5,080 matches
-
la sud de Dunăre și, în sfârșit, asupra Transilvaniei, între august-septembrie 1855, cu focarele provenind din centrul Europei și Țara Românească. Totodată, în timpul ocupației ruse au apărut mai mult cazuri sporadice de holerină, afectând atât trupele țariste, cât și pe localnici. În Dobrogea au fost afectate de holeră trupele otomane, dar mai ales contingentele din corpul expediționar francez, decimate de virulenta epidemie din iulie-septembrie 1854. Oricum, populația din Țara Românească, Moldova și Transilvania a suferit destul de puțin de pe urma acestui accident epidemiologic
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
cu mîndrie", într-un studiu consacrat epidemiei, că "de la mic la mare, toți cei chemați a combate această epidemie s-au întrecut în zel, lucrând cu hotărâre și abnegație"520. La Slănicul de Prahova, infecția a fost importată de un localnic, negustor ambulant de sare, care trecuse prin Brăilița, unde se semnalase un focar de holeră. Întorcîndu-se acasă, slăniceanul se simți rău, având diaree și vărsături. A chemat o babă, să-l tragă, dar nu pe medic. Starea lui agravîndu-se, preotul
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
dată, acești prizonieri vor avea o supă caldă și ceai"578. Focarul epidemic din lagărul ostaticilor avea să se stingă foarte curând. Dar, concomitent, în Dobrogea au început să-și facă apariția tot mai multe cazuri de holeră, atât printre localnici, cât și printre soldații dislocați acolo. Izbucnirea molimei coincidea cu panica stârnită de înaintarea trupelor inamice. Mulți dobrogeni porneau în băjenie, cu care prilej purtau contagiul peste Dunăre. Unii dintre acești fugari cădeau pe drum, răpuși de holeră. Pentru stăvilirea
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
să le producă în calitate de unic furnizor de medii, seruri și reactivi necesari examenelor bateriologice. Un fapt remarcabil este că, din toate investigațiile de laborator, prin coproculturi efectuate la noi călătorilor proveniți din regiunile endemice sau cu focare recente, precum și bolnavilor localnici cu enterite suspecte, nu s-a depistat atunci nici un purtător de vibrioni holerici. De asemenea trebuie avut în vedere că dispozițiile de mai sus au suferit ulterior continue modificări, pe măsură ce practica mondială demonstra ineficiența unora din recomandările formulate inițial. În
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
mai povârniți și mai înalți. în alte părți ale lumii. Da, am spus. Se poate citi orice. E o problemă de geologie, a afirmat Manfred. Da, am spus. De geologie. Nu pot spune nimic sigur, a mai zis Manfred. Dar localnicii cred că au observat. Așa voi scrie. Și că au avut de multă vreme bănuieli pot să scriu și asta. Locuitorii din Avabäck, care au memorie bună - așa pot să scriu. Și pot să adaug la sfârșit că forurile competente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
Ei ne-au anunțat despre șoferii și țapinarii dispăruți. De fapt, acolo a și început totul. Ți-am spus că inițial nu mi-am făcut griji. La ei este o fluctuație mare de personal. Apoi au început să lipsească și localnici, oameni de pe aici, cu familie și gospodărie. Din câte știu eu, începu Cristi să vorbească, o persoană nu dispare pur și simplu. De obicei există un motiv, iar acest motiv, aproape întotdeauna este decesul, mai mult sau mai puțin violent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
ascult. Până acum o jumătate de veac, aici nu era decât un sătuc de mineri care își ridicaseră casele răzleț pe pantele muntelui, cât mai aproape de locul unde săpau în măruntaiele acestuia după aur. Scormonind în istoria familiei oricăruia dintre localnici, vei găsi nu foarte departe un miner, iar mai adânc nu vei mai da decât peste această îndeletnicire. Băieși, adică mineri au fost cu toții, încă de pe vremea dacilor ori poate chiar mai dinainte. Știu ce înseamnă baie și băieș în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
ne tragem din mineri. Munții noștri au avut aur dintotdeauna iar oamenii l-au scos din adâncuri de când se știu. Aceștia sunt munții pe care și-i doreau romanii când au cucerit Dacia și aurul lor îl râvneau. Unii dintre localnici aveau mina chiar în spatele casei. Ieșeau din bătătură și intrau în galerie. Bunicul meu a avut și el o baie de aur. Una micuță dar suficient de bogată ca să-i asigure un trai îmbelșugat lui și familiei sale. Cei care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
au secat și deschiderea altor băi nu mai era rentabilă. Imediat după revoluție, minele s-au închis de tot iar oamenii au rămas pe drumuri. Veneticii s-au dus înapoi, acolo de unde au venit, iar aici au mai rămas doar localnicii. Acum câțiva ani, au apărut cei de la Pinforest și s-au apucat de exploatarea lemnului. Au concesionat pădurile și au început să taie. Nu știu dacă e bine ce se întâmplă, pentru că de tăiat taie dar nu am văzut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
pe malul Lacului Negru! Habar n-am avut că în Baia de Sus este un lac! Nici nu aveai de unde să știi. Special am vrut să te aduc aici, ca să ți-l arăt. Este o zonă frumoasă, unde în timpul zilei, localnicii ies la plimbare. Numai ziua? Îmi închipui că seara, adolescenții se plimbă și ei pe aici, spuse Toma arătând spre o bancă ascunsă într-un intrând de verdeață de pe partea cealaltă a drumului. Cred că e un loc prefe rat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
În pădure nu-i bine să fii de unul singur, iar pe muntele acela cu atât mai puțin. De ce? Vreau să întreb, de ce pe muntele acela? Înțeleg că ai urcat pe Muntele Rău. Acolo se întâmplă o mulțime de lucruri. Localnicii știu despre asta și nu se aventurează în zonă. Iar este vorba de poveștile locale? Ai fost acolo, nu-i așa? Ai simțit pe propria piele. Ce mai vrei? Tocmai despre asta este vorba, vreau să înțeleg ce s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
iar dacă totuși o face să nu fie singur. Insistase însă să nu-l ia pe Pohoață, iar Ileana îi spusese și ea că nici Vasilică nu era din partea locului. Blestemul se referea numai la străini, neafectându-i și pe localnici. Doamne, ce încâlceală! mormăi Cristi în gând. Îl contraria treaba asta cu străinii. Totdeauna aceștia nu au fost văzuți cu ochi buni. Peste tot, localnicii îi acuză de toate relele ce li se întâmplă. E mai ușor să dai vina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Vasilică nu era din partea locului. Blestemul se referea numai la străini, neafectându-i și pe localnici. Doamne, ce încâlceală! mormăi Cristi în gând. Îl contraria treaba asta cu străinii. Totdeauna aceștia nu au fost văzuți cu ochi buni. Peste tot, localnicii îi acuză de toate relele ce li se întâmplă. E mai ușor să dai vina pe cineva care e proaspăt apărut în comunitate decât să îi bănuiești pe ai tăi. Într-adevăr și el era străin la Baia de Sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
tatălui, dar cine știe, poate voia să se bucure și de nepoți. Dacă celor de acolo le intra în cap că între el și Ileana se petrec lucruri, să zicem imorale, probabilitatea ca fata să-și găsească un soț dintre localnici scădea dramatic. Dar poate că își va alege un soț din altă parte, un străin. Unul ca el. Nu, că treaba asta cu însurătoarea era lucrul dracului. Toată lumea vrea să-i vadă cu pirostriile pe cap. Singurii cărora nu le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
se convingea tot mai mult de veri dicitatea raționamentului său. Nu era vorba de nici un blestem al Muntelui Rău, nici un zeu, antic ori modern nu se uita la muritorii ce ajungeau acolo. Era doar o superstiție care îi apăsa pe localnici, nimic mai mult. În ceea ce-l privea pe Cristi, acel al șaselea simț al său, îl pusese în gardă. Însă, nereușind să-l surprindă pe urmăritor și ținând cont și de presupunerea lui că atentatorul se ascundea în zonă, stresul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
muncească în mine, aceștia umblau pe aici și se întâmplau o mulțime de nenorociri. Urcau pe Muntele Rău și nu se mai întorceau. Îi găseau cu mințile pierdute, rătăcind în păduri, ori nu-i mai găseau de loc. Unul dintre localnici, Bolea îl chema, s-a hotărât să stea aici și să-i împiedice pe străinii aceia să treacă mai sus. Până la pârâul Bolii, poate să urce fără teamă oricine, nu i se întâmplă nimic. Mai sus însă, privirea zeilor deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
parte de una, parcă și mai gogonată. Despre zei, vâlve, paznici și domnițe, ce să spună? El era un om ancorat în realitate, nu credea în asemenea lucruri, dar nici nu-i putea împiedeca pe alții s-o facă. Din moment ce localnicii trăiau cu aceste superstiții și le acceptau, nu aveau decât să creadă în ele mai departe. Iată însă că se trezea și el implicat în aceste file de poveste, și încă cum, ca personaj principal. Oricât de deschis ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
în curtea lui Calistrat, iar în casă nici atât. Ei, nu intră nimeni până ce intră totuși cineva. Nu înțelegi că toți se feresc de moșneag? I-a mers vestea că e piază rea și casa lui e blestemată. Asta știți voi, localnicii, dar un străin? Tocmai de asta cred că și-a făcut sfeșnicele acelea și tot din acest motiv le și lasă acolo pe dulap, la vedere. Cine și-ar închipui că aurul stă nepăzit și încă în văzul oricui? Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
în bârlogul subteran și convingerea bătrânului că acest lucru se petrecuse pentru totdeauna. Cum de ajunseseră aceștia să sape tocmai acolo? Din câte își amintea, pe Muntele Rău nu urca nimeni, era protejat de legenda care îi ținea departe pe localnici. Din punctul acesta de vedere, lucrurile stăteau bine, însă ce te faci cu veneticii? Cei care nu erau din partea locului și nu erau la curent cu superstițiile, ori pur și simplu, nu credeau în ele. Chiar el fusese unul dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Întemeiat familii, s-au legat prietenii Între cadrele militare și localnici, iar acest scut s-a amplasat acum, chiar pe vechiul aeroport militar. - „România Liberă”. Toți cetățenii comunei sunt de acord cu amplasarea scutului antirachetă? - Este adevărat că nu toți localnicii privesc cu ochi buni această venire a americanilor, ca de obicei, babele și moșii; le este frică de război dar cei tineri se vor adapta și vor fi multumiți fiindcă se pot crea locuri de muncă, ceea ce reprezintă un avantaj
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
are trei fete! - Mulțumesc pentru răspuns. Militarii care vor veni la Deveselu vor veni și cu familiile, așa au anunțat. Dar vor fi și burlaci printre ei. Așa cum ați afirmat mai adineauri, obișnuiți fiind cu relațiile precedente dintre militari și localnici, vor exista și acum relații de conviețuire, sper, În armonie. Primarii au părăsit sala de conferințe Împreună cu președintele. În momentul când s-au despărțit, președintele Îi zise lui Mărin: Hă, hă, hă, Mărine, te luară ăștia, În tărbacă! Haide
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
la postul în care fusese numit la spitalul Sf. Toma. Într-o dimineață vasul a intrat în portul Alexandria și de pe punte s-a uitat la oraș - alb în lumina soarelui - și la mulțimea de pe chei. I-a văzut pe localnici cu caftanele lor zdrențuite - negri din Sudan, grămada gălăgioasă de greci, italieni, turci îmbrăcați în tarbușuri, soarele strălucitor și cerul albastru. Și atunci i s-a întâmplat ceva. Un lucru pe care nu era în stare să-l descrie. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
semnul crucii în fața icoanei ce străjuia răspântia, continuându și drumul prin colbul șoselei care-i acoperea picioarele de gros ce era, fiindcă de mult nu mai plouase. Când a ajuns pe dealul Bașiului a privit pădurea de fag, numită de localnici pădurea Suharău și care era încă departe. În linie dreaptă la o privire i se părea că este la o aruncătură de băț. Câmpul era plin de lume, care la cosit iarba și otava, care la adunat fânul uscat și
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
săi. Frunzele erau atât de multe că depășeau limita normală și stăteau neclintite, ca și cum nu ar fi reale. Magnolia a privit și s-a uimit, apoi și-a adus aminte despre discuția pe care a avut-o bunicul cu niște localnici. A reținut de atunci că pădurea de fag este acea pădure care se caracterizează prin lipsa altor specii. Primăvara frunzișul apare mai târziu în comparație cu alte specii. Legenda care circulă prin partea locului spune că Dumnezeu a orânduit așa ca fagul
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
de ce fusese ales el drept comandant, spunând că responsabilitățile lui Hideyoshi fuseseră, din capul locului, prea grele pentru el. Rivalii săi invocau drept dovadă propriile păreri, conform cărora fie Hideyoshi nu precupețea cheltuielile militare, căutând să câștige popularitate în rândurile localnicilor, fie nu respecta foarte strict interdicția de a se bea sake în tabără, fiindcă se temea de antipatia soldaților. Dar, indiferent ce voiau să aducă în discuție adversarii săi, era ușor de văzut că, unul câte unul, toate fleacurile care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]