4,830 matches
-
A.E.Baconsky, conchide referitor la romanul lui Asztalos Istvan: „nu se poate concepe socializarea agriculturii noastre fără ajutorul material și teoretic al Uniunii Sovietice. La fel nu se poate concepe avântul pe care-l ia literatura noastră fără exemplul măreț al literaturii sovietice. Nu e de mirare că În Vântul nu se stârnește din senin (Ă)se recunosc procedeele scriitorilor sovietici și În primul rând ale lui Șolohov”. Și pentru că nuvelele precumpănesc editorial, criticii literari continuă să le popularizeze demonstrând
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
dovedit din plin falsitatea teoriei burgheze a necesității unei Îndelungi gestații pentru realizarea operei de artă, a «perspectivei» căpătată prin trecerea deceniilor, pentru a putea «zugrăvi» cu meșteșug evenimentele istoriei. Scriitorii noștri care și-au Închinat activitatea În Întregime cauzei mărețe a clasei muncitoare - urmând exemplul luminos al scriitorilor sovietici, au lichidat această presuspusă piedică a timpului, au făcut din timp un aliat al lor și nu un potrivnic Întârziind la infinit realizarea mesajului artistic. Eusebiu Camilar dovedește cu Temelia că
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
față Încercările tâlhărești ale chiaburilor. (Ă). Privirea sumară pe care am aruncat-o aici asupra ultimelor nuvele apărute, arată că, odată cu Îmbogățirea «speciilor scurte», scriitorii noștri au lărgit sfera tematică a creației lor. (Ă). Ne aflăm În pragul Planului Cincinal. Mărețe sunt faptele cu care oamenii muncii Întâmpină acest plan, fapte care trebuie să reție atenția, cât mai multor scriitori. În aceeași măsură punerea În aplicare a planului de electrificare a țării oferă o sursă inepuizabilă de inspirație. (Ă). Nuvelele de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mai just. La asta i-a ajutat lămuririle partidului, precum și exemplul scriitorilor sovietici. E drept că uneori, duși de elan, ei pierd pământul de sub picioare și, așa cum spunea Mihai Novicov, «foarte des lupta pentru pace apare Încă drept ceva Înălțător, măreț, dar depășind vâltoarea realităților zilnice, rupându-se de ea». Pentru Vlaicu Bârna, de pildă, pacea e categorie de inițiere magică, o «Înaltă treaptă» pe care se realizează, abstracte, binele și dreptatea, un «orizont de azur» (Ă). Dar nu numai pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Autorul ar fi putut da povestirii sale un emoționant conținut patriotic, așa cum de altfel se petrec lucrurile În realitate: tot mai mulți consideră Învățătura ca sarcina lor de căpetenie, ca mijlocul de a participa, alături de cei mari, la Înfăptuirea unor mărețe visuriă Macarenko vorbind despre metodele de educație observă că «procesul pedagogic nu poate fi dedus nici din psihologie, nici din biologie pe cale de deducție, pe calea unui simplu logism, pe calea logicii formale». (Ă). Problema dezvoltării unei noi literaturi pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Ă). Merită să fie amintite În acest sens lămuririle date În cuprinsul capitolului Romanul despre operele Mama de Gorchi și Mitrea Cocor de M. Sadoveanu. Alcătuitorii manualului au fost preocupați să utilizeze experiența literaturii sovietice. Ei au arătat valoarea pildei mărețe a scriitorilor ruși și sovietici. (Ă). Mai bogată a fost utilizarea directă a materialului sovietic. În expunere sunt intercalate citate valoroase pentru luminarea problemelor dezbătute. Cel mai des se recurge la Maxim Gorki, problema tipizării: I, 17, dramaturgiei: II, 10
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
flutură pretutindeni steaguri, Înlocuindu-se astfel prin șabloane convenționale bogăția vieții. (Ă). Eugen Frunză repetă inutil epitetul vag și inexpresiv «bun» În versuri consecutive din Cântec de leagăn. Dan Deșliu afirmă că toate lucrurile pe care le descrie sunt „mari, mărețe, uriașe” etc; problema oficială de a Înfățișa viu măreția reală a faptelor, el o ocolește prin repetarea declarativă a aceluiași cuvânt sau sinonim lui. Sărăcia vocabularului apare limpede În strofe din Ceva despre oameni și norme noi, Cântec pentru tovarășul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nu-i pasă/de mulțime, nici de țară, nici de nimeă Și potaia/blestemată stă-n fotoliu și te latră. (Ă). Măturați-l, măi tovarășiă Și de guler/Scuturați-l Să ne-ntrecem/pentru viață! Lupta-i grea, dar e măreață! Stau dosare/printre spițe? La dosar/cu birocrații!” - A. E. Baconsky. - În ospeție. Ibidem, nr. 204, 1 sept. „Satul unde mergem e un sat de șes Mărginit de lanuri grele de secară Și țăranii-acum un an au Înțeles Mândră colectivă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
călește/Nou om și clocotă/ Să știe toți zarafii / Că viața nu o vindem, / Nu vrem cârje, doliu / Ci horă Întindemă/ Duduie furnale, / Munca e În toi,» etc. Neîntrecut rămâne Însă În această manieră Eugen Frunză: «Iată, se-nalță, / Crește măreață, /tânără, falnică, / dragă-ne viață!Ă/ Unde-i cuvântul?/ Dați-mi cuvântul, /măcar pe un sfert /din câte vreau să trăznesc!»(Vă sună sfârșitul șerpi titoiști). (Ă). Înfățișând realitatea În mod unilateral, numai sub aspect pozitiv, o denaturăm În chip
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ca despre teme care-i sunt dragi - așa cum sunt dragi tuturor oamenilor muncii - ea le izolează din ansamblul tuturor celorlalte teme proprii unei literaturi care În centrul preocupărilor sale pune cu dragoste pe om - omul Înaintat al zilelor noastre, cu mărețele lui idealuri, cu minunatele lui trăsături noi, cu variatele lui preocupări de făuritor pasionat al unei lumi noi și de dușman a tot ce este potrivnic vieții. Se știe că tocmai susținătorii concepției burgheze a artei pentru artă limitau artificial
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nesemnificativelor impresii personale, demnă de o cauză mai bună, este vizibilă mai ales În poezia din ultimele numere ale revistei Almanahul literar. Formele de manifestare a acestui mărginit egocentrism artistic, diferă; rezultatul este Însă același: nesocotirea adevărului vieții, sacrificarea realității mărețe a, vremii noastre În favoarea micului „univers” individual. În numărul 5 al revistei Almanahul literar au fost publicate trei așa-zise „poeme” ale lui Alexandru Căprariu, cuprinse sub titlul general de Cântece de primăvară. Din păcate ele nu au nimic cu
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
revistei marcau - mai ales În ce privește poezia - „doi pași Înapoi”. Devierile intimiste, individualismul bântuiau și mai din plin, În poezia revistei Almanahul literar. Cu ani În urmă, În 1930, tovarășul Stalin se adresa astfel lui Damian Bednâi: «În loc să sesizezi sensul acestui măreț proces din istoria revoluției (Ă) te-ai băgat Într-o văgăună și, Încurcându-te printre citate anoste (Ă) ai Început să vestești că În Rusia domnea ticăloșia. (Ă)». „Dintr-o văgăună” aceasta este poziția de pe care au fost scrise Cântecele
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
care are nevoie. Nu cântece mărunte Îi trebuie lui, În care nisipul mărunt al versurilor se scurge ca Într-un vas de sticlă. Nu cântece rupte de frământările oamenilor. Ci cântecul plin și amplu În care să se audă muzica mărețului efort colectiv, În care să se oglindească fața omului nou care apare, care crește În Republica noastră. Dacă ați putea voi Înțelege cât de bogată și complexă e viața noastră sufletească, ați ști că În acele ceasuri când sufereamă când
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Moraru și Aurel Baranga, romanul Un an din treizeci de Nagy Istvan, poemul Cântec pentru tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej de Mihai Beniuc și altele, cuprind episoade din lupta glorioasă purtată de partid În ilegalitate. (Ă). Minerii din Maramureș arată cum țelurile mărețe ale partidului, exemplul comuniștilor, Îi Însuflețesc pe oamenii muncii, făcând ca eroismul să devină tot mai mult o trăsătură a vieții și a muncii de fiece zi. Romanele Drum fără pulbere de Petru Dumitriu și Oțel și pâine de Ion
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În Îndrăzneala cu care cartea lărgește tematica romanului nostru, pătrunzând În problematica omului nou și reușind adesea cu măiestrie să o Înfățișeze În noile relații de viață ale acestuia. (Ă). Romanul istorisește cum partidul mobilizează și conduce masele la Înfăptuirea măreței construcții din care face o cauză a Întregului popor muncitor. Asistăm la succesiunea episoadelor În care se dă greaua bătălie a organizării șantiereJor. (Ă). Epicul romanului e istorisirea biruirii piedicilor, de la cele mai mari la cele mai mărunte. (Ă). Ofensiva
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
societății socialiste și cu implicațiile morale și educative de care am pomenit. Scriitorii noștri care vor aborda genul fantastic În condițiile prielnice de astăzi, vor fi Împinși de la sine spre acest gen de „visare”. (Ă). Modificarea plantelor după metoda miciurinistă, mărețele planuri de transformare a naturii, cum ar fi marele canal turkmen, stațiunile hidroelectrice de la Kahovka și Stalingrad, schimbarea deșerturilor În regiuni mănoase, oprirea vânturilor secetoase prin perdele păduroase de protecție, marile expediții, iar la noi Canalul Dunăre-Marea Neagră, hidrocentrala de la
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
care se completează reciproc. Voinea și Mladin dau șantierului Întreaga lor energie, tot ce au mai de preț. (Ă). Trebuie să recunoaștem că, În special În stadiul actual al literaturii noastre, a crea opere care să fie la Înălțimea realității mărețe a construirii socialismului nu este deloc ușor. Și este evident că Nicolae Jianu a făcut mari eforturi și a Înregistrat succese Însemnate Întru atingerea acestui țel. Merită să fie subliniat de pildă ca Încă o victorie a sa felul În
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de la mobilizarea generală din 14 august 1916, starea de spirit a românilor era magistral surprinsă de băcăuanul Th. V. Cancicov, aflat pe atunci cu domiciliu forțat în teritoriul ocupat al Munteniei (14 august 1917): „ Acum un an aveam un ideal măreț și posibil de împlinit prin victorie, încurajați și sprijiniți de aliați puternici; după un an suntem abandonați propriilor noastre puteri istovite, iar de idealul nostru nu mai vorbește nimeni; (...) din țară liberă și independentă, trei sferturi e invadată de dușmani
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
răzvrătesc chiar și împotriva lui. Una din caracteristicile sălbaticului este rîvna cu care lucrează în clipele de răgaz petrecute pe lîngă casă. O străveche bîtă războinică hawaiană sau o vîslă-lance, cu puzderia lor de imagini cioplite, constituie un trofeu la fel de măreț al perseverenței omenești ca un lexicon latinesc. Căci această miraculoasă încrengătură de gravuri în lemn a fost executată doar cu un hîrb de scoică sau cu un colț de rechin și i-a cerut artistului ani mulți de muncă migăloasă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
astfel, capul pare sublim. O frunte frumoasă de om este aidoma unui răsărit de soare în ceasul dimineții. în pacea pășunilor, fruntea încrețită a taurului poartă pecetea măreției. Fruntea elefantului care împinge tunuri grele pe o potecă de munte este măreață. Fie ea de om sau de animal, misterioasa frunte seamănă cu acel mare sigiliu de aur, cu care împărații germani își pecetluiau decretele. Ea spune parcă: „Iată opera mea, făcută astăzi de mine, Dumnezeu“. Dar la mai toate făpturile și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Și apoi, acolo unde eu vedeam acum doar o șiră goală, fuseseră cîndva tone de carne, mușchi, sînge și mațe. De asemenea, acolo unde fuseseră aripile late ale cașalotului, nu vedeam acum decît niște încheieturi diforme; iar în locul masivelor și mărețelor ramuri fără os a cozii, se căsca un vid total! Cît de zadarnic și de absurd ar fi ca un om temător din fire și neumblat prin lume, să încerce a înțelege această admirabilă balenă cercetîndu-i doar scheletul împuținat, întins
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
n-am decît puntea asta ca să-mi iau avînt, înainte de a sări în întîmpinarea talazului. Dar nu face nimic, totu-i doar o glumă, vorba cîntecului de odinioară: Furtuna-i șugubeață, Iar balena-ți rîde-n față, Dînd din coada ei măreață - Tii, ce vesel, jucăuș și hîtru e oceanul! Ci spuma-n juru-i zboară, Cînd balena cruntă ară Apele ce-o înconjoară - Tii, ce vesel, jucăuș și hîtru e oceanul! Un fulger vasu-l frînge. Dar ea pe bot se linge Și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
perfect de către cei dintâi reprezentanți ai școlii de care vorbim. I. Ionescu 2, în 1855, însărcinat cu "cronica" generală a revistei școalei critice moldovenești, România literară, spune: " Am vrea ca Hronica noastră să fie ca o zugrăvire în miniatură a mărețelor întîmplări ale timpului nostru. Cercul privirilor noastre este mărginit prin chiar hotarele orizontului politic de față. Tot ce se atinge de românimea Principatelor este al nostru de a cerne și de a cerceta în cât poate să fie spre binele
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
El remarcă că Părinții Bisericii n-au pus niciodată preț pe săvârșirea de minuni. Avva Nestoros consideră minune mai mare să scoți din propriul trup îndemnurile la desfrânare, decât să alungi duhurile rele din trupurile altora; este un semn mai măreț să oprești prin virtutea răbdării pornirile ucigașe ale mâniei, decât să poruncești stăpânitorilor văzduhurilor; este de mai mare folos să-ți ferești inima de mușcăturile lacome ale deznădejdii, decât să îndepărtezi bolile trupești ale altora; este o virtute mai mare
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
adaptată realităților autohtone, ceea ce le dă aspectul unor prelucrări. Ț. amplifică morala, trecând în ea ecouri ale frământărilor timpului: disputele teologice sterile sunt puse față în față cu necesitatea armoniei între popoare (Șoarecii și clopotele), unirea provinciilor românești într-o „măreață nație daco-română” este întrevăzută ca rezultat al luminării păturii de jos (Muierea și găina); portrete satirice de prelați obtuzi ori de renegați intră în Șarpele și pila, Privighetoarea și vulturele. Limba este populară, totuși fraza se mișcă greoi, discursiv, căci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290170_a_291499]