5,812 matches
-
greșeală. Poate n-au fost decât niște copii care mi-au jucat o farsă și nu mai fac diferența pentru că sunt faimos și am avut de-a face cu tot felul de obsedați așa că poate e unul dintre ei care imită un personaj ficțional de-al meu și poate că toate astea... Miller mă întrerupse când am început s-o iau razna: - Ești singura țintă a acestor evenimente inexplicabile? - Cre... Cred că da...cred c-am fost...până noaptea trecută. - Ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
împărtășite de Donald Kimball. Răsfoind aceste pagini, am realizat, chiar înainte de a ajunge la următorul capitol, că era intitulat „Paul Owen.“ Asasinatul care urma după cel al Ameliei Light era cel al lui Paul Owen. Donald Kimball se înșelase. Cineva imita cartea. Iar individual pe numele de Paul Owen, din Clear Lake, va fi următoarea victimă. Primul gând a fost să-l sun pe Donald Kimball. Dar ceva m-a oprit s-o fac. Mi-am reamintit, încă o dată, de data
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Donald Kimball să ajungă vadă acest manuscris original necitit de nimeni altcineva și care furniza detaliile asasinării Ameliei Light în ea? Un asasinat identic cu cel care avusese loc pe 3 noiembrie la Orsic Motel? Al doilea gând: Cineva îl imita pe personajul ficțional numit Donald Kimball? Fusese la mine în casă. Fusese în biroul meu. Am realizat instantaneu - să sperăm - că tot ceea ce-mi spusese era o minciună. Dintr-o dată speram să nu fi existat nici un asasinat. Speram ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
de epocă, cu steaguri și muzică, ne preiau de la autobuze și ne poartă într-o procesiune pe cărările din jurul vilei, urmând niște indicatoare din materie roșie și neagră, uneori și galbenă, prinse pe cruci de lemn - ni se spune că imităm un vechi ritual artistic al locului. Într-o poiană, așezați în jurul unei scene, urmărim un spectacol compozit, Le Temps des Troubles, cu fragmente din Martin Luther, Jean Calvin, Thomas More, Ronsard, Marnix de Ste-Aldegonde, Agrippa d’Aubigné și din Geneză
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
nivel senzorial, prin atributele ornamentale, de suprafață - a lumii islamice. O întâlnire cu „celălalt”, la care sunt invitate să contribuie toată imaginația și forța de autosugestie a vizitatorilor, stimulate cinematografic. Proiecțiile se derulează în construcția cea mai impunătoare a pavilionului, imitând un con piramidal cu patru niveluri. Mi s-a părut un tort alb, presărat pe margini cu zimți de ciocolată. Un tort din care nu și-ar putea tăia o felie decât un vrăjitor din O mie și una de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Sunt chiar și câțiva copii mici, așezați în șa. Familii pe roți. Bărbații râd în gura mare, fumează și sorb din paharele cu bere. Spuma li se prelinge pe mustăți. Mă prind că dau târcoale grupului de cai-putere de pe șosea, imitând gestul reflex al adolescenților avizi să admire și să comenteze motocicletele cu ghidonul înalt, exact ca în filmele americane. Polonia e o țară liberă, occidentalizată, vrea să spună atitudinea provocatoare a posesorilor lor. Plăcerea exhibării unei opulențe de anarhiști motorizați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
oameni, mintea și sufletul națiunii. Chiar și adversarii săi politici ar fi dorit ca el să devină președinte al țării. Laxness a fost, într-adevăr, o personalitate de mare caracter. Când eram mic, îmi amintesc că lumea începuse să-i imite gesturile până și la un pahar de băutură! Dacă vrea cineva să spună ceva important sau, dimpotrivă, să-și justifice tăcerea, este citat Laxness. Națiunea recunoscătoare pare însă deja să se dezmeticească din această „beție” iconodulă și să constate că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
versificate ce se „remarcau” printr-un vocabular neaoș, „muncitoresc” - de tipul Deșliu! -, sau prin metafore simpliste, grosolane, pe care semidocții poeți aflați atunci în vogă - Eugen Frunză, Iureș etc. - le manevrau cu lejeritate și pe care erau obligați să le imite chiar și poeții adevărați și culți ce, voit sau ne-voit, se prostituau - susțineau, adică, linia partidului! -, precum Veronica Porumbacu, Nina Casian, Jebeleanu, Cicerone Teodorescu, Geo Dumitrescu, Baconsky și mulți alții, tineri talentați pe care i-a „prins din urmă
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Beam, printre altele, deoarece eram cufundați în acel mediu, încă o dată, atipic, în care se pregătesc viitorii creatori, beam deoarece aveam nevoie de un „aliment” al discuției, ca o frondă - ergo bibamus! —, poză și imitație, desigur. Deoarece, la început, debutantul „imită” și interesant e, în acel stadiu, nu dacă „imită” sau nu, ci pe cine „imită”, ce model își ia, mai mult sau mai puțin instinctiv, și alegerea modelului, cred eu, tipul de model pe care-l are în față ca
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
încă o dată, atipic, în care se pregătesc viitorii creatori, beam deoarece aveam nevoie de un „aliment” al discuției, ca o frondă - ergo bibamus! —, poză și imitație, desigur. Deoarece, la început, debutantul „imită” și interesant e, în acel stadiu, nu dacă „imită” sau nu, ci pe cine „imită”, ce model își ia, mai mult sau mai puțin instinctiv, și alegerea modelului, cred eu, tipul de model pe care-l are în față ca o formă perfectă, spunea mai mult în acei ani
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
pregătesc viitorii creatori, beam deoarece aveam nevoie de un „aliment” al discuției, ca o frondă - ergo bibamus! —, poză și imitație, desigur. Deoarece, la început, debutantul „imită” și interesant e, în acel stadiu, nu dacă „imită” sau nu, ci pe cine „imită”, ce model își ia, mai mult sau mai puțin instinctiv, și alegerea modelului, cred eu, tipul de model pe care-l are în față ca o formă perfectă, spunea mai mult în acei ani, în acea „tensiune”, decât metaforele și
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
de a vrea să „inoveze” aici, pe solul național, când e știut că arta și literatura română, tânără și încă nesigură de propriile-i fundamente - sau ieșită dintr-un proces de evoluție mai degrabă neorganică, în salturi - avizată deci să „imite” mai ales modele prestigioase decât să caute ea însăși să experimenteze din „interior”... e ezitantă și chiar refractară unor astfel de „căutări, experimente”?! Mi se va replica cu saltul spectaculos al poeziei, cu suprarealismul românesc, unul de vârf în Europa
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
voci singulare care explică starea actuală „dezastruoasă” economică și administrativă tocmai prin „spiritul” profund diferit ce „domnește” la nordul sau în sudul României; dincolo însă de un anume rezon în ce privește excesiva centralizare financiară, nu cred că e cazul să-i imităm pe extremiștii din Lombardia italienilor, care vor „reîmpărțirea Italiei” folosind reale nemulțumiri ale populației în scopuri politicianiste! În cartea mea Spiritul românesc în fața unei dictaturi, scrisă la Paris în anii ’88, ’89, încerc, de altfel, să abordez această delicată problemă
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
de „împăcare cu soarta”, aproape oricare ar fi ea! E și aceasta o formă a „adaptării”, sunt de acord, dar, pentru un individ cum e românul, european-tipic, adică un ins deschis, dinamic, apt de proiecte îndrăznețe, ambițioase, talentat în a imita modele superioare și, mai ales, talentat în „arta existenței”, acest tip de „adaptare”, de amorțire a dorințelor și pornirilor firești de afirmare personală și a spiritului de emulație (de concurențăă, îngustarea până la limitele insuportabilului ale orizontului speranței - umane, familiale, sociale
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
în funcție de pericolele traseului și de confortul locurilor de găzduire. Topografia a redus Vestea cea Mare, iubitoare de ubicuitate și de indiferență, la portul calpacelor. Istoria e plină de fumuri, geografia o învață ce e modestia. Anticlericalul rânjește, iar eu îl imit ceva mai mult ca de obicei (dar și de nevoie). Atâta doar că mă feresc să uit că pe piața bunurilor necesare mântuirii, unde clientul e rege, cererea este cea care dă naștere ofertei. Clericul ascultă de laic, aceasta e
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
dacă tot a izbucnit, el se va desfășura fără urale sau huiduieli din partea lui, la adresa unuia sau a celuilalt dintre beligeranți. Un martor străin, care nu face decât să treacă destul de departe de câmpul de bătălie, el trebuie să-i imite pe funcționarii ONU și să-și păstreze sentimentele pentru el. Fie ele binevoitoare, fie nefavorabile, și încă și mai mult dacă sunt amestecate. POST-SCRIPTUM Ecce homo Deci a ieșit Iisus afară, purtând cununa de spini și mantia purpurie. Și le-
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
limbile și le mușcau de durere. Și culege strugurii viei pământului, fiindcă sunt în puterea coptului broboanele lor... ["DON PAEZ"] Una din admirațiile adolescenței mele a fost "cavalerul Don Paez". I-am făcut și versuri. L-am visat, l-am imitat. Nu prea îmi aduc deslușit aminte de versuri, dar frânturi îmi sună prin minte: Învălit în mantă sumbră, cavalerul Don Paez. Contra asudării la subsuoară: Tinctură de beladonă 10 gr. Apă de Colonia 40 gr. Pudrează apoi cu: Ac. salicilic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vor râde la un pahar de șampanie, aducându-și aminte afacerea: "Frumoasă lovitură, inteligentă lovitură! A dracului Coca!..." Și-n vremea asta poate vor plânge de foame copiii celor prădați cu nerușinare. Exemplul lui Coca Miclescu a început a fi imitat. Un alt proprietar, Român nou, unul din frații Costiner, a trecut averea fratelui său, și pe numele nevestei și a dat și el faliment. Operația aceasta începe a deveni rentabilă. Drumul de la Valea Jijiei cătră Prut, în regiunea Ichimenilor, Avrămenilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din Paris care se ține în fruntea progresului. Acea categorie feminină, pururea veselă și fericită, foarte amatoare de meteci și localuri de noapte, stă în fruntea moralei și se îmbracă scurt și sumar. Populația noastră feminină toată se grăbește să imiteze acea categorie anumită, dovedind prin acest gust, distincție și progres. În ceea ce privește progresul, distincția și moralitatea, Henri Béraud ne relatează de la Moscova, un lucru și mai desăvârșit. Revoluție înseamnă și dărâmarea vechilor prejudecîți. Haina fiind o prejudecată burgheză, un tovarăș și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
într-o anumită privință ca moștenitori ai împăraților bizantini”. Ei și-au organizat curtea după modelul dispărutei curți imperiale din Constantinopol și patronau artele, înființând ateliere în care lucrări bizantine, care au supraviețuit asediului din 1453, puteau fi studiate și imitate. Ceea ce înseamnă că Buchtal considera că acoperământul de mormânt al Mariei de Mangop a fost lucrat într-un atelier din Moldova. În legătură cu această broderie, Bachtal credea că monogramele Paleologilor și Asăneștilor și vulturul bicefal reprezintă un program imperial prin excelență
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
va putea forma o nouă familie în sânul colectivității regenerate astfel. „Riturile inițiatice cuprinzând încercări, moartea și învierea simbolică au fost întemeiate de către Zei, Eroii civilizatori sau Strămoșii mitici; aceste rituri au deci o origine supraomenească și, împlinindu-le, neofitul imită un comportament supraome¬nesc, divin”. Există în textele folclorice tipare inițiatice universale care au menirea de a transforma novicele într-un cunoscător al esenței lumii, prin însăși capacitatea lui de a repeta acțiunile sacre. „Orice ritual are un model divin
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
care are o puternică încărcătură magică, deja cunoscută nouă din colinde: „ - Stăpâne - zâce - pune-mi frâu-n cap și-ncalică pă mine - și zâce - să-mi aflizâce - zboru meu - zâce. Ăsta a fost Galben de Soare.” (Boișoara - Vâlcea). Dublul eroului care imită zeii este voinicul moldovean care îl salvează din gura șarpelui. Calul acestuia este tot șarg și vine din cea mai însorită zonă românească: „Tare-m' vine, frate dragă,/ Să vez', d-un mic moldovean/ P-un cal galben, dobrogean/,/ Coama
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
poate fi o metaforă a revenirii ab origo, ce guvernează întreg ritualul inițiatic. Ridicarea soarelui în coarnele boului ce-l slujește pe flăcău marchează de fapt ruptura dintre durata profană și saltul în sacru, acolo unde eroul trebuie să îi imite pe strămoși pentru a porni lumea din nou, purificată. Șoimul, ca ajutor mai puțin apropiat omului decât calul, apare în colinde cu o funcție de adjuvant solar. El este în mod evident o figurare a soarelui care se înalță pe bolta
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o vârstă și o criză întocmai ca și Ileana Cosânzeana”. Vârsta este a saltului ontologic, iar criza aparține cosmosului care „Strigă azi, și strigă mâine,/ Și poimâine pân’ la prânz” (RobeștiVâlcea)326, pentru a fi auzit de cel care-i imită pe zei. Două sunt aspectele care decurg din finalitatea însurătorii regale: inițierea constituie o condiție sine qua non a succesiunii la coroana ființei, iar tatăl eroului, care pare a-l nesocoti pe mezin (de fapt îi testează puterile morale, ceea ce
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
maternă a familiarului, pentru ca flăcăul sau fata nubilă să demonstreze la nivel simbolic că sunt capabili să întemeieze o familie. Finalitatea riturilor inițiatice ascunse în țesătura cuvintelor și a structu¬rilor poetice este exclusiv maritală. Prin puterea urării rituale oamenii imită gesturile arhetipale și re-întemeiază lumea. Scoaterea neofitului din cotidian are un traseu similar în toate speciile folclorice în care apare. Mișcarea, ca dominantă a semnului dinamic masculin, este de ieșire din cercul magic al casei către frontiera lumii, spre spațiul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]