5,780 matches
-
interval de 6 luni [88] În mod caracteristic dimensiunea ariei de necroză se reduce progresiv, dar rata de scădere diferă de la caz la caz [71,77]. Alte complicații rare sunt fistula arterio-portală (fig. 60), pseudoanevrismele de arteră hepatică [86] sau infarctul hepatic [87]. Se mai pot observa retracții capsulare sau calcifieri în focarul de RFA. MONITORIZAREA PACIENȚILOR DUPĂ TACE În cazul tumorilor nerezecabile, de dimensiuni mari sau cu aspect infiltrativ, se folosește ca metodă de paliație chemoembolizarea transarterială hepatică (TACE) [89
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92132_a_92627]
-
de Ogden (2000, p. 242Ă după cum urmează: Stresul poate produce o creștere a secreției acide în stomac, care poate produce ulcer. Stresul produce o creștere a catecolaminelor, care duc la o creștere a coagulării sângelui și astfel cresc șansele de infarct miocardic. Creșterea catecolaminelor poate duce la boală renală. Infarctele miocardice și atacurile vasculare cerebrale pot fi produse de stres prin creșterea răspunsului cardiovascular și creșterea șansei de leziune a arterelor prin formarea plăcilor de aterom și a depozitelor de grăsime
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
produce o creștere a secreției acide în stomac, care poate produce ulcer. Stresul produce o creștere a catecolaminelor, care duc la o creștere a coagulării sângelui și astfel cresc șansele de infarct miocardic. Creșterea catecolaminelor poate duce la boală renală. Infarctele miocardice și atacurile vasculare cerebrale pot fi produse de stres prin creșterea răspunsului cardiovascular și creșterea șansei de leziune a arterelor prin formarea plăcilor de aterom și a depozitelor de grăsime. Stresul duce la o creștere a corticosteroizilor, care provoacă
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
inimii se desprind ramuri craniale atriale care formează anasto moze și ramuri caudale ventriculare care au caracter terminal și reprezintă suportul anatomic al ocluziei de etiopatogenie variabilă (ateromatoză, embolie, tromboză), cu necroza con secutivă a peretelui ventricular, echivalent anatomopatologic al infarctului miocardic. Odată cu înaintarea în vârstă, aorta și arterele coronare devin mai puțin compliante, ceea ce determină creșterea rezistenței vasculare periferice. Concomitent, se produc hipertrofia ventriculară stângă (HVS) și a septului interventricular, cu creșterea presiunii de filtrare în vederea menținerii adecvate a fluxului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
augmentarea efectului vasoconstrictor al endotelinei-1. Îngustarea progresivă a lumenului coronar induce un dezechilibru necesitate-aport de oxigen cu apariția anginei pectorale cronice, stabile. Ruptura plăcii de aterom cu tromboză supraiacentă determină majoritatea sindroamelor coronariene acute (SCA) ce includ clasic angina instabilă, infarct miocardic fără supradenivelare de segment ST (NSTEMI), infarct miocardic cu supradenivelare de segment ST (STEMI) în special în segmentele coronariene fără stenoze severe, la care se adaugă disfuncția endotelială și sindromul de răspuns inflamator sistemic (SIRS). Factorii semnificativi de risc
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
lumenului coronar induce un dezechilibru necesitate-aport de oxigen cu apariția anginei pectorale cronice, stabile. Ruptura plăcii de aterom cu tromboză supraiacentă determină majoritatea sindroamelor coronariene acute (SCA) ce includ clasic angina instabilă, infarct miocardic fără supradenivelare de segment ST (NSTEMI), infarct miocardic cu supradenivelare de segment ST (STEMI) în special în segmentele coronariene fără stenoze severe, la care se adaugă disfuncția endotelială și sindromul de răspuns inflamator sistemic (SIRS). Factorii semnificativi de risc asociați sunt hipertensiunea arterială (HTA), dislipidemia (niveluri crescute
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
hematologice se impune o estimare atentă a raportului risc-beneficii (trombocitopenie și acțiune protrombotică a afecțiunii în sine sau a chimioterapiei, speranță de viață redusă). 21.3.2. Tratament intervențional Ateroscleroza coronariană este asociată cu un polimorfism simptomatic variind de la IMA/ infarct miocardic cronic (IMC), la angină pectorală de repaus/efort, instabilă sau asimptomatică. Leziunile coronarografice se clasifică conform TIMI (tabelul 21.3). Coronarografia asociată ecocardiografiei, coroborate în contextul general impus de statusul clinic al pacientului, permit luarea unei decizii terapeutice juste
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
clasifică conform TIMI (tabelul 21.3). Coronarografia asociată ecocardiografiei, coroborate în contextul general impus de statusul clinic al pacientului, permit luarea unei decizii terapeutice juste, tratament medical, intervențional sau chirurgical. Există situații particulare în care în vederea evaluării miocardului restant după infarcte masive sau repetate se impun evaluări scintigrafice sau tomografie cu emisie de pozitroni (PET) care justifică oportunitatea intervenției chirurgicale. Criterii de selecție a procedeelor intervenționale în boala coronariană Oportunitatea tratamentului intervențional se evaluează după examinarea clinică, stabilirea extensiei și naturii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
cronice sau leziunilor de trunchi, plasarea de stenturi de prevenire a restenozării precoce făcând din cardiologia intervențională o abordare tera peuticăde primă intenție în tratamentul bolilor coronariene. Indicațiile APTL includ pacienții cu stenoză proximală discretă sau cu risc operator crescut, infarcte STEMI/NSTEMI cu ischemie și sunt discutabile în cazul anginei cronice stabile sau ale afectării multivasculare deoarece metoda se adresează specific leziunilor focale. Deși abordul chirurgical este licit, în majoritatea cazurilor cu afectare uni- sau bivasculară, se preferă APTL. În
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
Syntax derivă din faptul că nu ia în considerare leziunile arterelor mici, cu diametru sub 1,5 mm, indiferent de severitatea lor, și clasarea stenozelor în 3 grupe (sub 50%, între 50-90% și ocluzie totală) (9,10). Complicațiile APTL asociază infarctul miocardic acut (IMA) postprocedural prin disecția vasului și ocluzie, tamponada cardiacă prin perforarea vasului, tulburări de ritm, accidente embolice cerebrale, sângerare și hematom local (artera femurală sau radială), lezarea nervului femural, radial sau ulnar, infecții locale. Mortalitatea post APTL a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
sternotomie mediană limitată sau minitoracotomii, revascularizație transmio-cardică cu laser (transmiocardial revascularization), BAC efectuat pe cale endoscopică sau chirurgie robotică (7) (caseta 21.2). În cazul leziunilor coronariene complexe, multiple, cu fracție de ejecție redusă a ventriculului stâng (FEVS) din cauza cardiomiopatiei ischemice, infarctele miocardice repetate sau formare de anevrisme ventriculare, abordarea terapeutică este strict chirurgicală, posibilitățile de revascularizare intervențională fiind depășite. 21.3.3.1. BAC clasic Analiza leziunilor coronariene și a contextului clinic general al pacientului permit stabilirea oportunității abordului chirurgical, elaborarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
optime, intervenția practicându-se electiv sau în urgență. Indicațiile de BAC sunt stabilite de American College of Cardiology (ACC) și de American Heart Association (AHA) (8) (tabelul 21.5). Alte indicații de revascularizare chirurgicală presupun angina instabilă, angina precoce postinfarct, infarct acut cu șoc cardiogen, eșecul APTL, reintervenții pentru recurența simptomatologiei (rezervată cazurilor cu simptomatologie refractară), stenoze coronariene la pacienți care au indicație chirurgicală cardiacă pentru alte patologii (valvulopatii, miomectomie septală, defecte septale, anomalii congenitale ale arterelor coronariene, defecte septale). Prezența
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
de control (17). 21.3.3.3. BAC versus PCI PCI, alternativă rezonabilă la BAC pentru mulți pacienți, se preferă în abord inițial și se indică în cazul afectărilor multivasculare cu păstrarea funcției VS, fără augmentarea semnificativă a riscului de infarct miocardic sau moarte. Trialurile randomizate ale PCI versus BAC demonstrează rate mai crescute de revascularizare secundar PCI comparativ cu BAC. Trialurile nonrandomizate sunt supuse subiectivității biasului și pledează în favoarea PCI, în condițiile avantajelor oferite de tehnica medicală modernă. PCI se
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
intraoperator al aceluiași anevrism. (colecția clinicii) Cardiomiopatia dilatativă terminală Cardiomiopatia dilatativă terminală reprezintă stadiul final evolutiv sever al bolii coronariene cu sau fără aplicarea de manevre terapeutice anterioare. VS se dilată secundar progresiei bolii coronariene difuze, avansate, după mai multe infarcte în antecedente, și determină insuficiență cardiacă globală, refractară la tratament. Hemodinamic, funcția contractilă a VS este mult diminuată, cu FEVS de 10-15%, diametru și volume ventriculare crescute (15). Transplantul cardiac în insuficiența cardiacă terminală ischemică Indicația de transplant cardiac se
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
afectate sau prezența factorilor de risc coronarieni (DZ, HTA, fumat, alimentație necorespunzătoare). Lungi perioade asimptomatice pot fi întrerupte de crize anginoase sau IM cu prognostic fatal. Teritorii de miocard devascularizate secundar unor stenoze proximale strânse pot fi definitiv compromise prin infarcte întinse, în condițiile tratamentului chirurgical adecvat și precoce. Riscul de mortalitate perioperatorie depinde de starea cordului și a celorlalte organe vitale, în intervențiile elective cu FEVS peste 40% fiind de 1-2% (caseta 21.4) (7). 21.3.5.1. Complicații
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
celorlalte organe vitale, în intervențiile elective cu FEVS peste 40% fiind de 1-2% (caseta 21.4) (7). 21.3.5.1. Complicații ale BAC cu vene Consecințele eșecului grefelor venoase se evaluează în termeni de creștere a mortalității, a incidenței infarctului miocardic postoperator tardiv, de recurență a anginei pectorale cu necesitatea reintervenției chirurgicale la o treime dintre pacienți în decurs de 10 ani după BAC. În cursul primei luni postoperator, principala complicație care poate surveni o constituie tromboza secundară unei etiologii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
sau tensiunilor în anastomoză ce determină ruptura suturilor. Pseudoanevrismele cu debut tardiv implică cel mai frecvent procese de ateroscleroză progresivă. Complicațiile afectării anevrismale a grefei includ tromboza, formarea de fistule cu atriul sau ventriculul drept, ruptura cu hemoragie secundară și infarct miocardic (16). 21.3.5.3. Complicații comune ale BAC cu vene și artere Complicațiile iatrogene pot determina ocluzia directă sau indirectă a grefelor prin formarea de trombi, disecție la manipulare, debit sanguin crescut prin artera coronară nativă. Reintervențiile (1
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
gradul de afectare a funcției ventriculare, comorbidități, complexitatea intervenției și dificultățile apărute în efectuarea ei etc. Scorurile de risc permit aprecierea prealabilă a riscului operator în fiecare caz (23). Mortalitatea postoperatorie la distanță (2-20%) este polimorfă, variind de la complicații cardiovasculare (infarct postoperator, aritmii, sindrom de debit cardiac scăzut, șoc cardiogen etc.), la complicații viscerale (neurologice, renale, hepatice, gastrointestinale sau multiviscerale) sau locale (revărsat hemoragic sau aerian, hemoragii, tamponadă, supurații de plagă sau mediastin, dehiscență de plagă sau mediastin, sepsis etc.) (3
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
trist al reacției studențimii "activiste" față de "medianismul" lui Adorno, de la sfîrșitul anilor șaizeci, reacție rezultată în blocarea cursului filozofului la un moment dat. Retras în același an (1969) din Universitate, pentru un concediu reparator în Elveția, Theodor Adorno suferă un infarct fatal, se crede astăzi, și datorită presiunilor la care fusese supus. În sfîrșit, avem în această circumstanță tragică motivația principală a faptului că Teoria estetică a rămas neterminată. Relația mai degrabă paradoxală între artă și societate trebuie privită din unghiul
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
circulația sistemică se cuplează circulația pulmonară, cănd sângele este propulsat din ventriculul stâng prin arteră pulmonară spre plămâni unde are loc schimbul de gaze după care revine prin vena pulmonară în atriul stâng. Bolile aparatului cardio-vascular Sunt boli ale inimii: infarctul de miocard miocardita acută insuficiență cardiacă angina pectorala arteritele varicele Infarctul de miocard Infarctul de miocard, sau atacul de cord, apare atunci când mușchiul inimii este complet lipsit de sânge motiv pentru care celulele miocardului mor. Cauza o formează un cheag
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
ventriculul stâng prin arteră pulmonară spre plămâni unde are loc schimbul de gaze după care revine prin vena pulmonară în atriul stâng. Bolile aparatului cardio-vascular Sunt boli ale inimii: infarctul de miocard miocardita acută insuficiență cardiacă angina pectorala arteritele varicele Infarctul de miocard Infarctul de miocard, sau atacul de cord, apare atunci când mușchiul inimii este complet lipsit de sânge motiv pentru care celulele miocardului mor. Cauza o formează un cheag, un aterom sau placă formată din colesterol, leucocite, calciu, alte componente
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
arteră pulmonară spre plămâni unde are loc schimbul de gaze după care revine prin vena pulmonară în atriul stâng. Bolile aparatului cardio-vascular Sunt boli ale inimii: infarctul de miocard miocardita acută insuficiență cardiacă angina pectorala arteritele varicele Infarctul de miocard Infarctul de miocard, sau atacul de cord, apare atunci când mușchiul inimii este complet lipsit de sânge motiv pentru care celulele miocardului mor. Cauza o formează un cheag, un aterom sau placă formată din colesterol, leucocite, calciu, alte componente care se înconjoară
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
miocardului mor. Cauza o formează un cheag, un aterom sau placă formată din colesterol, leucocite, calciu, alte componente care se înconjoară de o capsula fibroasa și care atunci când 85 presiunea și debitul cardiac cresc brusc, se fisurează (după Azanfirei). Deci, infarctul se produce când un cheag blochează circulația sau când se rupe un aterom în interiorul unei artere. Simptome: Boală prezintă o simptomatologie diversă dar cel mai relevant simptom este durerea precordiala (arătată de bolnav cu mâna în coșul pieptului). Durerea durează
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
care începe cu slăbirea inimii care își înrăutățește starea în timp. Pentru că nu pompează eficient sânge în restul corpului, sângele începe să se întoarcă mai greu spre inima cauzând dispneea (respirația înădușita) și alte simptome care se pot complică cu infarctul de miocard. Boală constă în scăderea forței de contracție a inimii și respectiv scăderea debitului cardiac. La început, organismul încearcă să compenseze această disfuncție prin: reținerea sării și a apei (crește cantitatea de sânge în fluxul sanguin) creșterea forței de
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
scurtă și ineficientă bătăi ale inimii neregulate și rapide tuse cu secreții spumoase rozate Intervenția este de urgență la UPU (unități de primă urgență care există la toate spitalele acreditate). Neacodarea primului ajutor poate duce la deces. Cauzele insuficientei cardice: infarct miocard hipertensiune arterială boli ale mușchilor inimii (pericardite, endocardite) afecțiuni congenitale ale inimii boli ale valvelor tulburările de ritm Mai pot cauza declanșarea bolii în forma sa bruscă: medicația luată incorect cheagurile de sânge (embolia pulmonară) alcoolul, sarea și produsele
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]