5,076 matches
-
inferior se deschide prin hiatusul sacral. Canalul vertebral urmărește toate inflexiunile coloanei vertebrale. Diametrele canalului vertebral variază, fiind mai mari în reaiunea cervicală și lombară și mai mici în reaiunea toracală. Coloana vertebrală îndeplinește trei roluri majore: 1. de protecția măduvei spinării; 2. static; 3. biomecanic, coloana vertebrală fiind antrenată în mișcări numeroase și ample. TORACELE OSOS (THORAX) Toracele osos este o cavitate formată de către coloana vertebrală toracală, coaste, arilajul costal și osul stern. STERNUL (STERNUM) Sternul (Fiaura 20) este un
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
apă. Mijloacele de unire: - pentru corpurile vertebrale: - liaamentele lonaitudinale anterioare (lia. lonaitudinale anterius) dispuse pe fața anterioară a corpurilor vertebrale, - liaamentele lonaitudinale posterioare (lia. lonaitudinale posterius) sunt situate pe fața posterioară a corpurilor vertebrale în canalul vertebral dar, anterior față de măduva spinării acoperită de dura mater, - pentru lamelele vertebrale: liaamentele aalbene, - pentru procesele spinoase: - liaamentele interspinoase: unește marainile a două procese spinoase vecine; - liaamentele supraspinoase: unește vârfurile proceselor spinoase; în reaiunea cervicală, - pentru procesele transverse vertebrale: liaamentele intertransverse, mai bine reprezentat
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
sporirea patului vascular local. Venele urmează traiectul invers al arterelor. Vasele limfatice se găsesc numai în perimisium și endomisium. Tendonul prezintă o vascularizație foarte precară. INERVAȚIA MU ȘCHILOR STRIAȚI Fibrele sensitive sunt groase și provin de la nivelul ganglionilor senzitivi din măduva spinării. Aceste fibre se termină în organitele receptoare specifice. 1. Fusul neuromuscular are o componentă: - musculară: reprezentată prin 2:10 fibre musculare subțiri, bogate în sarcoplasmă, care în porțiunea centrală se subîmpart în 2-3 fibre secundare, - nervoasă: reprezentată printr-un
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
comprimarea masei musculare sau a tendonului sau de ruptura mușchiului. Fibrele motoare reprezintă cea mai mare parte a fibrelor musculare, care se găsesc în musculatura striată. Fibrele A alfa sunt fibre nervoase, cu originea în motoneuronii din coarnele anterioare ai măduvei spinării sau în nucleii motori din trunchiul cerebral. Acest tip de fibre este gros, lung și ajung direct la mușchi. Contactul dintre fibrele musculare și fibrele nervoase se realizează prin câte o placă motorie care este o sinapsă neuro-efectoare de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
o succesiune de contracții; 2. mecanismul sumației, în special a unui număr din ce în ce mai mare de unităși motorii care intră în acțiune. Fibrele A alfa sunt cele răspunzătoare de contracția musculară. Fibrele A gama au originea numai în coarnele anterioare ale măduvei spinării. Aceste fibre se termină în musculatură sub forma fusurilor neuromusculare motorii. Acest gen de fibre este cel răspunzător de tonusul și motricitatea segmentelor. Fibrele vegetative au originea în lanțurile latero-vertebrale. Aceste fibre sunt dispuse perivascular și au efect trofic
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
grand air, le soleil et la mer. Regardez, mon ami, comme c'est superbe aussi ce que nous avons devant nous. J'aime beaucoup Paris, moi" [Maupassant, Notre cœur, p.140]. Amanții din La Сurée, Renée și Maxime, parizieni până în măduva oaselor 259, nu agreează călătoriile, preferând decorul serei celui natural. Este sugestiv că doamna Grandjean, devenind tot mai Pariziana, este obsedată mai mult de separarea să de Paris și de amantul ei decât de sănătatea fiicei sale260. Astfel, Parisul și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
intenții, paternalismul amuzant. Își urmărește scopurile perfid, folosind interpuși, asigurându- și mereu o cale de retragere. E un demagog politic cu înaltă calificare. Personajul Axente demonstrează pentru prima dată pe ecran că ideologia comunist-populistă poate fi complet mimată, trucată până la măduvă și cu succes. Cel mai cunoscut pozitiv- negativ de până atunci, Pavel Stoian din Puterea și Adevărul, face greșeli mari, dar crede sincer în comunism și nu e pus pe căpătuială. Axente e un exemplar specific României comuniste fără comuniști
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
coboară pe traiectul acestuia până în nervul coarda timpanului care, în apropiere de cavitatea bucală se unește cu nervul lingual. De aici, se distribuie la nivelul glandei submaxilare și sublinguale. Eferențele simpatice. Pentru toate glandele salivare fibrele eferente pornesc de la nivelul măduvei toracale (T1-T2; coarnele laterale), părăsesc rădăcinile anterioare, merg prin ramuri comunicante în ganglionul cervical superior unde fac sinapsă și de unde pornesc fibre postganglionare pentru parenchimul glandular pe traiectul adventicei carotidei și a ramurilor sale. Mecanismul reflex necondiționat de intensificare a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
sigmoid și rect prezintă o angulație care se opune trecerii cu ușurință a materiilor fecale în rect. Creșterea presiunii intraluminale în rect cauzată de pătrunderea materiilor fecale determină excitarea mecanoreceptorilor. Impulsurile aferente sunt răspândite prin plexurile intramurale și transmise spre măduva spinării sacrată pe calea nervilor parasimpatici. Semnalele ascendente medulare care ajung la nivel cortical dau naștere senzației de necesitate de defecație. Fibrele parasimpaticului sacrat conduc și comenzile efectoare care declanșează unde peristaltice în colonul descendent, sigmoid și rect, având drept
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
repiratori inspirul este întotdeauna un proces activ. Mușchii inspiratori sunt cei care expandează cutia toracică față de poziția de echilibru mecanic, după cum urmează. Se poate spune că cel mai important mușchi inspirator este diafragmul. Paralizia selectivă a mușchilor intercostali prin transecția măduvei în regiunile cervicale inferioare nu afectează prea mult respirația deoarece diafragmul nu este afectat. Diafragmul se inseră pe coastele inferioare, stern și coloana vertebrală; este inervat de nervii frenici stâng și drept, câte unul pentru fiecare jumătate de diafragm (fibrele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
inferioare nu afectează prea mult respirația deoarece diafragmul nu este afectat. Diafragmul se inseră pe coastele inferioare, stern și coloana vertebrală; este inervat de nervii frenici stâng și drept, câte unul pentru fiecare jumătate de diafragm (fibrele nervoase provin din măduva cervicală, C3 - C4). In respirația obișnuită (bazală, de repaus) domul diafragmatic se mișcă cu ~1 cm, dar în cursul inspirului sau a expirului forțat excursia diafragmului poate ajunge la 10 cm. Când diafragmul se contractă el își micșorează curbura (în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
mai mult în sus decât în jos în cursul inspirului atunci când presiunea intratoracică scade; aceasta se numește mișcare paradoxală a diafragmului. La fel de importanți pentru procesul normal de inspir sunt mușchii intercostali externi (inspiratori), inervați de nervii intercostali care pleacă de la măduvă cam de la același nivel. Inserția lor anterior pe coasta inferioară și posterior pe coasta superioară determină efectul de ridicare a ansamblului costo-sternal (fig. 70), cu ridicarea, proiecția anterioară și rotația coastelor înafară, fapt ce determină creșterea diametrului antero-posterior al toracelui
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
hipogastric, contribuie la continența urinară. Sfincterul extern este diferit din punct de vedere histologic de detrusor și de sfincterul intern, fiind alcătuit din mușchi striat și aflându-se sub control voluntar. Inervația sa își are originea în coarnele anterioare ale măduvei spinării lombo-sacrate și este distribuită prin intermediul nervilor rușinoși. In timpul micțiunii, centrii supraspinali blochează stimularea de către nervii hipogastrici și rușinoși. Se produce relaxarea sfincterelor intern și extern și îndepărtează inhibiția simpatică a receptorilor parasimpatici. Aceasta va produce trecerea prin colul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
chiar dacă vezica nu este plină la capacitatea maximă, prin intermediul căilor descendente, ce stimulează motoneuronii medulari adecvați. 28. Producția de eritropoetină Eritropoietina este un hormon glicoproteic ce controlează eritopoeza, sau producerea de eritrocite. Este o citokină care țintește precursorii hematiilor din măduva roșie hematogenă. Numită și hemopoietin, este produsă de către rinichi și în mici cantități, de către ficat. Pe lângă funcția de reglare a eritropoezei, mai are și alte funcții biologice, de exemplu în procesele de vindecare sau în răspunsul cerebral la leziunile neuronale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
patru ore în baiț condimentat. MUSCHI DE VITA CU CASCAVAL 300 gr. de mușchiuleț, o ceapă tocată fin, un morcov ras, 100 ml de vin alb sec, 100 ml de apă, sare, piper, unul - doi cartofi curățați, 100 gr. de măduvă de oase, 100 gr. de cașcaval, 100 ml de ulei. Curățăm mușchiul de pieliță și bucățelele de carne, tăiem felii mai grosuțe. Batem cu ciocanul, presărăm sare, piper și-l prăjim în ulei pe ambele părți. Luăm deoparte mușchiulețul și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
ulei pe ambele părți dar să rămână rotund ca o foaie de clătită. Luăm cu paleta din cratiță și punem pe hârtie sugativă ( șervețel ) ca să se scurgă uleiul. Într-o tavă mică punem mușchiulețul prăjit peste care punem brânza și măduva tăiate cubulețe mici, apoi dăm la cuptorul încins timp de cinci - șase minute. Între timp scurgem prin sită sosul rezultat de la carnea fiartă cu zarzavat. Așezăm pe platou grătarul din cartof, peste cartof punem mușchiulețul copt cu brânză și măduva
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
măduva tăiate cubulețe mici, apoi dăm la cuptorul încins timp de cinci - șase minute. Între timp scurgem prin sită sosul rezultat de la carnea fiartă cu zarzavat. Așezăm pe platou grătarul din cartof, peste cartof punem mușchiulețul copt cu brânză și măduva, peste care punem cu lingurița puțin sos rămas de la carne. MUSCHIULET DE VITA CU SOS DE VIN 1,2 kg. de mușchiuleț, șase cartofi fierți în coajă, 300 gr. de ciuperci, 250 gr. de unt, o legătură de ceapă verde
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
ciuruite și celule anexe spre interior și din multe celule de parenchim spre exterior. Lemnul secundar este diferențiat în două zone: • una axială, în care se observă cele patru fascicule de lemn primar, ale căror vase de metaxilem ocupă locul măduvei; • una externă foarte groasă, în care predomină libriformul și în care sunt dispersate, neregulat, puține vase de calibru relativ mic, cu pereții moderat îngroșați. în masa de lemn secundar pot fi observate raze medulare uniseriate, ale căror celule au pereții
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
internodului următor (foto 53), conturul secțiunii transversale prin epicotil este pătratic, cu două laturi concave și două concrescute cu bazele frunzelor; în concavitatea dintre epicotil și bazele frunzelor sunt prezenți muguri (foto 54); aceștia prezintă la bază epidermă, scoarță și măduvă definitive, iar țesuturile conducătoare sunt reprezentate printr-un inel de procambiu. La vârf se observă două perechi de primordii foliare, opuse și decusate. Dobândirea timpurie a zonării caracteristice apexului vegetativ de către mugurii axilari a fost sesizată de Vescovi (1966) la
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
tip cambial se continuă și între fascicule, rezultând astfel un cambiu inelar, ce va conduce, cu vârsta, la edificarea structurii secundare. Spre baza apexului caulinar, conturul secțiunii transversale devine aproape eliptic, cu două concavități laterale (foto 57). Epiderma, scoarța și măduva sunt complet diferențiate; la nivelul epidermei s-au format peri tectori și peri secretori, dar nu s-a declanșat încă procesul de stomatogeneză. În ceea ce privește structura țesuturilor conducătoare, procesul de histogeneză este în curs de desfășurare, iar cel de traheogeneză este
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
fascicule libero-lemnoase de tip colateral deschis, din care două opuse sunt foarte mari, compuse. Liberul este format din tuburi ciuruite și celule anexe, iar lemnul are vase cu pereții groși, intens lignificați, dispuse în șiruri radiare separate de parenchim celulozic. Măduva este parenchimatic-celulozică, de tip meatic, formată din celule mult mai mari decât cele ale parenchimului cortical. La nivel inferior, conturul secțiunii transversale se menține același, dar pe două laturi se schițează câte o coastă proeminentă (cu fascicule ce vor intra
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
interfascicular, împreună cu zonele de lemn secundar, formează un inel sclerificat și lignificat continuu, mai gros în dreptul fasciculelor 49 principale; la fața internă a acestora din urmă rămâne vizibil lemnul primar, cu vase dispuse în șiruri radiare separate de parenchim celulozic. Măduva este groasă, formată din celule foarte mari în centru, cu pereții foarte subțiri, celulozici. Parenchimul perimedular este format din celule cu numeroase punctuații, ceea ce amintește de structura hidrocitelor. Treptat, spre baza tulpinii, perii tectori devin mai rari, fibrele sclerenchimatice periliberiene
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
și centralizare a puterii în figura domnitorului, de extindere a aparatului birocratic, de codificare legislativă, însoțite de o sesizabilă secularizare a vieții publice (Hitchins, 1998, p. 15). Rămas în conștiința istorică românească mai degrabă ca "sistema fatală" care "a supt măduva țării", făcând ca "nefericirea țării rumânești să ajungă la vârf", "veacul de durere" al epocii fanariote ascunde un amplu proces modernizator suferit de societățile principatelor dunărene (Aaron, 1835, pp. xviii, xii). Corectând astigmatismele opticii naționaliste, F. Constantiniu (2011) pledează pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în partide, aprinseră între rumâni un foc de vrăjmășie și de răsboae crunte, și rumânii pentru o deșărtăciune a unui și a altuia vărsară sânge de rumân!" (Aaron, 1835, p. xi). Lipsa de solidaritate etnică și absența coeziunii naționale "supseră măduva țării mai mult decât răsboaele streine" (Aaron, 1835, p. xii). După dislocarea unității primordiale a Daciei Traiane de năvălirile barbare, un licăr de speranță pentru întregirea națională l-a reprezentat momentul fundării statului Țării Românești prin Negru Vodă. Totuși, speranța
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
p. 4). Blaga avansează teza "imposibilității vidului stilistic", subliniind apăsat că existența socioumană nu se poate desfășura decât într-un cadru stilistic, sub robia jugului suprem al unui stil. Ce este însă acest misterior "stil", de care suntem pătrunși până în măduva ființei noastre culturale, dar a cărui robie nu o simțim? - "Cine simte greutatea atmosferei sau mișcarea pământului?" (p. 4). Stilul este "factorul imponderabil", "mănunchi de stigme și motive" care, imprimându-se tainic spiritualității unei culturi, dă personalitate distinctă și unitate
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]