13,535 matches
-
șeful unui grup de oameni credincioși, pe care îi numește în fruntea ducatelor și comitatelor. Prin legături personale, Carol cel Mare a încercat să asigure unitatea imperiului, între împărat și subordonații săi existând legăturile de vasalitate, care se bazau pe jurământul de credință al vasalilor față de suzeranul lor. Până la sfârșitul secolului al IX-lea, au existat 300 de comitate. Beneficiile pe care le oferă ducatele și comitatele se stabileau pe baza unui privilegiu acordat de împărat. Legătura de vasalitate era întărită
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1425, sora nobilului Andrei Oligmondovici și soră cu Sofia, soția regelui polon. Deși din afară domnia lui Iliaș nu era amenințată de nimeni, pentru a fi sigur de sprijinul regelui polon, la 23 septembrie 1436, după ce a depus la Liov jurământul de credință față de rege, domnul se obliga să dea regatului vecin Țara Șepenițului, cu cetățile Hotinul, Țețina și Hmielovul “cu toate ținuturile, locurile, satele”. La 28 februarie 1444, cetățile respective se aflau în mâinile Marincăi, soția lui Iliaș. Aceasta, împreună cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
noștrii i-am făcut lege după legea țării, ca să jure Misea pentru acel sat, împreună cu popa Hanco, cu pan Stan Babici, cu pan Groza Coabinci și pan Tador Ansanul.” Misea a jurat cu acești jurători și a câștigat acel sat. Jurământul unor martori era mai tare decât înscrisul lui Bera ! La 30 decembrie 1465, Boldur, cu giupăneasa lui, Naste, și Petre Stravici, și Feti Brătulescul, se pârăsc cu Ona pentru satul Stroești și, deși, e vorba de trei boieri, rămân de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mic al lui Dragomir Albul, pomenit într-un document din 18 noiembrie 1393. Giurgiu a avut patru fii, Ivașcu, Stețco, Danco și Mihul Starostici (Stărostescul, după dregătoria de staroste). Ei sunt pomeniți, la 19 septembrie 1436, când depun, la Liov, jurământul de credință față de regele Vladislav al Poloniei. Genealogia familiei lui Giurgiu de la Frătăuți a făcut-o Mihai Costăchescu. Către sfârșitul secolului al XV-lea, urmașii lui Giurgiu de la Frătăuți împărțiseră moșia între ei. Dintre cei patru fii ai lui Giurgiu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Române “erau două oști: oastea domnului, cea care depindea direct de el, formată din recrutarea țăranilor liberi, a nemeșilor și a micilor stăpâni de pământ și oastea feudală a boierilor mari care depindea de domn în mod indirect, pe temeiul jurământului de credință feudal”. Curtenii care făceau parte din oastea domnului erau identici cu gloatele și erau pedeștrii. După P. P. Panaitescu, curtenii “sunt oastea din satele care depindeau de un centru de adunare, de o curte domnească”. În monografia închinată
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Zografu, la 10mai 1466, ca după aceea să apară în alte16 privilegii date bisericii. A mai fost folosit la 15 octombrie 1491, când alipește mai multe sate ocolului de la Vaslui. Io și Noi sunt folosite împreună în actul care consemnează jurământul de la Colomeea, din 1485, și în tratatul de la Hârlău, din iulie 1499. În documentele redactate în limba latină apare și cuvântul heres (haeres), care înseamnă moștenitor. Titlul domnului a mai cuprins și formule care arată originea divină a puterii lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care îngăduie reconstituirea, în parte, a fostului palat domnesc. A existat și o curte domnească construită de Ștefan cel Mare, pe care au ars-o turcii în timpul incursiunii făcute în anul 1485, când domnul se afla în Polonia să depună jurământul de credință față de regele Cazimir. Refăcută după aceea, ea a cunoscut o perioadă de strălucire în timpul Movileștilor și a lui Vasile Lupu. Ținând seama de importanța strategică a târgului Vaslui, Ștefan cel Mare s-a îngrijit de curțile domnești din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
îi va restitui trei sate dintr-o moșie de peste 50 de sate. Pentru definirea omului politic, interesante sunt și cele două tratate încheiate cu polonii, în 1462 și 1468, prin care domnul făgăduia că va merge în persoană să depună jurământul de credință față de rege. Domnul făgăduia că nu va recunoaște un alt stăpân și nu va unelti împotriva regelui și a regatului, dimpotrivă îl va ajuta “împotriva oricărui neprieten, noi înșine, cu capul nostru, de câte ori va fi nevoie.” Dar, “dacă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
război cu tătarii ori cu alți vrășmași ai noștri, sau dacă însăși persoanei noastre s-ar întâmpla vreo neputință sau vreo altă nevoie”, domnul îl va înștința pe rege, urmând să se fixeze alt loc și altă dată ca să depună jurământul. Abilitate politică în măsură să îi îngăduie domnului să amâne timp de 23 de ani prezentarea sa în fața regelui. Chiar în scrisoarea trimisă regelui, îndată după campania din 1467, domnul, fin diplomat, repeta că el a obținut victoria datorită ajutorului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pâine și apă, cerându-le supușilor să facă același lucru și să dea slavă lui Dumnezeu. La Războieni “a stat în voința lui Dumnezeu ca să mă pedepsească pentru păcate și lăudat să fie numele său”. A promis supunere, a depus jurământul de credință în fața unui rege, cu speranța că va dobândi ajutorul de care avea să cucerească Cetatea Albă și Chilia. Singur nu o putea face. Și nu i s-a dat nimic, în afară de laude venite chiar și de la Sfântul Scaun
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Dumnezeu pe “dușmani i-am călcat în picioarele noastre, și pe toți i-am trecut prin ascuțișul sabiei”; și se ruga domnul, în continuare, “să dea Dumnezeu ca dușmanii noștrii să ajungă sub picioarele noastre și sub săbiile noastre”. Locul jurămintelor, al solicitărilor este luat de acela al reproșurilor: ”...văd că nu vreți să vă amintiți, îi spunea Ștefan solului polon, că v-a fost bine cu mine și că am fost pentru voi și scut și apărare din orice parte
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au greșit și cum anume ar fi trebuit sau ar trebui să procedeze. M-a preocupat întotdeauna aflarea felului în care să mă pot apropia de sufletul lor, de al fiecăruia în parte și cred că, așa cum medicii au acel Jurământ al lui Hippokrates, tot la fel și noi, profesorii, avem un jurământ al nostru, care ne obligă să punem răbdare și suflet în ceea ce facem, indiferent de cât de aspre ar fi condițiile în care ne desfășurăm activitatea. Cei care
S? facem din istorie o ?tiin?? vie! () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83587_a_84912]
-
procedeze. M-a preocupat întotdeauna aflarea felului în care să mă pot apropia de sufletul lor, de al fiecăruia în parte și cred că, așa cum medicii au acel Jurământ al lui Hippokrates, tot la fel și noi, profesorii, avem un jurământ al nostru, care ne obligă să punem răbdare și suflet în ceea ce facem, indiferent de cât de aspre ar fi condițiile în care ne desfășurăm activitatea. Cei care îmbrățișează această profesie știu, în majoritate, că munca de la catedră o faci
S? facem din istorie o ?tiin?? vie! () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83587_a_84912]
-
scos cu mână tremurândă dosarul cu documente originale privind tezaurul trimis la Moscova și mi-a spus cu o voce foarte gravă: „Din 1922, acest dosar se dă din mână în mână, de la guvernator la guvernator, ca un talisman cu jurământ că fiecare guvernator al B.N.R. va face totul pentru recuperarea aurului nostru”. Este momentul, cred, să dau raportul cu ce am reușit să fac în acest domeniu. În primul rând am sprijinit publicarea mai multor lucrări despre soarta tezaurului, pentru ca
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
-i era pe voie și toți ne feream să-i stăm În cale. Cumătrul Dorca nu m-a spus lui Tata și Îi mulțumesc și acum. M-am jurat Însă că nu voi fuma niciodată și m-am ținut de jurământ până la banchetul de Bacalaureat, când profesorii și colegii, bine dispuși, m-au obligat să fumez o țigară, să dansez o colegă și să beau un pahar de vin. Vinul l-am băut căci era procurat de mine și Îi rezistam
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
mi-a căzut În mână cartea lui H.R. Patapievici: “Zbor În bătaia săgeții”, (ed. II, Humanitas, București). Citind paginile despre stagiul militar, am retrăit zilele pe care le-am Îndurat În toamna anului 1951, la unitatea din Călărași. Am depus jurământul militar Într-o stare de mizerie fiziologică și morală apropiată de pragul de jos al rezistenței. De altfel, comandantul de pluton a dispus internarea mea imediată la infirmerie. După o săptămână de repaus și Îngrijiri medicale am revenit la pluton
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Împărăție, iar aceea a cerut Capul Sf. Ioan Botezătorul, Irod a săvârșit nelegiuirea. A făcut aceasta din mândrie și din prea multul vin pe care-l băuse. Nu se aștepta să-i ceară Capul Sfântului, dar putea să-și calce jurământul și ar fi fost foarte bine să și-l calce! Dar n-a făcut-o din mândrie și sub influența băuturii celei multe, a vrut să dovedească prietenilor că-și respectă jurământul. De aceea, trebuie multă cumpătare la băutură. Cele
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
ceară Capul Sfântului, dar putea să-și calce jurământul și ar fi fost foarte bine să și-l calce! Dar n-a făcut-o din mândrie și sub influența băuturii celei multe, a vrut să dovedească prietenilor că-și respectă jurământul. De aceea, trebuie multă cumpătare la băutură. Cele mai oribile crime și divorțuri și alte asemenea se fac din cauza băuturii prea multe. De multe ori auzi pe unii că spun, atunci când beau, că mai merge, că mai pot bea sau
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
neînfrânt Ai crezut că te-ai luptat Țara toată ai salvat! De turci și de tătari Și de alți dușmani mai mari Astăzi cei ce ne conduc Au pus țara sub papuc N-au credință, nici cuvânt Au uitat de jurământ Și de cei mici de jos Care i-au votat frumos! Nu umblă pe jos În țară Cum făceai odinioară Să cunoască traiul țării Și răbdările Durerii Doar ei să se Îmbogățească La loc contul să Îl crească Își tot
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
fi prelungit. Toate solicitările se făceau pe cale ierarhică, orice abatere putând echivala cu concedierea. Salariul se plătea chenzinal, nu săptămânal, iar aprovizionarea făcută de administrație trebuia să fie acceptată, indiferent dacă era suficientă sau nu. Declarația era însoțită de un jurământ de credință față de rege și de Constituție, în spiritul căruia proaspătul angajat trebuia să-și facă meseria. Tratamentul aplicat muncitorilor explică amploarea mișcărilor muncitorești și permanenta agitație sindicală (de obicei, adoptând un discurs de stânga), care a marcat activitatea Atelierelor
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
de barbă la praznic, în cimitir, și chiar în biserică, de către orășenii revoltați. Episcopul explica Vaticanului că nemulțumirea adâncă a credincioșilor se datora faptului că preoții erau „robiți desfrâului, beției și gâlcevilelor [...] au dat prilej întru aceasta poporenilor neciopliți”. Nici jurământul de castitate nu mai era respectat (în absența episcopului, preotul petrecea zile și nopți cu „femei rele”, uneori fiind reclamat că „a necinstit femeia cu atingeri necuviincioase”); alteori, în zile de sărbători, oamenii îl chemau pe preot de la cârciumă ca să
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Cuza a fost ales deputat în Adunarea Electivă a Moldovei. În seara zilei de 3 ianuarie 1859, a fost propus și desemnat candidat unic al Partidei Naționale, iar la 5 ianuarie Adunarea Electivă l-a ales domn al Moldovei. În jurământul pe care l-a rostit, cu prilejul alegerii sale ca domn al Moldovei, noul domnitor s-a angajat să fie „credincios Constituției în textul și spiritul ei”, să păzească cu sfințenie „drepturile și interesele Patriei”. Victor Place, consulul Franței la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
victima canaliilor, dar, la urma urmelor, tot binele triumfă. Se făcu deci lista miniștrilor, când fu vorba de subsecretari de stat Dinu crezu că fiecare titular va alege pe al său. Care îi fu mirarea în momentul de a depune jurământul când văzu în capul numelor pe al lui Mavrodi 303! Voi să nu se ducă la Palat, dar era cam târziu ca să se retragă, prea mare scandal și prea mare frică de ruptură în partid - lucru așa dorit de sus
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ridicarea corpului și nici nu salută pe doamna. Dinu sosise cu primul tren. De la gară, corpul fu dus direct la Ateneu, de unde era să se pornească la cimitir. Duminică, 31 decembrie, dr. Angelescu singur fu chemat la Peleș, unde depuse jurământ ca președinte de Consiliu, fără însă ca colegii lui, ieșiți din funcțiune prin moartea lui Duca, să împlinească și ei aceeași formalitate pentru a putea funcționa legalmente. Locul de șef al Partidului Național Liberal rămăsese vacant. Dinu, care era desemnat
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
scoate țara din nevoie fără Dinu Brătianu, fără de mine, fără Titulescu, Dimitriu și Lapedatu? Nici trei luni nu vor ține“. S-au întors în București cu această știre senzațională, iar Tătărescu a pornit din nou cu trenul special ca să depună jurământ. Jurământ a depus, dar minister nu avea, căci Lapedatu și Dimitriu nu primeau, iar Titulescu, chemat la telefon la St. Moritz, răspundea lui Puiu Dumitrescu: „În ce calitate mă întrebi de vin în țară? Eu nu am să răspund de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]