4,930 matches
-
aspectele subordonate), contează și statusul psihologic din timpul așa numitei „imprimări genomice”(Surani, 2001). La rândul lor, Th. Verny și P. Weintraub (2002) atrag atenția asupra influenței pe care starea afectivă a partenerilor de cuplu din momentul copulației (iubire, ură, indiferență) o exercită asupra diferențelor dintre copii. Avem aici o dovadă suplimentară a responsabilității pe care o incumbă parentalitatea. Cert este că, viitorii părinți amprentează copilul deopotrivă pe filieră conștientă și inconștientă, concomitent prin prezentul și trecutul lor. O ilustrare memorabilă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
persoane resursă din viața lui, el se confruntă cu diverse situații și experiențe ce continuă să-i forjeze personalitatea. Traseul este plin de serpentine, cu ascensiuni și coborâșuri. Important este ca mama și tatăl lui să nu cauzeze din neștiință, indiferență, ostilitate sau chiar agresiune, eroziuni majore, care să suplimenteze nefast inerentele încercări din „punctele de cotitură”, despre care vorbește T.B. Brazelton și J.S. Sparow (2007), adică din etapele cu o potențială vulnerabilitate în dezvoltarea infantilă. Fără îndoială, copilăria nu este
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cu imaginea deformatoare a unei oglinzi cu două fețe. Versurile lui Bolliac sunt inegale tot așa cum o față a oglinzii îți întoarce o imagine plăcută, cealaltă o imagine șocantă. Între cele două momente contrastante, poeziile nu provoacă niciun efect, doar indiferență: "Astfel e imaginea scrierilor celor până acum ale poetului nostru și ale expresiilor sale în vorbire: când te întinerește și ți-e drag să îl asculți; când te face să țipi; când de la trecerea unui pasagiu la altul, de la o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
naționalistă a Revoluției de la 1848. Și asta e marea "ratare" a regimului monumentalizării. Nu naționalismul a condamnat folclorul și l-a lipsit de consecințe în evoluțiile pe termen lung ale culturii literare, ci tocmai absența sa - sau mai bine zis indiferența reprezentărilor estetice la energia orientată a angajamentului național. Partea a patra SINGULARIZAREA 4.1. Cucerirea interiorității Dacă privim de la distanță miturile productivității literare din secolul al XIX-lea, dincolo de varietatea lor, intuim un sens al evoluției care se petrece dinspre
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
au înregistrat acțiuni care să facă eficientă această condamnare, prin trimiterea în fața instanței de judecată a torționarilor Vișinescu și Ficior. Timp de un sfert de secol statul român a excelat în protejarea propriilor instrumente criminale din perioada comunistă și în indiferența față de victimele lui. Timp de 25 de ani, torționarii din închisorile comuniste au stat nederanjați juridic și moral, îmbătrânind în prosperitate și respect din partea societății. Cimitirele militare sunt pline de astfel de indivizi care și-au servit patria prin torturarea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nu au intrat și victimele lor, care au rămas și în postcomunism tot victime ale comunismului. Nedreptatea care continuă să li se facă în prezent victimelor închisorilor comunismului nu ia doar forma absenței despăgubirii materiale, ci și a tăcerii și indiferenței față de drama lor. Viețile lor nu au contat nici atunci, în marșul triumfal al societății spre comunism, și nu contează nici acum, în nebuloasa trecere spre ceea ce credem că este o societate normală. Românii se concentrează asupra problemelor cotidiene, pe
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
slăbiciune fizică și psihică, izolare, bătaie, banalitatea și "normalitatea" răului care nu mai provoacă reacția normală de groază. S. Ț: Sigur că nu puteai dormi chiar liniștit, când erai amenințat în acest fel, deși o tratai cu un fel de indiferență, dar subconștientul era cel care o înregistra și era prezent. C.I.: Și, mai târziu, cei din familie ce v-au spus despre comportamentul dumneavoastră de după detenție? S. Ț.: Mi-au zis că aveam un comportament ciudat în felul meu de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ajutorul Romei. A fost primit de însuși Papa Grigore XVI, în luna martie a anului următor. La 15 august 1832, Papa a promulgat enciclica Mirari vos63, în care principiile inspirate de mișcarea lui Lamennais erau aspru judecate, în mod special indiferența religioasă și libertatea de conștiință, fără a face însă referiri directe la promotorul lor. La început, Lamennais s-a supus, dar retragerea lui a durat puțin. În 1834, enciclica Singulari vos64 a pus sub semnul îndoielii chiar teza cărții sale
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ziar era catolic, nu putea fi aconfesional. Chiar și în subiectele care îi interesau pe cei ce nu erau catolici, trebuiau să existe dovezi de catolicism, deoarece un ziar care nu proceda astfel crea confuzie în rândul catolicilor stârnindu-le indiferența, mai ales dacă cititorii știau că el se adresează acestei confesiuni. În consecință, ar fi pierdut atât cititorii catolici, cât și pe cei liberali, căci aceștia observau că nu era atacată Biserica 83. Pentru ca un ziar să fie cu adevărat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
preotul Ulderic Cipolloni, parohul de Galați. În această publicație s-au explicat număr de număr lecturile biblice citite la liturghiile duminicale și s-au oferit informații suplimentare despre timpul liturgic. Existau preocupări legate de rezolvarea problemelor religioase contemporane și de indiferența religioasă. Tratarea acestor probleme au făcut din Curierul parohiei catolice din Galați o publicație cu un nivel calitativ ridicat. Acest lucru nu s-a datorat originalității colaboratorilor, ci mai ales capacității lor de traducători și prelucrători ai unor articole și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din România: "De altfel, este inferioară celei din trecut. Motivele care explică această diferență sunt numeroase. Cauza principală este reprezentată de crearea României Mari, ceea ce a dus la transferarea centrului românismului întreg la București. În acest oraș este o oarecare indiferență în ceea ce privește problemele confesionale. De asemenea, este posibil ca ortodocșilor uniți din București să nu li se acorde importanța pe care o au sau pe care ar trebui să o aibă. Cu toate acestea, în situația politică actuală Presa Catolică Română
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolice române. De altfel, este inferioară celei din trecut. Motivele care explică această diferență sunt numeroase. Cauza principală este reprezentată de crearea României Mari, ceea ce a dus la transferarea centrului românismului întreg la București. În acest oraș este o oarecare indiferență în ceea ce privește problemele confesionale. De asemenea, este posibil ca ortodocșilor uniți din București să nu li se acorde importanța pe care o au, sau pe care ar trebui să o aibă" (Ibidem, f. 707. 829 Ibidem. 830 Iată concluziile raportului privitoare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
construiești un refugiu imposibil, un habitat amenințat fundamental din interior. Căci a scrie înseamnă și să spui din nou tot ce îți încleiază și încleioșează existența. În Scrisoare tatălui îi spune celui care pune publicațiile fiului pe noptieră într-o indiferență plictisită: În cărțile mele, era vorba despre tine"529. Fiindcă scrisul, departe de a fi o fugă îl readuce mereu pe Kafka la hârtia pentru muște: "Pagini de caiet care se umplu interminabil cu lucruri pe care le urăști, lucruri
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Fiindcă scrisul, departe de a fi o fugă îl readuce mereu pe Kafka la hârtia pentru muște: "Pagini de caiet care se umplu interminabil cu lucruri pe care le urăști, lucruri care îți inspiră dezgustul sau cel puțin o morocănoasă indiferență și pe care totuși trebuie să le scrii ca să trăiești"530. Pentru a dezvolta problematica noastră, am fi putut să facem un comentariu detaliat al Metamorfozei care ilustrează admirabil constelația ospitalității familiale și domestice. Kafka depune mărturie, în mod explicit
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
însărcinată pe bonă pentru Karl) și rațiunile interne, reacții emoționale care apar referitor la grupul de origine (eliberare, persecuție, culpabilitate, etc.) și referitor la noul grup (durere, resentiment, dorință). Noul grup însuși prezintă reacții de respingere, de primire ambiguă, de indiferență. Noul mediu poate să primească pe noul venit ca pe un intrus și să manifeste refuz și neîncredere. Imigrantul trebuie atunci să transforme în act posibilitățile sale de adaptare, de ajustare și de integrare, lucru pe care încearcă să-l
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
epocă 570 ne lasă să ne gândim la o soluție fatală și a cărei logică este înscrisă în toate secvențele structurii romanești. În parcursul său picaresc Karl Rossmann termină întotdeauna prin a fi desemnat ca parazit și expulzat. Ostilitatea sau indiferența oamenilor aduce la coborârea, chiar nimicirea (ca în povestirea maicii Thereza) a subiectului care nu poate să-și găsească un loc sau să fie primit. În Castelul, oamenii din sat îi repetă lui K. situația sa de exterioritate: "Nu sunteți
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
poftească să se întoarcă în casă: "Vreau să rămân să văd ce-o să facă omul ăsta. E un străin care întârzie pe-aici fără nici o treabă. Uită-te la el". Astfel călătorul singuratic este înconjurat de priviri, de zvonuri, de indiferență și cu o frumoasă negației el răspunde femeii: "Eu nu vreau nimic de la voi, îmi văd de ale mele, vedeți-vă și voi de ale voastre". S-ar părea că ideea însăși de a fi găzduit dă naștere la ideea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cu prietenii?... de altfel, într-o zi sau alta, vă veți hotărî să mă părăsiți și va fi, cu siguranță, pentru totdeauna: cât timp credeți că o să mai trăiesc?" Naratorul va afla totuși numele din gura fiicei dar cu o indiferență atât de mare încât nu îl va comunica cititorului (vezi p. 59 și 125). Singurul nume cunoscut va fi cel al femeii, Lucia. Absența numelui, (atât de important pentru o familie nobilă în fața căreia țăranii îngenunchează și ale cărei blazoane
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și marea masă de săraci, muncitori dependenți, poate chiar lipsiți de libertate - de fapt, între o școală a lenei (sau a comodității) și o mlaștină a disperării -, ce stimulent pentru schimbare și îmbunătățire ar putea exista? La vârf, o nobilă indiferență; la bază, resemnarea lipsei de speranță. Din când în când, rezistența iese la suprafață și oferă elitelor și soldaților acestora ocazia de a practica artele războiului, în timp ce religia oferă consolarea unei lumi mai bune după moarte”39. Planul de cercetare
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de Istoria românilor de la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității București. în această din urmă calitate, Bodin a deschis cursurile universitare din 1945 cu o conferință despre teoria istoriei: Priviri generale asupra istoriei Românilor, întâmpinată de istoricii consacrați cu indiferență sau dispreț, date fiind pretențiile de erudiție ale compilației și bibliografia săracă a autorului („specialist în istoria locală”). Concomitent, D. Bodin a abordat problemele contemporane oscilând între problemele sociale și cele politice, între respectul față de monarhie și spiritul revoluționar. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nimic și nu-l salvează de oprimare, a învățat că totul este relativ și trecător și că singurul eroism este să reziste biologic. De aceea, el face totul fără nici o convingere, aclamă sau fluieră atunci când i se cere, cu aceeași indiferență. A lupta pentru o idee, pentru adevăr, e tot ce poate fi mai inutil. Adevărul obiectiv nu constituie pentru el un mobil care să determine o atitudine morală și cu atât mai puțin o faptă”. Vreau să cred că, în ciuda
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
obține arhiconcepte care reabilitează termenul slab. 135 Jean Baudrillard se situează ușor excentric față de tendința pe care am identificat-o drept emblematică pentru postmodemism. El afirmă pur și simplu că nu există diferență întrucît diferența este numai o condiție a indiferenței. Mai precis, teoria sa este o critică a diferenței, întrucît astăzi, în urma imploziei tuturor sensurilor, ea s-au transpus în universala indiferență. Constituirea diferențelor este, de la un anumit punct, mai puțin dialectică, cât contraproductivă. Este ceea ce se întîmplă în zilele
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
pentru postmodemism. El afirmă pur și simplu că nu există diferență întrucît diferența este numai o condiție a indiferenței. Mai precis, teoria sa este o critică a diferenței, întrucît astăzi, în urma imploziei tuturor sensurilor, ea s-au transpus în universala indiferență. Constituirea diferențelor este, de la un anumit punct, mai puțin dialectică, cât contraproductivă. Este ceea ce se întîmplă în zilele noastre, desigur în Occident, când formarea diferențelor este liberă. Creșterea nelimitată a multiplicității produce în același timp, prin posibilitățile pe care le
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
noastre, desigur în Occident, când formarea diferențelor este liberă. Creșterea nelimitată a multiplicității produce în același timp, prin posibilitățile pe care le deschide, o validare prin comparare a acestor diferențe, care se neutralizează reciproc și intră în consonanță, ajungând la indiferență. Cultura noastră a devenit o astfel de uriașă mașinărie a validării prin comparare a diferențelor pe care tot ea le-a produs, iar dialectica diferențierii se răstoarnă în indiferență. Această dialectică ușor abstractă se clarifică dacă apelăm la teoria simulării
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
diferențe, care se neutralizează reciproc și intră în consonanță, ajungând la indiferență. Cultura noastră a devenit o astfel de uriașă mașinărie a validării prin comparare a diferențelor pe care tot ea le-a produs, iar dialectica diferențierii se răstoarnă în indiferență. Această dialectică ușor abstractă se clarifică dacă apelăm la teoria simulării, care exprimă cel mai bine poziția lui Baudrillard. In societățile pre-postmoderne valoarea de întrebuințare - cu funcție "referențială" -și valoarea de schimb - cu funcție comutativă și combinatorie - se află într-
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]