5,452 matches
-
musulmanilor. Având în vedere nevoile comunității musulmane, acesta demarează proiectul construirii unui "Centru Cultural Islamic" în București. În 1993 înființează prima organizație a societății civile musulmane din București - "Societatea Umanitară Semiluna". Prin intermediul acestei organizații demarează în 1994 construcția "Centrului Cultural Islamic Semiluna", edificiu ce va include o moschee, o școală și o grădiniță. Din 1996, Ahmed Mazhar Nakechbandi este președintele "Centrului Cultural Islamic Semiluna" din București, calitate în care a dezvoltat programe și activităti pentru comunitatea musulmană, având ca parteneri, printre
Ahmed Mazhar Nakechbandi () [Corola-website/Science/330911_a_332240]
-
a societății civile musulmane din București - "Societatea Umanitară Semiluna". Prin intermediul acestei organizații demarează în 1994 construcția "Centrului Cultural Islamic Semiluna", edificiu ce va include o moschee, o școală și o grădiniță. Din 1996, Ahmed Mazhar Nakechbandi este președintele "Centrului Cultural Islamic Semiluna" din București, calitate în care a dezvoltat programe și activităti pentru comunitatea musulmană, având ca parteneri, printre alții, Universitatea Al Azhar din Egipt. Din anul 2008, Ahmed Mazhar Nakechbandi a înființat "Institutul Cultural Educațional Al Hashimia", în cadrul căruia funcționează
Ahmed Mazhar Nakechbandi () [Corola-website/Science/330911_a_332240]
-
constantă în media românească, unde este solicitat în mod frecvent să explice fapte și raționamente care țin de lumea musulmană, unde a contribuit în calitate de consultant la realizarea mai multor emisiuni cu caracter informativ, cultural sau politic, în relația cu mediul islamic și lumea arabă. În seria de emisiuni realizate de Ion Cristoiu la OTV în lunile următoare actelor de la 11 Septembrie 2001, în emisiunea „"Pentru dumneavoastră, doamnă"”, produsă de "Florica Rădulescu" pentru Realitatea TV la începutul anilor 2000 a explicat concepții
Ahmed Mazhar Nakechbandi () [Corola-website/Science/330911_a_332240]
-
( Taqi ad-Din Ahmad Ibn Taimiyya; n. 22 ianuarie 1263 - d. 1328), pe numele său complet: Taqī ad-Dīn Abu ' l-ʿAbbăs Aḥmad ibn ʿAbd al-Ḥalīm ibn ʿAbd as-Salăm Ibn Taymiya al-Ḥarrănī () a fost un cărturar, teolog islamic și logician turc. a trăit în perioada timpurilor tulburi a invaziei mongole. A fost un membru al școlii fondate de Ahmad ibn Hanbal, și este considerat, de către urmași, împreună cu Ibn Qudamah, ca fiind unul dintre cei doi cei mai importanți
Ibn Taymiyya () [Corola-website/Science/330922_a_332251]
-
Harran, orașul Șanlıurfa, o provincie a Turciei moderne într-o familie cunoscută de teologi și a murit în Damasc, Siria. Bunicul său, Abu al-Barkat Majd ad-deen ibn Taymiyya al-Hanbali (m. 1255) a fost un profesor reputabil al școlii de jurisprudență islamică hanbalită. Din cauza invaziei mongole, familia lui Ibn Taymiyya a trebuit să se mute la Damasc în 1268, care era condus, în acea perioadă, de către mamelucii din Egipt. Aici tatăl său a ținut predici din amvonul moscheii Umayyade, iar Ibn Taymiyya
Ibn Taymiyya () [Corola-website/Science/330922_a_332251]
-
studiat jurisprudența de la tatăl său și a devenit un reprezentant al școlii de gândire hanbalite. În ciuda faptului că a rămas fidel, pe întreaga durată a vieții sale, acestei școli, ale cărei doctrine o stăpânise, a dobândit cunoștințe din domeniul disciplinelor islamice ale Coranului și ale Hadithului. De asemenea, a studiat teologie (kalam), filozofie și sufism. Ibn Taymiyya a fost închis de câteva ori din cauza conflictelor cu „ijma” juriștilor și a teologilor zilelor sale. Și-a petrecut ultimii 15 ani din viața
Ibn Taymiyya () [Corola-website/Science/330922_a_332251]
-
nu puteau, în opinia sa, să fie musulmani adevărați în ciuda faptului că se convertiseră la islamul sunit, întrucât au folosit mai degrabă ceea ce el considera a fi “legi făcute de om” (cu referire la codul lor tradițional, Yassa) decât legea islamică sau Șaria. Din această cauză, a considerat că aceștia trăiau într-o stare de jahiliyya, sau ignoranță păgână pre islamică. În afară de aceasta, el a condus mișcarea de rezistență a invaziei mongole de la Damasc în 1300. În anii ce au urmat
Ibn Taymiyya () [Corola-website/Science/330922_a_332251]
-
mai degrabă ceea ce el considera a fi “legi făcute de om” (cu referire la codul lor tradițional, Yassa) decât legea islamică sau Șaria. Din această cauză, a considerat că aceștia trăiau într-o stare de jahiliyya, sau ignoranță păgână pre islamică. În afară de aceasta, el a condus mișcarea de rezistență a invaziei mongole de la Damasc în 1300. În anii ce au urmat, Ibn Taymiyya a fost angrenat în intense activități polemice împotriva: 1. Ordinului Rifa’j Sufi 2. Școlii ittihadiyah, o școală
Ibn Taymiyya () [Corola-website/Science/330922_a_332251]
-
eretice În 1306, Ibn Taymiyya a fost închis în Cetatea din Cairo timp de 18 luni sub acuzația de antromorfism, El va fi închis din nou în 1308 pentru alte câteva luni. În 2010 un grup de oameni de științe islamice din Mardin, au susținut că fatwa lui Ibn Taymiyya a fost tipărită greșit într-un ordin de “luptă” împotriva conducătorului care nu aplica legea islamică, și mai degrabă, s-ar referi la ideea de a “trata” Ei și-au explicat
Ibn Taymiyya () [Corola-website/Science/330922_a_332251]
-
nou în 1308 pentru alte câteva luni. În 2010 un grup de oameni de științe islamice din Mardin, au susținut că fatwa lui Ibn Taymiyya a fost tipărită greșit într-un ordin de “luptă” împotriva conducătorului care nu aplica legea islamică, și mai degrabă, s-ar referi la ideea de a “trata” Ei și-au explicat viziunea prin manuscrisul original din librăria Al-Zahiriyah și transmiterea lui Ibn Muflih, studentul lui Ibn Taymiyya. Ibn Taymiyya a criticat cărturarii pentru faptul că, fără
Ibn Taymiyya () [Corola-website/Science/330922_a_332251]
-
sau Sunna. El a susținut că deși prioritatea juridica are locul său, faptul de a-i oferi autoritate fără contextualizare, sensibil la schimbările sociale, și concepția evaluativă în lumina Coranului și a Sunnei, pot duce la ignorarea și stagnarea legii islamice. Ibn Taymiyya a făcut o legătură între extremismul Taqlid-ului (conformarea fără cercetare la școlă de jurisprudență) și practicile Evreilor și Creștinilor care îi considerau pe rabini și clerici zei împreună cu Dumnezeu. Ibn Taymiyya a încercat să: 1. revigoreze înțelegerea credinței
Ibn Taymiyya () [Corola-website/Science/330922_a_332251]
-
Ibn Taymiyya a făcut o legătură între extremismul Taqlid-ului (conformarea fără cercetare la școlă de jurisprudență) și practicile Evreilor și Creștinilor care îi considerau pe rabini și clerici zei împreună cu Dumnezeu. Ibn Taymiyya a încercat să: 1. revigoreze înțelegerea credinței islamice prin aderarea Tawhid-ului 2. eradicheze credințele și obiceiurile pe care le consideră a fi străine de Islam 3. reîntinerirea gândirii islamice corecte și științele adiacente Ibn Taymiyya a crezut că primele 3 generații ale Islamului (Sălaf)- Muhammad și prietenii săi
Ibn Taymiyya () [Corola-website/Science/330922_a_332251]
-
care îi considerau pe rabini și clerici zei împreună cu Dumnezeu. Ibn Taymiyya a încercat să: 1. revigoreze înțelegerea credinței islamice prin aderarea Tawhid-ului 2. eradicheze credințele și obiceiurile pe care le consideră a fi străine de Islam 3. reîntinerirea gândirii islamice corecte și științele adiacente Ibn Taymiyya a crezut că primele 3 generații ale Islamului (Sălaf)- Muhammad și prietenii săi, și urmașii companionilor din cele mai timpurii generații de musulmani - erau cele mai bune modele de viață islamică. Practicile acestora, împreună cu
Ibn Taymiyya () [Corola-website/Science/330922_a_332251]
-
3. reîntinerirea gândirii islamice corecte și științele adiacente Ibn Taymiyya a crezut că primele 3 generații ale Islamului (Sălaf)- Muhammad și prietenii săi, și urmașii companionilor din cele mai timpurii generații de musulmani - erau cele mai bune modele de viață islamică. Practicile acestora, împreună cu Coranul, au constituit un ghid infailibil în viață. Orice deviație de la practicile acestora era considerată a fi bid‘ah, sau inovație, și erau interzise.
Ibn Taymiyya () [Corola-website/Science/330922_a_332251]
-
alte versiuni, însă, în forma sa originală, acest model a fost folosit în ambele orașe, timp de mai multe secole, aceste principale instrumente rămânând populare până târziu în Siria, Egipt și Turcia, cele trei centre de pontaj astronomic din lumea islamică . Modelul lui al-Shatir a influențat astronomia din lumea islamică, răspândindu-se pe scară largă, însă s-a dovedit a fi neroditoare. Ibn al-Shatir a realizat și un sistem de tabele pentru afișarea valorilor anumitor funcții astronomice sferice referitoare la timpul
Ibn al-Shatir () [Corola-website/Science/330926_a_332255]
-
a fost folosit în ambele orașe, timp de mai multe secole, aceste principale instrumente rămânând populare până târziu în Siria, Egipt și Turcia, cele trei centre de pontaj astronomic din lumea islamică . Modelul lui al-Shatir a influențat astronomia din lumea islamică, răspândindu-se pe scară largă, însă s-a dovedit a fi neroditoare. Ibn al-Shatir a realizat și un sistem de tabele pentru afișarea valorilor anumitor funcții astronomice sferice referitoare la timpul de rugăciune, însă latitudinea utilizată pentru aceste tabele a
Ibn al-Shatir () [Corola-website/Science/330926_a_332255]
-
( limba arabă: لطيفة بن منصور, n. 1950 la Tlemcen) este scriitoare de origine algeriană, psihanalist și lingvist. Se preocupă constant de probleme precum rolul femeilor în societatea algeriană , extremismul islamic, traumele și memoriile victimelor. Este fiica unui renumit profesor algerian de matematică, Mohammad Benaouda Benmansour. Face parte dintre cei circa 400.000 de intelectuali algerieni care au decis să-și părăsească țara natală pentru a evita posibilele acțiuni violente realizate
Latifa Ben Mansour () [Corola-website/Science/330905_a_332234]
-
Allamah Muhammad Husayn Tabataba’i sau Seyed Mohammad Hossein Tabatabaei (16 martie 1904—7 noiembrie 1981) (limba persană:علامه سید محمد حسین طباطبائی) a fost unul dintre cei mai proeminenți gânditori contemporani specializați în filosofia islamică și șiism. Este cunoscut pentru realizarea exegezei coranice "Tafsir al-Mizan". S-a născut în Tabriz, Azerbaijan, în nord-vestul Iranului.A studiat la Najaf sub îndrumarea unor maeștrii precum Mirza 'Ali Qadhi (gnoză), Mirza Muhammad Husain Na'ini, Shaykh Muhammad Husain
Muhammad Husayn Tabatabaei () [Corola-website/Science/330903_a_332232]
-
Nasr). În cazul fiecărei sesiuni, textele sacre ale marilor religii care conțin învățături mistice și gnostice, cum ar fi "Dao de Jing" , "Upanișadele" și "Evanghelia lui Ioan", iar , în general, au fost discutate și comparate cu sufismul și cu doctrinele islamice ezoterice. Najaf a fost orașul în care Tabataba’i și-a adus cele mai mari contribuții în domeniul exegezei coranice ("tafsir"), al filosofiei și istoriei credinței șiite. În domeniul filosofiei, cea mai importantă lucrare a sa este „Usul-i falsafeh va
Muhammad Husayn Tabatabaei () [Corola-website/Science/330903_a_332232]
-
importantă lucrare a sa este „Usul-i falsafeh va raveș-e-realism” ("Principiile filosofiei și metoda realismului"), care a fost publicată în cinci volume cu note explicative și comentarii de "Morteza Motahhari". Contribuțiile lui Tabataba’i în domeniul tafsir-ului, al filosofiei și misticismului islamic au generat relativizarea intelectuală a "hawza-ei" (școala teologică șiită), având implicați adânci în planul de învățământ. O altă lucrare filosofică importantă este comentariul amplu la „Asfăr al-'arba'eh”, capodopera lui "Mulla Sadra", ultimul mare filosof și teolog musulman persan
Muhammad Husayn Tabatabaei () [Corola-website/Science/330903_a_332232]
-
fi în această lume, atunci când este și atunci când nu mai este pe această lume. Filosofia lui se axează pe tratarea sociologică a problemelor umane. Alte două lucrări ale sale, "Bidăyat al-hikmah" și "Nihăyat al-hikmah", sunt considerate opere redutabile ale filosofiei islamice. Lui Tabataba’i îi mai aparțin și câteva tratate despre istoria șiismului. Unul dintre acestea cuprinde clarificările sale și expunerea credinței șiite ca răspuns la întrebările adresate de renumitul orientalist francez, Henry Corbin. Încă una dintre cărțile sale pe această
Muhammad Husayn Tabatabaei () [Corola-website/Science/330903_a_332232]
-
William Chittick" sub titlul Islamul Șiit. Aceste cărți furnizează instrumentul academic ideal de demontare, eliminare și clarificare a celor mai răspândite preconcepții nocive despre credința șiită, pentru a deschide calea unei mai bune înlegeri ecumenice între diferitele școli de gândire islamice. • Shi’ah dar islam (Islamul șiit); Usul-i-falsafeh va ravesh-i-ri'alism ( Principiile filosofiei și metoda realismului) - apărută în cinci volume, cuprinzând comentariile lui Murtada Mutahhari; • Hashiyah-i kifayah (Glose al-kifayah); • Mushabat ba Ustad Kurban (Dialoguri cu Profersor Corbin) - apărută în două volume
Muhammad Husayn Tabatabaei () [Corola-website/Science/330903_a_332232]
-
cinci volume, cuprinzând comentariile lui Murtada Mutahhari; • Hashiyah-i kifayah (Glose al-kifayah); • Mushabat ba Ustad Kurban (Dialoguri cu Profersor Corbin) - apărută în două volume, având la bază conversațiile dintre Tabataba'i și Henry Corbin; • Risalah dar hukumat-i islami (Tratat de guvernare islamică); • Risalah dar quwwah wafi'(Tratat de potențialitate și actualitate); • Risalah dar ithbat-i dha~t (Tratat privind dovada esenței divine); • Risalah dar sifat (Tratat despre atributele divine); • Risalah dar ata (Tratat privind actele divine); • Risalah dar wasa'il (Tratat privind mijloace
Muhammad Husayn Tabatabaei () [Corola-website/Science/330903_a_332232]
-
și Dumnezeu. Înainte de convertirea sa oficială, Haddad a studiat Islamul Șiit și a declarant într-un interviu pentru revista Al-Jareema că un rol important în convertirea ei la Islam a reprezentat și faptul că a fost prezentă la cursurile cărturarilor islamici, Șeic-ul Al-Shrawi și Tarek Swaed. Spre sfârșitul anului 2008, Haddad a anunțat că lucrează la un duet cu Alicia Keys, însă aceasta din urmă a cerut o jumătate de milion de dolari pentru duet ceea ce a fost prea mult
Diana Haddad () [Corola-website/Science/330923_a_332252]
-
se ia în considerare semnificația textului după verdictul și după regulile care disting un randament acceptabil ca fiind atribuit Profetului Muhammad. Numeroși cercetători, filologi, teologi și juriști din secolul al 2-lea Hj au întreprins călătorii în toate regiunile lumii islamice, pentru a aduna tradițiile de la autoritățile în materie, și pentru a le clasa după diverse criterii. Aceștia vor purta numele de tradiționiști (muhaddisun). Pe la sfârșitul secolului al II-lea Hj / al VIII-lea Gr., nevoia de a dispune de lanțuri
Știința de hadis () [Corola-website/Science/330931_a_332260]