize ale noțiunii de imaginar pot fi desprinse următoarele idei: mai întâi, după Patlagean, imaginarul transgresează concretul, dar nu-l părăsește și nici nu întrerupe corespondențele cu acesta; nu se ghidează după logica realității; este specific fiecărei societăți sau culturi și fiecărui nivel social ("Storia dell'immaginario" 291). Se sugerează așadar, fără să se fi
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
întrerupe corespondențele cu acesta; nu se ghidează după logica realității; este specific fiecărei societăți sau culturi și fiecărui nivel social ("Storia dell'immaginario" 291). Se sugerează așadar, fără să se fi ajuns la o definiție nici în studiul citat, că imaginarul este o altă "realitate", cu o coerență proprie, dar care înglobează experiența umană, de la aspectele colective și sociale, la cele intime și personale; ar avea în comun cu realul și o înțelegere posibil asemănătoare a termenului de reprezentare. Spre diferență
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
noțiune în raport cu imaginea. Pe de altă parte, Lucian Boia, care confirmă în prima parte a discuției câteva din tezele menționate de Patlagean, cum ar fi cea a ordinii proprii lumii spiritului transcendent și cea a identității ei diferite, subliniază că imaginarul ar trebui radiografiat cu alte instrumente, nu numai cu ale rațiunii (ca modalitate supremă de cunoaștere), deși "se amestecă cu realitatea" (exterioară), influențându-se reciproc. Iată o dublă ipostază provocatoare: pe de o parte, textul cercetătoarei franceze nu lămurește problema
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de cunoaștere), deși "se amestecă cu realitatea" (exterioară), influențându-se reciproc. Iată o dublă ipostază provocatoare: pe de o parte, textul cercetătoarei franceze nu lămurește problema identității conceptului, altfel decât printr-o inventariere a direcțiilor de studiu suprapuse peste domeniul imaginarului (istoria mentalităților, istoria artei, istorie instituțională, istoria ideilor etc.); pe de altă parte, în cazul lui Lucian Boia, observațiile, cel puțin din debutul cărții, subliniază problemele de ordin teoretic ale relației dintre realitate și imaginar. Compatibilitatea celor două lumi (afirmată
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de studiu suprapuse peste domeniul imaginarului (istoria mentalităților, istoria artei, istorie instituțională, istoria ideilor etc.); pe de altă parte, în cazul lui Lucian Boia, observațiile, cel puțin din debutul cărții, subliniază problemele de ordin teoretic ale relației dintre realitate și imaginar. Compatibilitatea celor două lumi (afirmată de Lucian Boia în alte locuri din volumul său) nu poate fi stabilită decât pe baza unor principii și reguli comune de alcătuire și "funcționare". Permisivitatea graniței nu înseamnă instalarea în mod automat a unui
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
dintre realitate și imaginar sunt hotărâtoare pentru relația dintre lumea perceptibilă și gândirea colectivă, pentru menținerea echilibrului între simțul practic și proiecția intelectuală; și, de ce nu, pentru asigurarea neîntreruptă a alternativei imaginative, complementare față de o existență resimțită ca fiind insuficientă. Imaginarul este o compensație față de frustrările și de eșecurile provocate de lumea concretă, așa cum planul realității perceptibile este o compensație și o certitudine față de improbabil și de necunoscut, față de gândul care produce frică, cum descrie pe larg Muchembled ("Un monde d
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
prinsă între două tipuri de finitudine, pe ambele planuri. Neputând să stăpânească nici perceptibilul, nici non-perceptibilul (prin forța imaginației), se manifestă nu schizoid, ci compensatoriu în alunecarea dintr-o lume în alta, preferând, de cele mai multe ori în istoria culturală a imaginarului, granița și arealele ei învecinate. Disoluția acestei limite dintre lumi nu este însă posibilă. Ea există (așa cum afirma și Patlagean) și este consubstanțială relației complementare dintre trup și spirit, dintre rațiune și fantastic. Funcționarea" celor două lumi, realitatea și imaginarul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
imaginarului, granița și arealele ei învecinate. Disoluția acestei limite dintre lumi nu este însă posibilă. Ea există (așa cum afirma și Patlagean) și este consubstanțială relației complementare dintre trup și spirit, dintre rațiune și fantastic. Funcționarea" celor două lumi, realitatea și imaginarul, este însă asemănătoare în ce privește schema raporturilor de putere dintre componentele lor, dar și funcția simbolului și structurarea narativă, mai ales pentru tipul de cultură predominant orală. Imaginarul nu este "o simplă travestire a realității" (Boia 24) și nicio invazie brutală
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
trup și spirit, dintre rațiune și fantastic. Funcționarea" celor două lumi, realitatea și imaginarul, este însă asemănătoare în ce privește schema raporturilor de putere dintre componentele lor, dar și funcția simbolului și structurarea narativă, mai ales pentru tipul de cultură predominant orală. Imaginarul nu este "o simplă travestire a realității" (Boia 24) și nicio invazie brutală a datelor concrete în abstract (opinie comună a cercetătorilor francezi citați și a istoricului român), ci o filtrare a acestora, chiar până la distorsionarea semnificațiilor lor (memoria colectivă
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
opinie comună a cercetătorilor francezi citați și a istoricului român), ci o filtrare a acestora, chiar până la distorsionarea semnificațiilor lor (memoria colectivă poate reașeza "adevărul", reinterpretându-l, în funcție de cum are comunitatea nevoie să păstreze amintirea evenimentului istoric). Granița dintre realitate și imaginar nu pune în termeni de confruntare existența și memoria colectivă (includem aici și procesul de imaginare). O "altă realitate" înseamnă, până la urmă, că există un limbaj comun, un fundament de la care se pleacă în constituirea unuia diferit, structuri sau scheme
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și posibil asemănătoare; ele susțin relația deschisă între cele două lumi, dintre care una este povestea identitară memorată, iar cealaltă este "cutia de rezonanță", realitatea. De aceea înțeleg legătura dintre concret și imaginar ca fiind amplă, dinamică, de influențare reciprocă. Imaginarul se poate întoarce către realitate, fie ca să o sprijine atunci când ea are nevoie de legitimare, fie ca să o modeleze. El nu primește însă din partea ei nimic neinterpretat, netransformat în forme specifice de discurs - simbol, imagine, complex de idei, mentalitate, structură
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
primește însă din partea ei nimic neinterpretat, netransformat în forme specifice de discurs - simbol, imagine, complex de idei, mentalitate, structură sau cod cultural. Nu doar granița este unduitoare și nu imuabilă, dar și cele două "bazine" care redau perceptibilul și non-perceptibilul/imaginarul. Dacă e să recurg la o sumă de metafore plastice pentru a sugera mișcarea în cadrul și între aceste lumi, atunci aș invoca imaginea a două fluvii uriașe, alăturate, care își întâlnesc apele pe o platformă mediană, o terasă de confluență
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în echilibru (fiecare este o soluție complementară pentru cealaltă "albie"). Nu exclud nici posibilii (și necesarii) "afluenți", și într-o parte, și în cealaltă; pentru realitate, spre exemplu, elementele de civilizație aduse de un colonizator pot provoca mutații majore în imaginarul local; pentru imaginar, datele de interpretare teoretică a unui fenomen, cunoscute și acceptate de comunitate, pot fi transferate către "povestea" identitară - spre exemplu, argumentația romanității noastre, oferită de scrierile catolice de prozelitism din secolul XV. Invențiile materiale alimentează realitatea, din
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
este o soluție complementară pentru cealaltă "albie"). Nu exclud nici posibilii (și necesarii) "afluenți", și într-o parte, și în cealaltă; pentru realitate, spre exemplu, elementele de civilizație aduse de un colonizator pot provoca mutații majore în imaginarul local; pentru imaginar, datele de interpretare teoretică a unui fenomen, cunoscute și acceptate de comunitate, pot fi transferate către "povestea" identitară - spre exemplu, argumentația romanității noastre, oferită de scrierile catolice de prozelitism din secolul XV. Invențiile materiale alimentează realitatea, din care dispar pe
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]