5,440 matches
-
lumină”, „Revista scriitorilor români” (München), 1981, 18; Ioan I. Mirea, Despre poezie cu Alexandru Gregorian, „Revista scriitorilor români” (München), 1983, 20; Dumitru Ichim, „În creștetul luminii”, „Cuvântul românesc” (Hamilton, Canada), 1985, septembrie; Românii, 173-174; Popa, Ist.lit., I, 637-638; Nicolae Florescu, Menirea pribegilor, București, 2003, 182-192; Manolescu, Enciclopedia, 366-368. N.Fl.
GREGORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287352_a_288681]
-
august 1928, cu subtitlul „Revistă de cultură de direcție umanitaristă”. Directori: Ion Pas și Eugen Relgis. Propunându-și să susțină un program internaționalist, Eugen Relgis precizează în articolul de deschidere, Europa cea tânără: „Voim să fim europeni pentru că aceasta e menirea noastră [...]. Voim să fim buni europeni - prin muncă, prin gândire, prin credință, pentru că numai astfel ne împlinim destinul nostru de fii ai Pământului și de frați ai Omului de pretutindeni și de oricând!” Se publică scrieri literare, critică literară, critică
CUGETUL LIBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286559_a_287888]
-
că încercarea de a instaura un pașalâc în Țara Românească se putea repeta, susținută de infiltrarea lor economică anterioară. Răspunsul dur al lui „Mihai Vodă sin Pătrașco Vodă” a stârnit în sud-estul Europei un neliniștitor ecou. În timpul lui, istoriografia are menirea de a-i face cunoscute bătăliile în fața aliaților din Liga Sfântă, de la care solicita, zadarnic, ajutor. Există o vădită ruptură între atitudinea fraților Buzești față de voievodul Mihai la începutul domniei acestuia (când aderarea celor trei boieri la acțiunile acestuia merge
CRONICA DOMNIEI LUI MIHAI VITEAZUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286523_a_287852]
-
Social Român din Basarabia, onorat auditor, Din partea domnului primar al municipiului Chișinău Ion Costin, precum și a întregii conduceri, permiteți-mi ca în acest moment solemn, cu ocazia festivității de astăzi, să vă spun „bine ați venit” în mijlocul nostru! Însemnătatea și menirea Institutului Social Român condus de Dvs. prezintă cu atât mai mare interes cu cât rostul lui începe a fi pătruns de masele largi și conștiente populare. În adevăr, de la ursitoarele ce veghează deasupra leagănului nostru și până când preotul ne psalmodiază
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de peste Prut. Se insistă asupra prezentării unor date valide și apropiate de realitatea curentă, iar în lipsa acestora ni se oferă posibilitatea de a confrunta informații din cât mai multe surse posibile, chiar dacă uneori contradictorii sau neoficiale. În lipsa altora, acestea au menirea de a ne informa. De exemplu, apreciind numărul persoanelor aflate ilegal la muncă peste hotarele țării, găsim date furnizate de agenții de presă, Departamentul de Migrații al RM, de persoane oficiale, de biroul Înaltului Comisariat pentru Refugiați de la Chișinău, de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și știință apărută la Iași între 20 mai 1865 și 4 august 1866. Redactor este Gh. Asachi, foaia fiind o ilustrare a modului anacronic în care el înțelegea după Unirea Principatelor, adică într-o perioadă de modernizare a presei periodice, menirea publicisticii. Între această revistă cu un conținut variat și omonima ei din 1840 există o clară corespondență, care rezultă și din compararea programelor redacționale, apropiate prin ton și, mai ales, propunându-și aceleași țeluri literare sau politice. I.l. trebuia să
ICOANA LUMEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287495_a_288824]
-
culegere de povestiri, Durerea liniștii (1969), axată tot pe problematica rurală, marchează în plan artistic evoluția de la lirismul întrucâtva anacronic la o epică punctată de note dramatice. Cu romanul Semănătorii (1974), prozatorul se încadrează într-o orientare stilistică a cărei menire era, ca și la vechii sămănătoriști, apărarea valorilor etice și morale puse sub semnul dispariției, de data aceasta de sistemul totalitar. Celelalte romane, Drumuri (1979), Îndrăzneala (1983), Rădăcini de acasă (1988), Eclipsa (publicat în revista „Basarabia”, 1990), sunt pledoarii pentru
CIBOTARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286222_a_287551]
-
al gândirii poetice: Amforă (1972), Arbori îndrăgostiți (1977), Cerul de la Cepeleuți (1982), Izvoarele lui august (1984) ș. a. Temele și motivele sunt proprii întregii lirici basarabene postbelice: războiul și pacea, neliniștile spiritului, întoarcerea la izvoare, evocarea înaintașilor, etosul popular, graiul matern, menirea poeziei ș.a. C. a semnat mai multe cicluri evocând personalitatea lui Eminescu (Steaua Eminescu, 1997), precum și o carte de poeme - Peisaje în suflet (1985), cele mai valoroase fiind Teiul lui Stamati, Mărul în poartă, Cocostârcul alb. Este autor al mai
CIOCOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286255_a_287584]
-
baza căruia am stabilit o asemenea structurare, deopotrivă sistemică și dinamică: am încercat să oferim publicului cititor un rol nou - acela de decident/constructor al ariei de semnificație a noțiunii de învățare eficientă. În acest mod, demersul nostru a căpătat menirea de a consolida un fundament pentru libertatea cititorului de a înțelege și de a regândi teoria și practica învățării. Am plecat de la ideea unui manual pentru a delimita o autentică activitate de cercetare și descoperire. Mai târziu, efortul de cercetare
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
a reînvățării limbii române după „schingiuirea ei”, timp de un veac, de „cnutul rusesc”. Scopul Societății și al revistei sale devine astfel unul patriotic : „Cu ajutorul acestei societăți, membrii ei nu numai că învață limba corectă românească, dar ea mai are menirea să dea o direcție penițelor care sunt încă în mugur. De unde știm noi că peste câțiva ani nu ne vom alege cu unele talente recrutate din această mică societate?” Cuvinte confirmate, întrucât revista reține atenția istoricilor literari în primul rând
GHIOCEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287268_a_288597]
-
capitol, și ultimul, este destinat rezilienței. Se prezintă evoluția acestui concept, aparținând abordării pozitive a ființei umane, se clarifică aspecte care țin de definirea destul de dificilă a conceptului și se fac diferențieri și asocieri cu concepte învecinate. Argumentând ideea că menirea oricărei intervenții asupra ființei umane este aceea de a-i spori reziliența, se discută posibilități de intervenție la nivelul copilului, al familiei, al grupului și al întregii societăți, din perspectiva sporirii rezilienței, a unei „reziliențe asistate”. Fără îndoială, omul este
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se face, începând cu stadiul oral, prin manifestările agresive, asertive, ale copilului în raport cu mama și cu lumea. Din punct de vedere fiziologic, „testosteronul girează atât agresivitatea, cât și dorința sexuală, la ambele sexe”(Ginger, 2007, p. 106). Ambele pulsiuni au menirea de a promova viața: viața individului, în cazul agresivității, și viața speciei, prin instinctul sexual. Din punct de vedere fiziologic, cele două pulsiuni își află lăcașul în hipotalamus, creierul nostru „vegetativ”. Controlul agresivității și cel al dorinței sexuale sunt plasate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
plecați nu și-au văzut părinții de mai bine de un an de zile. Asumarea responsabilității față de acești copii de către sistemul de protecție a copilului este un lucru bun, dar insuficient. Pentru copiii de vârstă școlară, școala ar avea principala menire de a le veni în sprijin, a le alina suferința, prin programe care să-i atragă și să le dezvolte capacitatea de a face față violenței la care sunt expuși prin absența sprijinului și a protecției emoționale de care au
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
unui individ, ci și un comportament colectiv, regularizat printr-un aparat ideologic gestionat de comunitate, integrat în practicile culturale ale unui anume timp. Vor exista prin urmare teoretizări sau doctrine, locuri comune sau instituții (spații destinate admirației, consacrării etc.) cu menirea de a regla suprainvestiția estetică. Din această perspectivă, se poate vorbi despre o percepție socială a practicilor angajate de obiectele literare tocmai prin excesul "estetic" pe care acestea îl reclamă. În al doilea rând, e vorba de mizele specifice periferiilor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
funcționează aici nu ca un instrument de restituire a unei origini sau a unei înrudiri avantajoase, ci a unei misiuni. În loc să se întrebe cine au fost strămoșii iluștri care îndreptățesc existența și recunoașterea națiunii române, Bălcescu încearcă să înțeleagă ce menire ne-a atribuit ordinea cosmică. Legitimitatea noastră vine din ceea ce avem de realizat în viitor, într-un plan mistic al expansiunii universului. Dincolo de aspectul anticipator, de voința de a răsfrânge trecutul asupra viitorului răsturnând sensul dinamicii istorice, trebuie subliniată natura
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
supt preponderența absolută a minții și a cugetării, prin sângele său vărsat, prin moartea sa, el ne arată legea practică, legea lucrării, legea jertfirei, a iubirei și a frăției, chipul cu care ne putem mântui, putem învinge răul și îndeplini menirea morală a omenirei, adecă mai întâi prin cuvânt, prin idee, pe urmă prin lucrare, jertfindu-ne individa familiei, aceasta patriei, patria omenirei, viitorului. Legea evanghelică, descoperind spiritului cauza absolută, proclamând menirea omenirei și a lumei, împinse mintea omenească la demonstrarea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
care ne putem mântui, putem învinge răul și îndeplini menirea morală a omenirei, adecă mai întâi prin cuvânt, prin idee, pe urmă prin lucrare, jertfindu-ne individa familiei, aceasta patriei, patria omenirei, viitorului. Legea evanghelică, descoperind spiritului cauza absolută, proclamând menirea omenirei și a lumei, împinse mintea omenească la demonstrarea și realizarea ei. De atunci, știința nouă, întemeindu-se pe conceptul legilor spiritului, pe observație, esperiință, calcul, a continuat zdrobirea lumei vechi, revoluționarea sau perfecționarea religiei, moralei, politicei, soțietății întregi, nimicind
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
literatura lui Popovici Bănățeanu ca să obțină răspunsuri: acumulează poezii ca și cum ar recompune documente sufletești. Aflând că a fost îndrăgostit, criticul vrea să evalueze intensitatea sentimentului: Firește așa trebuia să scrie pedagogul; dar firește așa trebuia să facă poetul, fiecare după menirea lui în lume. Și ce puternică a fost simțirea junelui teolog, lumească, nu e vorba, dar sfântă, cum o numește el și cum are dreptul să o numească, se vede din poeziile lui123. După ce citează încă două texte conchide triumfător
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
rămânând în amintirea satelor din generație în generație, zapciul, ca funcționar, a existat până în timpul Regulamentului Organic, dar el s-a perfecționat cu alte și alte denumiri până în zilele noastre, Căpitanul de zapcii, alt slujitor, așezat tot pe la ocoale, avea menirea să strângă dările mazililor și ruptașilor din satele ocoalelor, dar se pare că îndeplineau și alte porunci primite de la ispravnici, lor fiind supuși vornicii satelor. Deși împuterniciți să cerceteze neînțelegerile dintre săteni, ei deveniseră funcționarii care făceau din slujbele lor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Chiar și unele vizite neagreate provoacă reacții negative, de respingere din partea gazdelor. În astfel de situații, acestea recurg la manifestări subtile pentru ca musafirii să înțeleagă inoportunitatea prezenței lor. Înscenarea unui conflict spontan între gazde, cu accente și tonalități ridicate, are menirea de a-l determina pe nedoritul musafir să se retragă cât mai repede. Mai frecvent sunt folosite certurile și corecțiile aplicate copiilor. Asemenea stări tensionate, create artificial, sunt, de fapt, invitații mascate pentru musafiri de a-și întrerupe imediat vizita
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
din decăderea cea mare,... din nămolul de abuzuri și vițiuri sub care am fost cufundați... ne ridicăm la perfecțiune? Oare civilizația, așa iute pășește? Nu. În lumea morală și cea fizică lucrurile nu merg așa de grabnic. Fiecare generație are menirea ei; fiecare nu poate pune decât o piatră la edificiul viitorului"... Așa se și explică de ce descentralizarea administrativă a rămas multă vreme doar un deziderat constituțional iar legile administrative doar încercări trecătoare către niște deziderate. În timp ce la noi, de la 1864
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
autorul a înțeles și a mărturisit cu modestie în Introducere acest lucru, asumându-și faptul că cercetarea pe care a realizat-o nu a epuizat subiectul, nu "l-a consumat", mai curând deschizând orizontul istoriografic pentru o temă care are menirea să ajute la înțelegerea unei societăți complexe și complicate. Cu alte cuvinte, deși lucrarea este gândită ca una fundamentală, domnul Ghercă este conștient că unele surse au rămas neconsultate, iar unele realități de atunci au fost lăsate în urmă. Alternând
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolică: Spania, Italia și Franța); a doua prezintă situația publicațiilor catolice din România, având în centrul cercetării tipăriturile din diecezele de București și Iași; a treia surprinde, într-un mod analitic, încercările de unificare a presei catolice românești care au menirea de a întregi tabloul asupra presei catolice din România și a rolului și locului acesteia în Biserică și societate. În acestă lucrare ne-am propus realizarea unei cercetări (unitare) asupra presei catolice din România în prima jumătate a secolului al
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din cadrul său. Așadar, de la cel mai înalt nivel (Vaticanul), până la cea mai neînsemnată parohie dintr-un colț al lumii, publicațiile catolice au cunoscut o oarecare "cenzură religioasă", fiind coordonate de ierarhi ai Bisericii. S-au constituit departamente specializate, care aveau menirea de a încuraja apariția publicațiilor catolice în toate țările în care existau astfel de comunități religioase. În acest material vom încerca să explicăm rolul și locul pe care l-a ocupat presa în cadrul Bisericii Catolice, să analizăm și să prezentăm
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
un ziar să fie cu adevărat catolic, confesional, el trebuia să fie și militant. Chiaudano se referea în mod explicit la ziarele generaliste, nu la cele financiare sau cu un anumit profil. Un ziar care neglija religia nu își îndeplinea menirea, deoarece în anumite situații, apărarea religiei era o datorie de conștiință, iar trecerea ei sub tăcere o dovadă de lașitate. Era de datoria ziarului să propage credința, chiar dacă existau cărți, catehisme și instituții care se ocupau de asta. Ziarul nu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]