5,988 matches
-
Am să vă povestesc niște întâmplări de acolo. De aici, din zonă eram eu, Donțu Iordache 16, Jan Iacob 17 și moș Dărăbană 18, că era mult mai bătrân ca mine. C. I.: Erau și legionari acolo? S. M.: Nu vorbeau legionarii cu noi. Eu am un prieten care este de seama mea, arestat în 1948 sau 49 cu Frățiile de Cruce, la Deva și locuiește acum în Bârlad. Îi zice Manta Gheorghe 19, dar el este bolnav, este îndoctrinat. Mi-e
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
1948 sau 49 cu Frățiile de Cruce, la Deva și locuiește acum în Bârlad. Îi zice Manta Gheorghe 19, dar el este bolnav, este îndoctrinat. Mi-e prieten foarte bun, nu mă cert cu el că n-are niciun rost. Legionarii nu vorbeau cu mine pentru că nu am intrat în tagma lor, și trebuia să intrăm ca să putem vorbi cu dânșii. Noi n-aveam ce discuta fiindcă între ei era un codoș, cu un picior mai scurt și cu o cârjă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mi s-a spus: "ăștia-s pochii, măi! Asta e, caută mâncare pochii!" Nu făceau decât schimb de țigări, schimb de pâine, asta făceau popii, nu erau cu credința. E o bazaconie ce se spune. Cu credința au fost doi-trei legionari care au fost cu adevărat trup și suflet. Că l-am avut aici în oraș pe popa Bîrnovescu 23, care a fost trup și suflet, preot! A mai fost unul de pe la... C. I.: Pe aceștia i-ați întâlnit la Canal
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
norma, nu și-a câștigat bucata de pâine" și așa mai departe. "Băi, ce ești tu aicea băi?" l-am luat eu la rost. "Pentru ce ești tu venit aici? Nu ești hoț ca și mine? Sau ceea ce faceți afară legionarii faceți și aici?" Adică legionarii erau afară cei mai ai dracu turnători și codoși. A bufnit baraca în duduială. Toți au sărit între paturi, se gândeau la vreo bătaie. Imediat a vrut acela să plece să-și vadă de treabă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
bucata de pâine" și așa mai departe. "Băi, ce ești tu aicea băi?" l-am luat eu la rost. "Pentru ce ești tu venit aici? Nu ești hoț ca și mine? Sau ceea ce faceți afară legionarii faceți și aici?" Adică legionarii erau afară cei mai ai dracu turnători și codoși. A bufnit baraca în duduială. Toți au sărit între paturi, se gândeau la vreo bătaie. Imediat a vrut acela să plece să-și vadă de treabă, că a venit normatorul. N-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nu m-au mai întrebat nimic. A trecut treaba asta și după vreo două zile l-au mutat pe brigadierul acesta de la noi și l-au adus pe altul, Ciobanu, care fusese în Securitate, dar avea și un trecut de legionar... C. I.: Și a fost demascat ca fiind fost legionar și băgat la... S. M.: Zdup! Și probabil m-au dat pe mine în primire, că eu în perioada aia am slăbit tare de tot. Mi-am zis: "măi, ce dracu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
lălăiam. C. I.: Cioplitorii erau tot deținuți? S. M.: Da, tot deținuți. Ce s-a-ntâmplat? Într-una din seri, ne vine un cetățean însoțit de un subofițer care-l recomandă pe acela ca fiind brigadierul nostru. Și era unul din legionarii condamnați în... 1944... 43? C. I.: De la rebeliunea legionară? Adică din 1941. S. M.: Da, de atunci, care au fost condamnați pe vremea aia și nu-și ispășiseră pedeapsa și acum îi arestase din nou. Ăsta care a venit la noi
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și seara, după ce se dădea stingerea, se făceau cursuri de geografie, de istorie și ne vorbeau nouă, la toți ceilalți, și noi ascultam pe lângă ei. Însă ce-am remarcat, și am reținut foarte bine: în grupul respectiv au fost și legionari, dar legionarii au fost dați deoparte, au fost izolați în grup, deși n-au fost scoși afară din celulă. Legionarii au fost izolați în acel grup al deținuților politici, îi marginaliza toată lumea. C. I.: Penitenciarul din Iași era unul de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
după ce se dădea stingerea, se făceau cursuri de geografie, de istorie și ne vorbeau nouă, la toți ceilalți, și noi ascultam pe lângă ei. Însă ce-am remarcat, și am reținut foarte bine: în grupul respectiv au fost și legionari, dar legionarii au fost dați deoparte, au fost izolați în grup, deși n-au fost scoși afară din celulă. Legionarii au fost izolați în acel grup al deținuților politici, îi marginaliza toată lumea. C. I.: Penitenciarul din Iași era unul de tranzit? G.
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și noi ascultam pe lângă ei. Însă ce-am remarcat, și am reținut foarte bine: în grupul respectiv au fost și legionari, dar legionarii au fost dați deoparte, au fost izolați în grup, deși n-au fost scoși afară din celulă. Legionarii au fost izolați în acel grup al deținuților politici, îi marginaliza toată lumea. C. I.: Penitenciarul din Iași era unul de tranzit? G. S.: Da, era un fel de tranzit pentru aceia, pentru că i-au scos, cu timpul, și i-au
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
lucruri reprobabile. D.V.: Ați pomenit de Radu Gyr. Pentru mine a fost un fel de zeu. C.I.: L-ați întâlnit în detenție? D.V.: Nu l-am întâlnit. El a făcut aproape tot timpul la Aiud, că acolo era închisoarea foștilor legionari, dar vă spun că un poet, un suflet uriaș precum a fost și a avut acest Radu Gyr poate greu se va mai naște în viața acestui popor. De-ați ști cât de mult ne-am bucurat noi, foștii deținuți
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
24 pl.; N.E. Rogovin, „Biserica înălțării din Colomenscoe”, Moscova, 1947, 10 p. + 26 pl. cu 52 fig. P.P. Panaitescu (pseudonim Al. Grecu) a fost și el uimitor de prolific, având în vedere apartenența sa la Mișcarea Legionară. O dată încheiată înțelegerea legionarilor cu comuniștii, intuită și inițiată de însuși P.P. Panaitescu, acesta s-a integrat perfect atât ideologic, cât și profesional. De altfel, el era adeptul materialismului istoric, ceea ce i-a înlesnit convertirea la marxism (deopotrivă cu viziunile antidemocratice și anticapitaliste specific
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Română de la Roma: Scarlat Lambrino (director 1941-1947), Sever Pop (subdirector), Dinu Adameșteanu (membru 1940-1942 și bibliotecar 1943-1946); Emil Panaitescu (director 1929-1940; profesor Universitatea din Roma 1940-1958), Dimitrie I. Găzdaru (director 1940; profesor de limbi și literaturi romanice la Iași; fost legionar, din 1940 în străinătate), Petre Vălimareanu (istoria Bisericii - Vatican), Petre Iroaie (lector limba și literatura română, Universitatea din Roma); în Franța - Școala Română de la Paris: Constantin Marinescu (director; fost profesor de istorie medievală universală la Cluj-Napoca 1925-1943, unde fusese și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
toamna 1944 - primăvara 1945)* Identificarea și evoluția unui subiect istoric. Probleme. Surse Istoriografiei române dinainte de 1989 îi erau inaccesibile o multitudine de subiecte, cele mai multe cantonate în istoria recentă. Unul dintre acestea era legat de acțiunile inițiate de germani și de legionari în România după lovitura de stat de la 23 august 1944. Episodul parașutiștilor legionari progermani era menționat la cursurile despre Mișcarea Legionară, pe care membrii Direcției Generale a Securității Statului le urmau la sfârșitul anilor ’40. De asemenea, chestiunea era uneori
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
române dinainte de 1989 îi erau inaccesibile o multitudine de subiecte, cele mai multe cantonate în istoria recentă. Unul dintre acestea era legat de acțiunile inițiate de germani și de legionari în România după lovitura de stat de la 23 august 1944. Episodul parașutiștilor legionari progermani era menționat la cursurile despre Mișcarea Legionară, pe care membrii Direcției Generale a Securității Statului le urmau la sfârșitul anilor ’40. De asemenea, chestiunea era uneori invocată în aceeași instituție cu ocazia luptelor pentru putere din Partidul Comunist autohton
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
acesta practic nu a știut nimic despre acțiunile inițiate de germani pentru recâștigarea pozițiilor pierdute în România. în Pentru Patrie, revistă a Ministerului de Interne, se publicau în anii ’70-’80 grupaje privind lupta dusă de comuniști și Securitate contra legionarilor, a agenților străini, a „bandiților” din munți ș.a.m.d. Chiar dacă în unele cazuri situațiile și/sau personajele erau reale, de cele mai multe ori era vorba despre literatură propagandistică de un nivel scăzut. Cu timiditate au apărut mărturii în Germania, unii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a agenților străini, a „bandiților” din munți ș.a.m.d. Chiar dacă în unele cazuri situațiile și/sau personajele erau reale, de cele mai multe ori era vorba despre literatură propagandistică de un nivel scăzut. Cu timiditate au apărut mărturii în Germania, unii legionari și-au scris și publicat memoriile în străinătate, justificându-și atitudinile, acțiunile, toate acestea - cu distanțarea critică necesară - dovedindu-se utile ca izvoare istorice. în același timp, câteva extrem de sumare mențiuni orientate ideologic au fost publicate în România, unele la fel de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
se produseseră defecțiuni în interiorul corpului de generali, iar trupele române au executat ordinele regelui și ale noului guvern de la București, germanii au apelat la cei pe care în ultimii ani îi ținuseră ca mijloc de șantaj la adresa mareșalului Ion Antonescu: legionarii aflați în lagărele sale ca „oaspeți”. Se spera că astfel se vor recâștiga măcar părți din armata română. Horia Sima, comandantul Mișcării Legionare, a fost eliberat la 24 august 1944 din lagărul de la Sachsenhausen-Oranienburg, apoi dus la Berlin, unde a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Sima în Ungaria, pentru ca de acolo să organizeze „propaganda în mijlocul populației românești și al armatei române privind necesitatea blocării ofensivei armatelor sovietice”. Himmler l-a invitat apoi și pe Sima, reamintindu-i că în 1941 îi salvase viața și că legionarii primiseră ajutor german în toți acești ani. între timp, generalul Arthur Phleps primise ordine de la Himmler să preia comanda trupelor din Transilvania, promițându-i forțe suplimentare (trei divizii). Șeful SS aprecia că, „chiar dacă cea mai mare parte a teritoriului României
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Imediat după ieșirea de la Himmler, Schmidt și Sima au fost invitați la Ribbentrop, aflat în reședința sa nu departe de Rastenburg. Liderul GEG l-a informat „amănunțit” pe ministrul de Externe german cu privire la situația din România. Ribbentrop era interesat dacă legionarii reprezentau „o forță serioasă”, dacă se putea pune bază pe ei, dacă aveau suport popular în România. Schmidt era de părere că „legionarii sunt o forță care trebuie luată în calcul”, dar nu era sigur că ei aveau să se
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
l-a informat „amănunțit” pe ministrul de Externe german cu privire la situația din România. Ribbentrop era interesat dacă legionarii reprezentau „o forță serioasă”, dacă se putea pune bază pe ei, dacă aveau suport popular în România. Schmidt era de părere că „legionarii sunt o forță care trebuie luată în calcul”, dar nu era sigur că ei aveau să se bucure de sprijinul populației în eventualitatea ajungerii la putere. Ribbentrop a desemnat împreună cu Schmidt componența viitorului guvern. Tot la acea întâlnire, Ribbentrop i-
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
România. îmbrăcat în uniformă germană, acesta a fost transportat la Târgu Mureș, care se afla încă sub controlul Wehrmacht-ului. Rămas în oraș după ce germanii l-au evacuat, Stoicănescu s-a îndreptat apoi spre sud, el fiind și cel dintâi legionar care a plecat spre București. Constantin Stoicănescu era unul dintre fidelii lui Horia Sima, ei fiind în aceeași tabără în timpul lungii și frustrantei „recluziuni” germane. Unul dintre disidenții legionari, preotul Ștefan Palaghiță, avea să-l caracterizeze astfel pe Stoicănescu: „dotat
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
s-a îndreptat apoi spre sud, el fiind și cel dintâi legionar care a plecat spre București. Constantin Stoicănescu era unul dintre fidelii lui Horia Sima, ei fiind în aceeași tabără în timpul lungii și frustrantei „recluziuni” germane. Unul dintre disidenții legionari, preotul Ștefan Palaghiță, avea să-l caracterizeze astfel pe Stoicănescu: „dotat cu o fantezie nebuloasă, capabil de insinuări mieroase, înclinat spre intrigării”. 2.4. Sarcina lui Vasile Iașinschi La începutul lunii septembrie 1944, Vasile Iașinschi, fost titular al Ministerului Muncii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Legionară (septembrie 1940 - ianuarie 1941), a fost trimis de la Viena la Târgu Mureș, cu misiuni informative. A înființat „un comandament al serviciului de informații legionar”, în care au intrat: Nicolae Petrașcu, secretar al Gărzii de Fier; Boborodea, fost șef al legionarilor din Deva; Nistor Chioreanu, fost șef al legionarilor din Sibiu; Constantin Stoicănescu, fost șef al legionarilor din Banat, plus alți câțiva lideri legionari. „Legionarii care au intrat în statul-major al lui Iașinschi reprezentau activul Gărzii de Fier ce avea în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de la Viena la Târgu Mureș, cu misiuni informative. A înființat „un comandament al serviciului de informații legionar”, în care au intrat: Nicolae Petrașcu, secretar al Gărzii de Fier; Boborodea, fost șef al legionarilor din Deva; Nistor Chioreanu, fost șef al legionarilor din Sibiu; Constantin Stoicănescu, fost șef al legionarilor din Banat, plus alți câțiva lideri legionari. „Legionarii care au intrat în statul-major al lui Iașinschi reprezentau activul Gărzii de Fier ce avea în spate mulți ani de muncă în ilegalitate și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]