6,058 matches
-
125 ajungând până la poeții contemporani. Niciodată poezia nu este considerată de Vladimir Streinu în chip izolat ci ca o permanență spirituală, existând pe deasupra granițelor geografice și etnice, reunind personalitățile pregnante în semnificative familii de spirite, în nobile confrerii spirituale. Creatorul Luceafărului este proiectat pe ecranul universalității: „Eminescu propune lumii ca nimeni altul suma lirică a întregului romantism european pe care, luminând-o dinlăuntru, ca și pirosferic, cu o dramă spirituală proprie, aspirație crucișă a Eternului la Efemer și a Efemerului la
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Estetismul, pp. 283-350Ă Ion Creangă, București, Editura Albatros, 1971 Studii de literatură universală, ediție îngrijită de George Muntean, București, Editura Univers, 1973 130 Eminescu, Arghezi (selecție de George Munteană, București, Editura Eminescu, 1976 131 Scrierile criticului În periodice Colecția revistei „Luceafărul” Anul 1965 Crișana, nr. 22, 23 octombrie, p.3 Decalcuri lingvistice, nr. 24, 30 octombrie, p. 3 Despre meșteșugul versurilor, nr. 25, 6 noiembrie, p.3 Mihail Sadoveanu, nr. 26, 13 noiembrie, p. 3 Moment horațian sau darurile necesității, nr.
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
gălbenușul revărsat peste lemne le-a aprins Încât toată lumea fu luminată de rugul care ardea. Duhul cel bun care sălășluiește În cer a hotărât să aprindă În fiecare zi un asemenea rug. Când e gata rugul, duhul cel bun trimite luceafărul de dimineață să vestească aprinderea neîntârziată a focului, urmat de râsetele lui Gurgurgaga (cocoșul) care Își strigă de trei ori numele: Gurgurgaga! Gurgurgaga! Gurgurgaga! „Dis-de-dimineață, când duhurile slujitoare din cer aprind lemnele, Încă nu e prea cald. După amiază, căldura
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
2. 7. Albert Ecaterina, născută la 31 iulie 1967 în Brașov, județul Brașov, România, fiica lui Mocan Ioan și Emoke, cu domiciliul actual în Austria, 8020 Graz, Bahnhofgurtel 23/1/8, cu ultimul domiciliu din România, municipiul Sfîntu Gheorghe, Str. Luceafărului nr.12, bl. 61, sc. K, ap. 16, județul Covasna. 8. Janas Codruța Silvia, născută la 26 aprilie 1973 în Reșița, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Ciortuz Dănilă și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 1150 Viena, Sturzgasse 4b/8
HOTĂRÂRE nr. 7 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120039_a_121368]
-
236. Gal Ilona (Bancsik), născută la 16 februarie 1956 în localitatea Simleu Silvaniei, județul Sălaj, România, fiica lui Bancsik Carol și Elisabeta, cu domiciliul actual în Austria, 4030 Linz, Hofmannsthal weg 10, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Cluj-Napoca, Str. Luceafărului nr. 1, județul Cluj. 237. Incze Eniko, născută la 23 decembrie 1969 în localitatea Baraolt, județul Covasna, România, fiica lui Kubanda Arpad și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 8700 Leoben, Ariboweg 4, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Sfîntu
HOT��RÂRE nr. 320 din 20 aprilie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124170_a_125499]
-
Ilona Erzsebet, născută la 7 februarie 1968 în localitatea Sangeorgiu de Pădure, județul Mureș, România, fiica lui Zimanyi Petru și Berger Pâl Iren, cu domiciliul actual în Suedia, 29150 Kristianstad, Amarylisvagen 58, cu ultimul domiciliu din România, Sfîntu Gheorghe, Str. Luceafărului nr. 7, bl. 5, sc. J, ap. 60, județul Covasna. 66. Ciucă Cristian, născut la 24 aprilie 1965 în București, România, fiul lui Ciucă Mircea și Ștefania Cristina, cu domiciliul actual în Austria, 1220 Viena, Gunertweg 4/1/2, cu
HOTĂRÂRE nr. 461 din 7 august 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121466_a_122795]
-
aur, izvoarele de argint/ Când străbătând lumina-i prin negrul labirint/ Al crengilor pădurii, poiana cea pustie/ Desfășură molatec decor de feerie./ Aprinse de lumină sunt bolțile albastre/ Pe care, cu-al lor tremur, popoarele de astre/ Roiesc în strălucire. Luceferi nemișcați/ Privesc fără clipire ai nopții împărați.../ Și veacuri mii și mii/ Trecut-au peste lume și razele-aurii/ Cădeau pe cei ce astăzi dorm somnul din mormânt.../ Și de-ar pieri în țărână nemernicul pământ,/ De-ar bate ceasul morții
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
în care lumina nu poate ajunge datorită împiedicării trasmiterii ei printr-o formă materială bine definită 815. Umbra este o proiecție a siluetei tridimensionale și nu e limitată la pământ ci aparține lumii fizice, de aceea pământul, soarele și luna, luceafărul și alte corpuri cerești determină jocul cosmic numit eclipsă. Umbra poate fi o amintire îndepărtată, pe jumătate mit, pe jumătate prezent și pe de-a-ntregul amenințând viitorul. Parabola peșterii, cu zidul pe care sunt proiectate umbrele realității exterioare amintește de
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
transcris de un ales al mileniului trei, copleșit de alegoria simbolurilor ce transpar de la nunțile Biblice încoace și dinainte. Pentru a integra și asimila mireasa și ceea ce reprezintă ea, poetul își începe creația. Timpul îngheață. Zamfira nu este cea hărăzită Luceafărului și Lautreamont nu l-a întâlnit încă pe Rimbaud. Zeii din Olimp se așează la mese, în tabere diferite, între zidurile împietrite ale Troiei. În față se deschid cărări, dar ochii-mi/ stau/ La pândă. O nouă Ana, cea a
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
mai 1906. prozatoare și poetă, a publicat între altele: Mormolocul (roman, 1933); Naufragiații din Auckland (roman, 1937); Balaurul alb (1955); O zi cu Sadoveanu, Copilăria și adolescența (1957); Copilăria și adolescența lui Mihail Sadoveanu (1966); Vânătoare domnească (1963); Stele și luceferi (1969). Traduceri din N. A. Ostrovski, Balzac, Cehov etc. 237 Mihai Lupescu (n. 5 septembrie 1862, Spătărești, jud. Suceava - m. la 17 august 1922, Bogdănești, jud. Suceava), învățător, folclorist. Redactor al revistelor „Șezătoarea” și „Ion Creangă”. Colaborează la „Contemporanul”, „Gazeta săteanului
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de lumină și mânuțele dulci și parfumate de crini în soare. Ah, strângi la piept taina vieții, purificându-te în sărutul ei sfânt. Zâmbește, apoi râde în cascade de lumină... Dumnezeu se lasă îmbrățișat și te privește cu dragoste prin luceferii scânteietori care ard în tine necurățiile cu care te-ai întinat. O clipă te-ai împărtășit cu sfințenia, cu Adevărul. Dar, ah, în mintea ta se prelinge un fum vânăt, înecăcios. Într-ânsul apare chipul desfigurat, mutilat, plin de sânge, care
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
din gospodărie în gospodărie (și din motive economice)137. În 1901 a plecat la Budapesta și s-a adresat românilor transilvăneni care studiau acolo: "Vă aflați într-o bătălie. Luptați!"138 A îndemnat corpul studențesc român să publice jurnalul literar "Luceafărul", în care și-a făcut un nume tînărul Octavian Goga. În 1903, după detronarea regelui Alexandru Obrenovici, Iorga a plecat la Belgrad și, deși era un prieten statornic al sîrbilor, a fost șocat de violența loviturii de stat139. Anul 1904
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
evenimentele. Bilețelele și scrisorile lor au fost de 20 de ori mai numeroase decît cele trimise de boierime. I-au trimis poezii intitulate Limba română. Au sosit și donații. Goga le-a trimis o scrisoare studenților români de la Budapesta în numele "Luceafărului"; ardelenii erau entuziaști și i se adresau lui Iorga cu apelativele Apostol și Magnificentie 167. Franțujii au fost plini de înțelegere, presa franceză a înțeles că Iorga nu era nici antifrancez, nici demagog. Așa cum explica el: "Cultura franceză este prea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
fermă împotriva statelor și imperiilor "supranaționale" poate fi întîlnită în multe din lucrările sale, printre care Generalități...; această afirmație a fost făcută la radio în ziua de 24 martie 1939, cu cîteva zile înainte de intrarea trupelor lui Hitler în Praga. "Luceafărul", 23 noiembrie 1985 50 E. Lovinescu a folosit expresia "haos inform". Biblioteca critică: N. Iorga, București, 1979, p. 151; Șeicaru, op. cit., p. 76 51 După părerea familiei sale, Iorga a descoperit un număr de 50 000 de documente pe jumătate
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
pulverizată. Hoinăream, simțind sub picioare căldura pietrelor. Un cormoran trecu pe lângă mine, în zbor jos deasupra valurilor, ca un semn de prevestire, negru, în formă de cruce. Iată că se ivise și o lună mare, palidă și fărâmicioasă, alături de un luceafăr briant. Dedesubt, pe locul de scăldat pentru doamne, doi băiețandri se jucau prin încâlceala brună de ierburi marine, dar atât de tăcut, de parcă fuseseră amuțiți de vraja acestui ceas. Am pornit încet de-a lungul drumului de pe țărm, în direcția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
m-am apropiat de casă, încă nu se întunecase, dar ziua se învăluise în acea lumină blândă, aburită, care, în miezul anotimpului de vară, celebrează apropierea unor amurguri care, cel puțin câteva zile, nu vor atinge nici un moment bezna noptatică. Luceafărul abia de era vizibil, și urma să strălucească solitar, încă multă vreme, în crepusculul prelungit. Marea era mai plată ca oricând, atât de nemișcată, cu valurile strunite de parcă ar fi fost conținută într-un bol imens, gata să se reverse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
am ajuns pe cupola netedă a unei stânci înalte, chiar deasupra mării. Stăteam drept, în punctul cel mai înalt al cupolei și mă uitam la apă. Nu se zărea nimic pe întreaga întindere luminoasă, ușor vălurită, decât reflexe tremurânde ale luceafărului și ale lunii încă pitite. Cerul își păstra albastrul aburit, care nu se dizolvase încă în albastrul tenebros, noptatic. Vreo două gămălii de stele abia de se zăreau, eclipsate de lumina zimțuită a felinarului-luceafăr. M-am întors spre uscat. Acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
dormisem, în cealaltă noapte, și mi-am așternut culcușul. Pe urmă m-am reîntors în casă, unde lumânările răspândeau un halo prietenos în fereastra cămăruței roșii. Cerul, deși tulbure, șters, era încă destul de luminos încât să împiedice ivirea stelelor, cu excepția luceafărului, care sclipea, zimțuit și enorm. Luna joasă, cufundată, tăiată în jumătate, era albicioasă ca brânza. Am intrat în cămăruța roșie, unde lumânările, așezate parcă pe un altar, flancau paharul meu de vin și sticla aproape goală. Mi-am turnat restul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
zi... Când mi-o tăiat lanțurile de la picioare, am avut impresia că mă-nalț, că mă ridic, că zbor... Și când am ajuns în celula mea, care era ocupată de 2 tuberculoși... mi-au cântat Ave, Maria și Rugămu-ne îndurărilor / Luceafărului mărilor... Unu’ dintre ei îi [Aurel] Vișovan, și unu’ Mirică Ștefan... Muzică superbă... Poezia lui Eminescu: Rugămu-ne îndurărilor / Luceafărului mărilor... Și după ce-am intrat ’năuntru, înfrigurat, am dat de căldură și de muzica lor... și am fost într-adevăr
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Și când am ajuns în celula mea, care era ocupată de 2 tuberculoși... mi-au cântat Ave, Maria și Rugămu-ne îndurărilor / Luceafărului mărilor... Unu’ dintre ei îi [Aurel] Vișovan, și unu’ Mirică Ștefan... Muzică superbă... Poezia lui Eminescu: Rugămu-ne îndurărilor / Luceafărului mărilor... Și după ce-am intrat ’năuntru, înfrigurat, am dat de căldură și de muzica lor... și am fost într-adevăr fericit. Unde avea loc asta? La închisoarea Satu Mare, la sfârșit de noiembrie 1959. După ce s-a terminat al doilea
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
4, județul Cluj. 466. Schill Renata-Alice, născută la 5 decembrie 1964 în localitatea Sighișoara, județul Mureș, România, fiica lui Victor-Cristofor-Ștefan și Rosita-Letitia-Erica, cu domiciliul actual în Germania, 76297 Stutensee, Rotkappchenweg 2, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Târgu Mureș, Str. Luceafărului nr. 1A, ap. 9, județul Mureș. 467. Schill Rosita-Letitia-Erica, născută la 27 noiembrie 1940 în localitatea Brașov, județul Brașov, România, fiica lui Cornea Liviu și Emilia, cu domiciliul actual în Germania, 74821 Mosbach, Hindenburgweg 13, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 237 din 30 martie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127780_a_129109]
-
județul Mureș. 467. Schill Rosita-Letitia-Erica, născută la 27 noiembrie 1940 în localitatea Brașov, județul Brașov, România, fiica lui Cornea Liviu și Emilia, cu domiciliul actual în Germania, 74821 Mosbach, Hindenburgweg 13, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Târgu Mureș, Str. Luceafărului nr. 1A, ap. 9, județul Mureș. 468. Schill Victor-Cristofor-Ștefan, născut la 24 decembrie 1937 în localitatea Simleu Silvaniei, județul Sălaj, România, fiul lui Victor și Margareta, cu domiciliul actual în Germania, 74821 Mosbach, Hindenburgweg 13, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 237 din 30 martie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127780_a_129109]
-
județul Mureș. 468. Schill Victor-Cristofor-Ștefan, născut la 24 decembrie 1937 în localitatea Simleu Silvaniei, județul Sălaj, România, fiul lui Victor și Margareta, cu domiciliul actual în Germania, 74821 Mosbach, Hindenburgweg 13, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Târgu Mureș, Str. Luceafărului nr. 1A, ap. 9, județul Mureș. 469. Schmidt Erna, născută la 15 august 1962 în localitatea Zagar, județul Mureș, România, fiica lui Weber Ioan și Margareta, cu domiciliul actual în Germania, 74321 Bietigheim-Bissingen, Gartenstr. 17, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 237 din 30 martie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127780_a_129109]
-
dul Nic. Bălcescu Nr. 1 - 3. Buzescu Evdochia, str. Luterana Nr. 15. Cafegiu Alexandrina, str. Toamnei Nr. 68 bis. Calcan Dumitru, sos. Crângași Nr. 49. "Cartierului", Calmanovici M., str. Română Nr. 69. "Mihaela", Caluschi Stela, b - dul Dacia Nr. 22. "Luceafărul", Căpitani Alină, sos. Colentina Nr. 36. Caracas Ștefan, sos. Colentina Nr. 33. Caranica Nicolae, b - dul Pache Nr. 104. Carbunescu Olga, Piața Buzești Nr. 2. "Floră", Cepleanu Alexandru, str. Carol Davila Nr. 33. "Vitamina", Cerchez Ceacalopol, Ceacalopol și Leibivici, strada
DECRET nr. 134 din 2 aprilie 1949 pentru naţionalizarea unităţilor sanitare ca: farmaciile urbane resedinte şi neresedinte de judeţ şi centre importante muncitoresti, laboratoare chimico - farmaceutice, drogherii medicinale şi laboratoare de analize medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127899_a_129228]
-
190, județul Bihor. 162. Buda Melania, născută la 5 aprilie 1953 în localitatea Ludus, județul Mureș, România, fiica lui Mărginean Maria, cu domiciliul actual în Austria, 8750 Judenburg, Paradeisgasse 18 b, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Arad, Str. Luceafărului bl. 20, sc. C, ap. 6, județul Arad. 163. Jupnic Victor-Iohanes, născut la 18 mai 1955 în localitatea Sacu, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Jupnic Dumitru și Spacholz Rozalia, cu domiciliul actual în Austria, 4351 Saxen 2, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 680 din 17 august 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130056_a_131385]