13,988 matches
-
categorii variate de probleme care privesc educația și instrucția unor categorii diverse de beneficiari din cadrul comunității respective. Aceste servicii sunt focalizate pe categorii de beneficiari/populații-țintă (copii, tineri, adulți), organizate pe diverse niveluri (preuniversitar, universitar, postuniversitar), cicluri (preșcolar, primar, gimnazial, liceal, superior) sau forme de pregătire (în sistem public sau privat, obligatorii sau opționale, permanente, periodice sau ocazionale, mai ales în formele de educație a adulților etc.); ele antrenează persoane specializate, alocă resurse materiale, financiare și logistice în funcție de specificul programelor și
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
dezvoltare a capacității instituționale de elaborare, planificare și implementare a unor programe de studiu, prin care se formează încrederea beneficiarilor că organizația furnizoare de educație satisface standardele de calitate. Controlul calității educației în instituțiile de învățământ preșcolar, primar, gimnazial, profesional, liceal și postliceal presupune activități și tehnici cu caracter operațional, aplicate sistematic de o autoritate de inspecție desemnată pentru a verifica respectarea standardelor prestabilite. Îmbunătățirea calității educației presupune evaluare, analiză și acțiune corectivă continuă din partea organizației furnizoare de educație și se
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
dezbaterea unor teme de larg interes social-cultural și educațional, din perspectiva educației permanente; preocuparea de a realiza efectiv învățământul general obligatoriu, condiție a unor șanse egale pentru toți la o educație de bază corespunzătoare standardelor calitative europene; susținerea modernizării învățământului liceal și profesional, în concordanță cu cerințele actuale și cu perspectivele dezvoltării economico-sociale a țării și ale integrării europene; implicarea activă în formarea continuă a cadrelor didactice; difuzarea prin mass-media a obiectivelor și realizărilor societății. Între acțiunile de recuperare, merită să
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
în fiecare zonă fiind criteriul principal ce trebuie avut în vedere. Unitatea de învățământ preuniversitar de stat este definită ca entitatea școlară ce are înscriși în cursul unui an deînvățământ un număr minim de 200 de elevi din învățământul obligatoriu, liceal și/sau de arte și meserii sau minimum 100 de preșcolari. Unitățile de învățământ care au un număr mai mic de 200 de elevi sau 100 de preșcolari intră în componența unor unități de învățământ cu personalitate juridică aparținând aceluiași
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
showdoc.cfm?id=49. Hill, P.; Bonan, J., 1991, Decentralization and Accountability in Public Education, Rand Corporation, Santa Monica, CA. Institutul de științe ale Educației, 2004, Antologia legilor învățământului din România. Institutul Național de Statistică, 2006, Învățământul primar, gimnazial și liceal la începutul anului școlar 2005-2006. Levitas, T.; Herczynski, J., 2001, Decentralization, Local Governments, and Education Reform în Post-Communist Poland, LGI, Open Society Institute. Ministerul Educației și Cercetării, 2004, Managementul financiar și administrativ al școlii într-un mediu descentralizat. Ministerul Educației
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
Dincolo de mască. A urmat o perioadă de elaborare a scenariilor didactice, iar apoi o alta în care acestea au fost performate efectiv, sub forma unor ateliere de lucru, la care au participat un număr de 33 de elevi, din clasele liceale, de la a-IX-a la a-XII-a, atât de la profilul uman, cât și real. "Cursurile" au fost proiectate interactiv și au fost performate în echipă, de profesori de mai multe specialități (matematică, biologie, literatură, muzică, desen, geografie, religie). Derulate timp de 10 săptămâni
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
de excepție, care au așezat numele liceului nostru în elita învățământului preuniversitar românesc, începând din perioada interbelică și continuând până în prezent. Ultima, în această serie de experiențe de excepție, o reprezintă proiectul didactic transdisciplinar, Anonimul din spatele măștii, derulat la clasele liceale, în anul școlar 2008-2009. Proiectul constituie o premieră absolută în învățământul preuniversitar, căci încercarea de a transpune în practica didactică transdisciplinaritatea în accepția consacrată de Basarab Nicolescu este unică, deocamdată. Un asemenea proiect era firesc să apară în climatul intelectual
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
materii, subiecte etc., ne învață să gândim outside of the box, lucru mult mai util pentru viitor." (Patricia Imbăruș) "abordarea unui subiect din mai multe puncte de vedere" (Doris Burnaz) "Transdisciplinaritatea este un proiect care a reușit identificarea paradigmelor disciplinelor liceale și unirea lor în scopul unei mai bune performanțe intelectuale și spirituale a elevului și (de ce nu?) a profesorului." (Ioana Hălmăgean) "probleme abordate din diverse perspective" (Kinga Darida) "ca fiind pânza de păianjen de care am rămas agățat, pânză prinsă
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
web a școlii, dublat de unul "live", la clasă, făcut de noi, cei implicați în proiect. O întâlnire în Sala Festivă a liceului, în care, într-o manieră originală, ne vom prezenta fiecare intențiile. Sunt invitați toți elevii din clasele liceale. Data: 12 noiembrie 2008. Până atunci mai am de integrat materialele Dianei și ale lui Mircea. Să fie într-un ceas bun! Miercuri, 12 noiembrie 2008, ora 14, în Sala Festivă Zi importantă. Ne întâlnim, de dimineață la cancelarie, la
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
doctoratul în filologie în 1982, cu teza Argoul românesc. Activează ca inspector general de limba și literatura română în Ministerul Educației în perioada 1990-2007, iar din anul 1995 este președinta Secretariatului Național al Învățământului Catolic din România. Predă în învățământul liceal și universitar, fiind autoarea unui important număr de manuale școlare, cărți cu profil didactic, cursuri universitare și articole de specialitate. Își face debutul literar în 1996, cu volumul de versuri Polenul clipei (cu o prefață de Cezar Baltag), iar în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Sibiu. Este abilitată ca profesor metodist, mentor și formator, fiind coautoare a unor manuale școlare de literatură universală pentru liceu și auxiliare didactice. Cuvânt înainte Grație manierei inovatoare în care este concepută, lucrarea de față le oferă elevilor din învățământul liceal - în special celor din clasele terminale - șansa de ași consolida competențele de bază și de ași dezvolta competențele specifice care le vor asigura succesul la examenul de bacalaureat. Prin structură și conținut, cartea respectă întru totul noua programă pentru examenul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
contactul cu experiențe umane, cu personaje și aventuri ale cunoașterii ori ale trăirilor interioare închise în paginile marii literaturi. (Dezvoltarea argumentului, ilustrarea lui cu experiențe/cu revelații personale) CONCLUZIE: În concluzie, generalizarea studiului literaturii universale la toate profilurile de învățământ liceal (fie și pentru un singur an școlar) nu poate fi decât benefică, atât pentru nivelul cultural al tinerei generații, cât și pentru beneficiul unei societăți alcătuite din „cetățeni ai universului“. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte) Relația dintre două personaje
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
din care este alcătuită. Dacă la ciclul primar avem clase paralele cu program de înot, rata mare de pierdere a copiilor în urma selecției secundare nu ne permite să avem clase paralele cu program de înot la ciclurile gimnazial și liceal. Soluția adoptată în urma acestei stări de fapt este constituirea grupelor de nivel (începători, avansați, grupă de performanță, grupă de mare performanțăă în componența cărora intră sportivi de vârste și valori relativ apropiate 6.1. Indici și metode obiective de măsurare
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
du français (FLM/FLS/FLE) GRAMMATICA, Arras, Franța, Collège " Sainte-Austreberthe ", Montreuil-sur-Mer, Franța, Liceul Academiei de Stiinte, Chișinău, Republica Moldova, Liceul "Al. I. Cuza", Chișinău, Republica Moldova, Centrul de educație preșcolara "Mormolis", Cretă, Grecia, Thumbelina Children's Development Center, Cairo, Egipt, Seminarul Teologic Liceal Ortodox " Sfanțul Vasile cel Mare", Iași, Grup Școlar "Vasile Pavelcu", Iași, Școala Gimnazială Nr. 1 Lunca Cetățuii, Iași, Școala cu clasele I-VIII Ciurea, Iași, Școala cu clasele I-VIII "Miron Costin", Bacău, Școala cu clasele I-VIII Borlești, Neamț
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
studiile și formația intelectuală. 2. Studiile si formația intelectuală O importantă etapă din viața lui Alexandru Lapedatu a reprezentat-o perioada trăită la Iași. În capitala Moldovei și-a petrecut cea mai mare parte a anilor de studii elementare și liceale. Acest lucru s-a datorat mutării familiei la Iași spre sfârșitul anului 1885, în urma recăsătoriei mamei sale cu Ioan Pop Florentin. La Iași, Alexandru Lapedatu a urmat clasele a treia și a patra la Școala de stat din Sărărie, după ce
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
recheme la Iași. Reîntors pentru a doua oară în Moldova nu s-a mai putut înscrie la liceu, fiind prea târziu. A fost nevoit să se pregătească singur, pentru a-și susține examenele pentru clasele a șasea și a șaptea liceale, ca particular, ceea ce a și făcut cu succes. În vara anului 1896 și a susținut examenul de bacalaureat, după care a plecat din Moldova 33 Se relevă faptul că perioada ieșeană a fost o perioadă benefică din punct de vedere
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Componentele noilor programe se structurează diferit la clasa a IX-a, care în viitorul apropiat va face parte din învățământul obligatoriu, față de clasele a X a - a XII-a (a XIII-a) care vor rămâne să constituie în perspectiva învățământului liceal. Pentru clasa a IX-a Deoarece clasa a IX-a aparține ciclului curricular de observare și orientare (care include și clasele a VII-a - a VIII-a) a fost păstrată structura programei de gimnaziu. Astfel, programa cuprinde: o notă de
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
X-a - a XII-a (a XIII-a) programa școlară cuprinde: o notă de prezentare, competențe generale, competențe specifice și conținuturi, valori și atitudini, sugestii metodologice. Competențele generale se definesc pe obiect de studiu și se formează pe durata învățământului liceal. Ele au un grad ridicat de generalitate și complexitate și au rolul de a orienta demersul didactic către achizițiile finale ale elevului. Componența fundamentală a programei este cea referitoare la competențe specifice și conținuturi. Competențele specifice se definesc pe obiect
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
și se formează pe parcursul unui an școlar. Ele sunt derivate din competențele generale, fiind etape în dobândirea acestora. Competențelor specifice li se asociază prin programă unități de conținut. Competențele generale ce se urmăresc a fi formate la elevi pe parcursul treptei liceale de școlarizare precum și competențele specifice fiecărui an de studiu, derivate din acestea, se stabilesc pornind de la modelul de generare prin gruparea categoriilor de concepte operaționale în funcție de dominantele avute în vedere. Valorile și atitudinile apar în mod explicit sub forma
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
pornind de la modelul de generare prin gruparea categoriilor de concepte operaționale în funcție de dominantele avute în vedere. Valorile și atitudinile apar în mod explicit sub forma unei liste separate în programa fiecărui obiect de studiu. Ele acoperă întreg parcursul învățământului liceal. Realizarea lor concretă derivă din activitatea didactică permanentă a profesorului, constituind un implicit al acesteia. Valorile și atitudinile au o importanță egală în reglarea procesului educativ ca și competențele - care acoperă dimensiunea cognitivă a personalității - dar se supun altor criterii
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
o bună păstrare în memorie. Utilizarea demonstrației la disciplinele agronomice constă în: a. distribuția materialului didactic elevilor, individual sau pe grupe mici, unde acesta constituie izvor de informații agronomice; b. evidențierea caracterelor esențiale, generale și specifice, renunțându-se la clasele liceale, la prezentarea materialului didactic potrivit aceluiași algoritm ca în cele gimnaziale; c. aplicarea demonstrației prin depășirea cunoașterii senzoriale cu ajutorul schemelor și graficelor care înlesnesc însușirea unor noțiuni abstracte; Demonstrarea materialului intuitiv natural Folosirea materialelor naturale are prioritate deoarece elevii observând
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
studiile și formația intelectuală. 2. Studiile si formația intelectuală O importantă etapă din viața lui Alexandru Lapedatu a reprezentat-o perioada trăită la Iași. În capitala Moldovei și-a petrecut cea mai mare parte a anilor de studii elementare și liceale. Acest lucru s-a datorat mutării familiei la Iași spre sfârșitul anului 1885, în urma recăsătoriei mamei sale cu Ioan Pop Florentin. La Iași, Alexandru Lapedatu a urmat clasele a treia și a patra la Școala de stat din Sărărie, după ce
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
recheme la Iași. Reîntors pentru a doua oară în Moldova nu s-a mai putut înscrie la liceu, fiind prea târziu. A fost nevoit să se pregătească singur, pentru a-și susține examenele pentru clasele a șasea și a șaptea liceale, ca particular, ceea ce a și făcut cu succes. În vara anului 1896 și-a susținut examenul de bacalaureat, după care a plecat din Moldova 33 Se relevă faptul că perioada ieșeană a fost o perioadă benefică din punct de vedere
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Florentin Busuioc, Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, ediția a III-a, 2009; Adina Dinițoiu, în "România literară", nr. 35, septembrie 2012; George Neagoe, în "Cultura", 23 august 2012. AMARIȚEI, Ștefan, n. 26 februarie 1951, Iași. Studii gimnaziale și liceale în Iași. Facultatea de Științe Economice a Universității "Al.I. Cuza", Iași (absolvită în 1975). Cadru didactic universitar la Universitatea "Petre Andrei" din Iași. Debut publicistic în "Convorbiri literare" (1988) și editorial cu romanul Șevaletul (1995). Colaborează la "Convorbiri literare
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în "Cronica", nr. 9, septembrie 2009; Dan Cristea, în "Luceafărul de dimineață", nr. 3, 25 februarie 2009; Liviu Antonesei, în "Observator cultural", nr. 519, 11-14 aprilie 2010. ANTONESEI, Liviu, n. 25 aprilie 1953, satul Vlădeni, județul Iași. Studii gimnaziale și liceale în Iași. Facultatea de Psihologie-sociologie a Universității "Al.I. Cuza" din Iași (1972-1976). Doctorat în științele educației (2001). În timpul studenției, este titular al rubricii de sociologie a revistei "Dialog" și redactor șef-adjunct al "Opiniei studențești". Psiholog-terapeut la Centrul logopedic interșcolar
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]