6,119 matches
-
de participare pe care actorii le-au adoptat efectiv. Dimpotrivă, cititorul va găsi o reconstruire a constelației actorilor pe care Uniunea Europeană i-a ales pentru a-i implica în politicile de promovare democratică, printr-un proces intențional de selectare de interlocutori cu care Uniunea Europeană a încercat să întrețină un schimb de argumentații și idei. În afară de modul în care Uniunea Europeană s-a autoconceput ca actor al democratizării, ea a influențat alegerea mecanismelor de răspândire a argumentațiilor, valorilor și ideilor. Astfel, Uniunea Europeană a
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
trimită opinii asupra tipului de democrației pe care l-ar dori în cadrul Uniunii Europene. Toate documentele sunt publice, prin intermediul unui website creat special pentru acest lucru. Documentele apar on-line împărțite în patru categorii, fiecare făcând referire la un "tip" de interlocutor: societatea civilă organizată, autoritățile de guvernare locale, mediul academic și de cercetare științifică, părțile sociale. În totalitatea lor, temele de discuție și metoda de lucru contribuie la apariția tipului de model de democrație care se dorește pentru Europa. Participarea societății
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
un frame de policy de tip instituțional. Capitolul 4 Capacitățile democratice: statul, societatea civilă, cetățenii Concepția democrației despre care vorbește discursul european atribuie un rol fundamental societății civile organizate, care reprezintă pentru Uniunea Europeană un potențial rezervor de legitimare și un interlocutor care să i se alăture aceluia mai tradițional, reprezentat de structurile guvernamentale și administrative ale statelor membre și ale țărilor vecine. În acest capitol ne vom ocupa de acțiunile pe care Uniunea înțelege să le desfășoare pentru a contribui la
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
în instituțiile al căror scop este menținerea și apărarea ordinii publice sunt mecanisme de construire a capacităților cognitive de argumentare, discutare, interacționare între putere și societate. Multe dintre canalele deschise pentru construirea unui discurs european asupra democrației sunt îndreptate către interlocutorii din societatea civilă organizată, specializate pe anumite zone de policy. Aceste canale tind să creeze o structură de accountability nouă, "post-democratică" (Crouch, 2004). Nu este vorba deci de o formă de societate civilă care reia la nivel transnațional funcțiile modelului
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
accesează o conexiune broadband cu Nirvana: pentru început și de dragul suspansului, oftează; când vorbește, face pauze dese și dă din cap ca Ion Iliescu; iar în final, zâmbește cu subînțeles, ca și cum ar fi oferit o părticică din înțelepciunea sa creierilor interlocutorului. Sunt curios să văd dacă totuși cineva, oricine!, dintre moderatorii de emisiuni se va încumeta s-o invite pe Ioana Maria Vlas în emisiune pentru a răspunde la întrebări, nu doar pentru a-și spune înțeleptele concluzii de viață. Pentru că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
pe lângă oameni onești ca Emil Constantinescu sau Stelian Tănase, acolo manifestau foștii coriști ai Cenaclului Flacăra. Dar răspunderea pentru oportunismul lent cu care România s-a despărțit de trecut nu aparține numai clasei ei politice. Cancelariile occidentale au acceptat ca interlocutori oficiali la București, Budapesta, Praga sau Bratislava etc, indivizi ușor cosmetizați dar, în fapt, deformați pe viață de structurile ideologice și represive ale fostelor regimuri comuniste. Semnalele trimise de capitalele occidentale fostelor țări comuniste est-europene în acest sens, au fost
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
cam „pămpălău“ în copilărie - mărturie smulsă de Mândruță de la o vecină - și că, din câte știu ele, nu a venit niciodată cu fete acasă, că șefii lui de la „Academia Cațavencu“ l-au bănuit la un moment dat că-și inventează interlocutorii - a recunoscut Doru Bușcu, care nu ne-a lămurit dacă suspiciunea s-a confirmat sau nu -, că Șerban Huidu a crescut în același cartier, „numai că mai ’ncolo“. Apoi, la final, a mai cântat Gigi Melody și s-a trecut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
spune că totul e ok când este limpede ca lumina zilei că nimic nu-i ok; » rezistență la stres = capacitatea de a mima nepăsarea în situații în care îți imaginezi hălci de carne zburând pe pereți, dinți înfipți în jugulara interlocutorului etc. etc.; » pachet salarial motivant = salariu mediu pe economie, la care se adaugă câteva bonusuri pentru care muncești peste program de-ți sar ochii din cap; » condiții de lucru deosebite într-un colectiv tânăr și dinamic = oricum n-o să-ți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
a mă deconspira ca neștiutor, am mers totuși mai departe, am forțat limitele, am lansat alte întrebări perfide. Niciodată însă, în nici una dintre discuțiile purtate, n-am ajuns și la explicația tehnică a opțiunii. În câteva rânduri, mi-am adus interlocutorii la exasperare, conversația terminându-se brusc cu vorbele: „Hai, sictir! C-așa vreau eu, de-aia susțin varianta asta!“. În alte câteva rânduri, persoana din fața mea a recunoscut franc faptul că susține una dintre variante pentru că are încredere totală în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
cu situația contemporană. Tiparul, s-a spus deja, a jucat un rol decisiv în autonomizarea pornografiei față de poveștile deocheate. Această autonomizare începuse deja o dată cu scriitura: scrisul a permis, într-adevăr, ca enunțul să fie judecat separat de orice interacțiune dintre interlocutori, a permis centrarea actului de comunicare pe relația enunț-cititor, condiție a unei aproprieri individuale a textului. Manuscrisul însă, chiar prin natura lui, limita considerabil producția și consumul pornografic. Doar o dată cu apariția tiparului a fost posibilă dezvoltarea plenară a pornografiei. În timp ce
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
asemenea acuzație este ridicolă. Ea pleacă de la ideea că cei de la Comi sia Europeană nu știau ce se întâmplă aici și că era nevoie ca Macovei să le facă agenda. Dimpotrivă, știau perfect. Doar că au găsit în Macovei un interlocutor care, în primul rând, nu mai dorea să practice jocul de-a „noi ne facem că facem ceva și voi scrieți frumos în rapoarte“ și, în al doilea rând, avea personal aceeași agendă antiestablishment pe care, sincer vorbind, o aveau
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
înseamnă mult mai mult decât a stăpâni cuvintele întrucât putem vorbi fără a rosti cuvinte. Comunicarea este un proces complex, un ansamblu de acțiuni care au în comun transmiterea de informații, acestea fiind sub formă de mesaje, știri, texte între interlocutori. Emițătorul este acela care transmite mesajul iar receptorul observă, atribuie, interpretează, astfel cei doi învață și socializează. Mesajul poate fi transmis în formă acustică, vorbirea, dar și sub alte forme cum ar fi cea scrisă sau prin semnale optice. Cercetările
Respect?nd, vom fi respecta?i by Otilia Rusu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84070_a_85395]
-
și după terminarea programului școlar elevii utilizează limbajul mimico-gestual în comunicarea dintre ei. Le este mult mai la îndemână și îi ajută sa-și exprime mai corect și mai rapid ideile, să se facă înțeleși și să-l înțeleagă pe interlocutor. Acest lucru ar trebui să aibă implicații majore în educația deficienților de auz. Utilizarea și nu inhibarea limbajului mimico-gestual în educația elevilor surzi are mai multe avantaje: permite copiilor surzi să devină competenți din punct de vedere lingvistic, permite accesul
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
dactil-sistem de semne manuale, realizate cu ajutorul unei singure mâini, corespunzătoare celor treizeci de litere din limbajul verbal. footnote>sau alfabetul dactilologic și labiolectura<footnote Labiolectura-proces de descifrare a limbajului vorbit, folosit de către deficienții de auz, bazat pe analiza mișcării buzelor interlocutorului. footnote>). Abilitățile specifice necesare cadrelor didactice implicate în procesul de predare - învățare în cazul elevilor cu deficiențe de auz derivă din faptul că limbajul persoanelor cu deficiențe de auz este puternic influențat de deficiența senzorială existentă. Astfel, în planul vorbirii
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
unele sunete și cuvinte, vocabularul se dezvoltă mai repede în raport cu cel al indivizilor cu deficiență auditivă profundă, aceștia ajungând să folosească tot mai corect exprimarea prin cuvinte și propoziții, să înțeleagă mesajele verbale recepționate și să se facă înțeleși de către interlocutori. Așa cum am arătat mai sus, din ce în ce mai mulți specialiști din întreaga lume sunt adepții utilizării comunicării totale<footnote Pentru a comunica eficient trebuie să te faci ăînțeles prin toate mijloacele comunicaționale posibile: orale, auditive, scrise, gestuale. (Roy Holcomb, 1967) footnote> în
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
expresii linvistice cu valoare de metaforă. În general, utilizez construcții verbale corecte, cât mai simple și clare. Atunci când provoc o discuție de grup, organizez clasa în așa fel încât fiecare să aibă posibilitatea să-l privească față în față pe interlocutor (de exemplu așez scaunele în formă de cerc). În procesul instructiv-educativ și recuperator-compensator se aplică atât principiile didacticii generale (principiul participării conștiente și active; principiul unității dintre senzorial și rațional, dintre concret și abstract; principiul sistematizării, structurării și continuității; principiul
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
acolo, înseamnă că e nașpa, n-am treabă cu literatura, am bulit-o rău la bătrânețe, adio și n-am petale, stil, pistil și dulci sepale! Ba a mai dat și o pacoste de gripă peste mine, de tușeam înspăimântându-mi interlocutorii la telefon. Iar unul dintre ei nu se lăsa deloc, musai să vină la Iași! Nu-l cunoșteam, gângurea vesel, mă întreba mereu dacă mai pot vorbi, ce-i cu mine, mai suflu? etc. Credeam că iar s-a pus
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
de exemplu, afirmă existența unui "principiu de cooperare" drept condiție a posibilității conversației și a sistemelor de schimb în general (dezbatere, convorbire, ceremonie, ritual etc.). Angajarea unei conversații postulează partajarea unui anumit număr de elemente precum codul, interesul sau plăcerea interlocutorului, respectarea unui minimum de reguli de comunicare referitoare la cantitate, calitate, pertinența informației și a modalităților sale de expresie. Aceste reguli privesc și derularea interacțiunii ca alternanță în turnura cuvîntului și atenția acordată cuvintelor interlocutorului. Într-o mare măsură, activitatea
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
precum codul, interesul sau plăcerea interlocutorului, respectarea unui minimum de reguli de comunicare referitoare la cantitate, calitate, pertinența informației și a modalităților sale de expresie. Aceste reguli privesc și derularea interacțiunii ca alternanță în turnura cuvîntului și atenția acordată cuvintelor interlocutorului. Într-o mare măsură, activitatea politică se sprijină pe utilizarea limbajului. Voind să convingă sau să persuadeze, să negocieze sau să intimideze, recursul la limbaj se prezintă ca o alternativă la violența fizică. După cum scrie și J. Ellul: Întotdeauna violența
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
opțiuni retorice posibil de actualizat în discursul politic, în aceeași măsură cu opțiunile între sensurile clare și cele ascunse. Strategiile argumentative funcționează în toate operațiile logico-discursive spre a construi schematizări acceptabile, adică reprezentări ale obiectului discursului, dar și imagini ale interlocutorilor 5. Utilizarea strategică a normelor de comunicare (norme situaționale, discursive, conversaționale) demonstrează și maniera în care interlocutorii își interpretează rolul în comunicare, pentru a-și arăta calitățile, ori pentru a-și descalifica adversarul. Limbajul și transpunerea sa în discurs sînt
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
cele ascunse. Strategiile argumentative funcționează în toate operațiile logico-discursive spre a construi schematizări acceptabile, adică reprezentări ale obiectului discursului, dar și imagini ale interlocutorilor 5. Utilizarea strategică a normelor de comunicare (norme situaționale, discursive, conversaționale) demonstrează și maniera în care interlocutorii își interpretează rolul în comunicare, pentru a-și arăta calitățile, ori pentru a-și descalifica adversarul. Limbajul și transpunerea sa în discurs sînt adesea considerate drept "patronul" tuturor practicilor semnificante. Semiologia a fost introdusă în domeniul imaginilor fixe (fotografii, afișe
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
inteligibilității, cerința recursului la adevăr, cerința sincerității și cerința respectării normelor comunicării. Adevăratul consens este posibil prin respectarea acestei pragmatici universale care corespunde unei comunicări ideale. De asemenea, comunicarea este ideală și prin caracterul ei de dialog simetric, adică fiecare interlocutor are aceeași șansă de a efectua acte de vorbire conforme actelor universale. Acest tip de comunicare este deci exceptat de dominare și permite imaginarea condițiilor exercitării publice a rațiunii ca fundament al democrației, în care triumfă doar "forța celui mai
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
siguranță amplu difuzat, oricare ar fi validitatea acestuia. Raportarea la mass media variază în funcție de natura manifestației 95. Este foarte important ca o manifestație inițiatoare să vizeze instalarea unei revendicări în agenda politică, iar gruparea respectivă să fie recunoscută ca un interlocutor legitim. Manifestația de rutină, prin definiție, este mai previzibilă sub aspectul conținutului și al formei, al purtătorilor de cuvînt și al riturilor sale. Intervenția mass media este mai redusă în măsura în care amintindu-ne despre analiza lui Pierre Favre "manifestația este absorbită
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
sisteme lingvistice comparate; 2. criteriul sociolingvistic al conștiinței propriilor vorbitori că vorbesc o limbă distinctă. Primul criteriu, utilizat, printre alții, de lingvistul german Georg von der Gabelentz, ar putea fi formulat pe scurt cam așa: dacă nu-mi înțeleg deloc interlocutorul, înseamnă că el vorbește o limbă străină; dacă îl înțeleg, dar cu dificultate, înseamnă că vorbește un alt dialect; dacă îl înțeleg foarte bine, insă îmi dau seama că nu-i din același loc cu mine, atunci el vorbește un
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ultimă coordonată va fi reflectată în exemplificarea tehnicilor discursive valorificate/valorificabile în comunicarea școlarilor mici/cu școlarii mici. Tehnicile teatrale vor fi invocate, pe de o parte, ca apanaj al ideii de comunicare ca spectacol, implicând asumarea de către locutor și interlocutor(i) a anumitor "roluri", manifestarea în anumite situații de comunicare a unor "măști" concretizate verbal, nonverbal și/sau paraverbal, construirea discursului prin raportare la "regia-context", utilizarea anumitor tehnici discursive și teatrale menite să optimizeze actul comunicativ, schimbul explicit și/sau
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]