4,923 matches
-
trebuie dimensionată în funcție de numărul de sacoșe disponibile, de capacitatea portbagajului, dar și de mușchii însoțitorului. * Am înțeles asta când m-am dus prima oară în piață cu extraterestrul numărul opt. Abia terminase facultatea, lucra undeva pe la Interne și își pregătea masteratul în management. De obicei era tare ascultător (închipuiți-vă că-mi zicea mami), dar atunci îl târâsem după mine în piață cu mare greutate. Dacă ar fi fost după el, s-ar fi dus la nu știu ce prostie de meci, făcuse
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
fel de sex normal, dar fără orgasm... Nu știu ce era cu el, dar părea mai vlăguit ca numărul cinci, care din acest punct de vedere era la pământ. Mă tot gândeam că-i bolnav, dar el dădea vina numai pe stresul masteratului. Abia dacă mă înfierbânta puțin, că i se și epuiza stocul de energie. Făceam minuni ca să obțin o reluare și de cele mai multe ori nu merita efortul: nici aceasta nu era de calitate. Și el era genul care face amor pe
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
stau prea multe zile departe de el; și acolo mâncam până nu mai puteam; nu vă spun cât de rău îmi era după aceea... Acasă ajunsesem să nu mai pun gura pe nimic; numărul opt, care încă mai învăța pentru masterat și doar seara putea veni în vizită, credea că sunt la dietă și nu înțelegea de ce, că eram chiar bine. Habar n-avea ce bunătăți mă așteptau acasă la numărul șapte; îi ziceam să nu mă caute câteva zile că
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
descompunere și emană un miros neplăcut). Ca să nu se strice, puteți păstra coșul de gunoi în frigider, dar e mai simplu să-l goliți. Încă nu aflasem adevărul despre numărul opt și trăiam împreună ca o familie fericită... Terminase cu masteratul, înnopta tot mai des la mine și țin minte că la dus gunoiul se abonase din proprie inițiativă; nu înțeleg ce-i plăcea atât de mult la această activitate, dar mă surprindea cât de riguros era; ziceai că e dresat
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
Stai comod, mami?“, „Aici e voie, mami?“, „Pot să intru, mami?“, dar și când începea făcea prăpăd; pe cât de nevolnic fusese înainte, pe atât de încrâncenat mă iubea acum: în cadență de mitralieră, trăgea neobosit rafală după rafală... Diploma de masterat, căratul găleții de gunoi, habar n-am ce-i provocase această schimbare radicală, dar știu că devenise în sfârșit ceea ce-mi doream: un polițist cu „p“ mare. Dacă n-ar fi fost însurat... 7.3. petele de pe hainetc "7
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
aceea în rateuri din poziția misionarului. Nu-mi amintesc de el cu plăcere: este singurul bărbat din viața mea (în afară de numărul unu când era supărat sau, mai rău, bolnav, de numărul șapte, de numărul opt în perioada când își dădea masteratul și de soțul meu) care m-a jignit profund și în mod repetat adormind lângă mine fără măcar să mă atingă. Numărul șase, best lover money can buy, geniul oral cu povești culinare pline de har, omul care mi-a revoluționat
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
celorlalți, prioritar ideologică, în timp ce, dominant simbolice, imaginile din Piatra filozofală prelungesc identitatea autoarei, transformată în viziune asupra destinelor 8. Odată schițată această panoramă a tipurilor de analiză a operei yourcenariene la care trebuie adăugate numeroase lucrări de licență, disertații de masterat și teze de doctorat , ne putem opri la trăsăturile cele mai frecvent subliniate în ele. Ca mulți alții, și românii au reținut mai întâi valoarea mesajului comunicat, fără a neglija tehnica scrisului, caracterizată, de cele mai multe ori succint, ca dominant tradițională
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
nr. 12, decembrie 2009; Mariana Codruț, în "Orizonturi culturale italo-române", nr. 8, august 2013. AXINTE, Șerban, n. 27 iulie 1976, Iași. Liceul "Mihail Sturza" din Iași (1991-1995). Facultatea de Litere, secția Limbă și literatură română Limba și literatura italiană (1997-2002). Masterat în Literatură comparată și antropologie culturală (2002-2004). Doctorat în filologie (2010). Cercetător științific la Institutul de Filologie Română "A. Philippide" al Academiei Române Filiala Iași (din 2002). Redactor (2000-2004) și secretar general de redacție al revistei culturale "Timpul" (2004-2007). Redactor al
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
județul Botoșani. Studii gimnaziale și liceale la Iași: Școala Generală "Gh. Asachi", Liceul "V. Alecsandri", Liceul industrial de Chimie (1970-1982). Facultatea de Filologie, Secția de Limba și literatura română Limba și literatura franceză a Universității "Al.I. Cuza", Iași (1983-1988), Masterat în "Filozofie creștină și dialog cultural", Universitatea "Al.I. Cuza", Iași (2005-2007). Profesor de limba și literatura română la Liceul industrial nr 5, Iași (1988-1990). Muzeograf la Muzeul Literaturii Române și Muzeul "V. Pogor" (1990-1996). Redactor la revista "Dacia literară
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
locurilor de muncă se dezvoltă așa-numitele cursuri "semiprofesionale": institute de comunicare, de cultură și patrimoniu, chiar licențe (în "conceperea și întocmirea proiectelor culturale") care pot să ajungă până la diplome de studii aprofundate (după reforma universitară actuală, se vorbește de masterate profesionale). Toți studenții ieșiți din aceste domenii de educație sunt (mai mult sau mai puțin) așteptați pe o piață a locurilor de muncă deosebit de expusă, precară, în care ei văd totuși profilându-se un viitor profesional mai valorizant decât cel
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Situation épistemologique de l'astrologie à travers l'ambivalence fascination/rejet dans les sociétés postmodernes, directeur de thèse Michel Maffesoli, Paris, 2001; Jeanne Favret-Saada, Les mots, la mort, les sorts, Paris, Galimard, 1997. Lucrările menționate aici reprezintă teze de doctorat, masterat sau, pur și simplu, analize ale fenomenului divinatoriu din diverse perspective. Dintre ele se detașează cea a cunoscutului antropolog francez Jeanne Favret-Saada. Sistemul conceptual și argumentativ al autoarei aduce noutăți din punctul de vedere al înțelegerii fenomenului divinatoriu și al
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
îngrijitoare). Colectivul de medici este format din:Dr. Elena Petrișor - șef de secție, medic primar medicină de urgență, atestat în ultrasonografie generală și managementul serviciilor de sănătate;Dr. Georgeta Iuliana Bogdan - medic primar medicină de urgență, atestat în ultrasonografie generală, masterat în sănătate publică și management sanitar;Dr. Sebastian Găloiu - medic primar medicină de urgență, atestat în ultrasonografie generală;Dr. Oana Maria Peptan - medic primar medicină de urgență, atestat în ultrasonografie generală;Dr. Andrada Marina Pușcașu - medic primar medicină de urgență
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Israel și Franța. Este Doctor în științe medicale din 2008. Are atestat și supraspecializare în menagement sanitar și a îndeplinit funcția de Director Medical interimar al Spitalului Clinic de Urgență București în anul 2010. Este licențiat în drept, având un masterat în Criminologie și este doctorand în drept al Institutului de Cercetări al Academiei Române (2008); este expert al Departamentului de Jurisdicție Profesională și Litigii al Colegiului Medicilor din Municipiul București. Din 2009 este secretar al Comisiei de specialitate Chirurgie Generală a
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
în cadrul Institutelor pedagogice. Așadar, se creează treptat cadrul instituțional adecvat pregătirii temeinice a specialiștilor în educație fizică și sport. Programa de studii în facultățile de profil este eșalonată pe cicluri de învățământ, astfel: ciclul I - licență (3 ani), ciclul II - masterat (2 ani) și ciclul 3 - doctorat (3 ani). O bună parte din ore se alocă pregătirii teoretico-metodice de bază, dar și practicii pedagogice, precum și pregătirii specializate (absolvenții devenind și antrenori într-o ramură de sport). Din această prezentare observăm că
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
întorc mereu, România. 1. Autorul. Ce trebuie să mai știm pentru a-l cititc "1. Autorul. Ce trebuie să mai știm pentru a‑l citi" Mark Lilla a obținut licența în economie politică și științe economice la University of Michigan, masteratul în politici publice și doctoratul în științe politice la Harvard; a predat mai întâi la New York University (sigla e și mai notorie: NYU) și este, din 1999, profesor de filozofie politică la University of Chicago, membru al celebrului Committee on
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
49 Seria Sociologie Mircea AGABRIAN este prof. dr. la Catedra de Sociologie și Asistență Socială a Universității "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia, licențiat în filozofie, doctor în sociologie; în prezent este implicat în mai multe programe de cercetare și masterat. A publicat printre altele: Militarii și politica. O sociologie politică a corpului ofițerilor (2000); Comunicarea. O abordare practică (2000); Introducere în știința politică (2000); Autopercepția unei noi condiții studențești: învățămîntul la distanță. O cercetare calitativistă (2002). Autor a 27 de
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și documentarea, încât este, cu atât mai mult, de apreciat efortul domniei sale de a accesa și de a utiliza, în demersul său științific, lucrări teoretice cu un grad înalt de dificultate, multe dintre ele în limbi străine. Studiile aprofundate în cadrul masteratului, profilat pe Semiotica limbajului în mass-media și publicitate, urmat de doctorandă la Universitatea "Ștefan cel Mare" din Suceava, i-au prilejuit contactul cu metodele cele mai moderne în cercetarea stilistică, iar buna cunoaștere, din interior, a tradiției din comuna natală
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Alina MĂRGĂRIȚOIU este lector universitar doctor la Departamentul Științele Educației al Facultății de Litere și Științe din cadrul Universității PetrolGaze, Ploiești. Domeniile principale de interes sunt psihopedagogia specială, dificultățile de învățare în școală și psihopedagogia comunicării. A urmat studii de licență, masterat și doctorat la Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza" din Iași. Dintre cele mai reprezentative lucrări publicate, amintim: Dificultăți de învățare. Analiză și intervenție educațională (2012), Comunicarea educațională și terapia tulburărilor de limbaj. Suport de seminar (2013). Alina Mărgărițoiu, Gestul în comunicarea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
profil se pune cu tot mai mare insistență În ultimul timp, când o mare masă de tineri studioși sunt antrenați În activități de cercetare și muncă academică, Începând de la modestele și banalele referate de seminar, până la lucrările de licență, de masterat și doctorat, iar noi, Îndrumătorii unor astfel de lucrări, eram nevoiți să ne pierdem o bună parte din timp furnizând tinerilor explicațiile necesare privind partea formală a redactării unor astfel de lucrări și, nu de puține ori, părerile noastre nu
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Funeriu, Principii și norme de tehnoredactare computerizată (1995); Septimiu Chelcea, Cum să redactăm În domeniul științelor socioumane (2000); Magdalena Vulpe, Ghidul cercetătorului umanist. Introducere În cercetarea și redactarea științifică (2002); Mihaela Șt. Rădulescu, Metodologia cercetării științifice. Elaborarea lucrărilor de licență, masterat, doctorat (2006). În fine, trebuie amintită și traducerea lucrării lui Umberto Eco Cum se face o teză de licență (2000; ediția a II-a, 2007). În străinătate, lucrările În acest domeniu sunt mult mai numeroase, așa cum se poate vedea din
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
866-82, lista bibliografică va fi alcătuită respectând mai multe reguli: • ordinea alfabetică a numelui autorului: Bogdan-Dascălu, Doina, Principii și norme de tehnoredactare a lucrării de diplomă, Editura Augusta, Timișoara, 1997. Rădulescu, Mihaela Șt., Metodologia cercetării științifice. Elaborarea lucrărilor de licență, masterat, doctorat, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 2006. Vulpe, Magdalena, Ghidul cercetătorului umanist. Introducere În cercetarea și redactarea științifică, Clusium, Cluj-Napoca, 2002. Observații - Între numele și prenumele autorilor s-a pus virgulă tocmai pentru a sublinia că ordinea normală (nume
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Reprezintă o componentă extrem de importantă a lucrării, care trebuie valorificată la maximum În timpul susținerii. Aici sunt prezentate pe câteva pagini cele mai importante rezultate ale cercetării, modul În care acestea vor fi valorificate (prin publicare sau dezvoltare În proiecte de masterat, doctorat etc.). Concluziile lucrării nu se numerotează ca un capitol separat. 2.8. Bibliografia Constituie o altă componentă importantă a lucrării de licență, care este În mod sigur „studiată” de membrii comisiei În timpul susținerii. Ea conține, așa cum am spus În
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
1918, Editura Tritonic, București. Rad, Ilie, 2005, De la Moscova la New York. Note de drum din Federația Rusă și fragmente de jurnal american, prefață de Mircea Popa, Editura Limes, Cluj-Napoca. Rădulescu, Mihaela Șt., 2006, Metodologia cercetării științifice. Elaborarea lucrărilor de licență, masterat, doctorat, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București. Richardeau, François, 1993, Manuel de typographie et de mise en page, Editions RETZ, Paris. Rollo, Duncan J.; Gehle, Quentin L., 1987, Writing Essays. A Process Approach, St. Martin’s Press, New York. Romanescu, Vasile
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
cunoștințe, idei, păreri între specialiști și participanții la elaborarea de proiecte, în vederea înscrierii în competiții interne și internaționale, pentru asigurarea finanțării, parțiale sau totale, a acestora. Lucrarea este și rezultatul experienței dobândite prin predarea acestui curs la diferite programe de masterat ale Facultății de Management, prin elaborarea de proiecte în vederea participării la competiții, pentru asigurarea finanțării. Totodată, cartea se bazează și pe solicitările apărute pe piața proiectelor, precum și pe dificultățile constatate în elaborarea și evaluarea aplicațiilor. În lucrare s-a urmărit
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
carte de specialitate (deoarece se adresează potențialilor participanți la elaborarea și realizarea de proiecte, persoanelor cu o anumită experiență în managementul proiectelor sau celor care conduc unități de management al proiectelor) și un material didactic valoros pentru studenții ciclului de masterat (cu precădere cei care studiază managementul de proiect). Necesitatea unor astfel de lucrări este impusă de cunoașterea procedurilor cheie de elaborare a proiectelor, de însușirea tehnicilor pentru asigurarea unui management eficient elaborării și realizării proiectelor, de formarea capacităților de culegere
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]