KorAP: Find »[drukola/base=muncitor & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...185 186 187 ...209 >

5,204 matches

Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368

nou și-a Îmbogățit aspectele pe măsură ce acțiunea de construire a socialismului progresa. Imediat după 23 August 1944, omul nou nu apărea În literatura noastră drept un element bine diferențiat față de omul vechi. Pe măsură ce antagonismele de clasă se ascut, pe măsură ce clasa muncitoare se afirmă ca forță conducătoare, omul nou - comunistul, constructorul noii lumi - se delimitează mai categoric. (Ă). Într-o bună parte a perioadei actuale a poeziei noastre, poeții erau atrași de elementele de suprafață. (Ă). Din pricina aceasta, poemele În care se

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Modei acesteia Îi sunt caracteristice, foarte adesea, cuvintele mari, frazele grandilocvente, hiperbolizările, care denaturează figura omului nou și o asimilează, fals, aceleia a eroilor văzuți ca supraoameni. Poezia Sondorul a lui George Dan este elocventă. Iată cum descrie poetul pe muncitorul petrolist: «Sondorule pașnic, sondorule uriaș, tu ești vânătorul de balene destoinic și corabia ta pescărească, gigantică, e Valea Prahovei cu care tu navighezi pe negrele, moartele mări subterane. Sondorule cu umeri largi și pumni groși, tu azvârli harponul de trei

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
poeți, ce teme, ce poezii și ce fel de meșteșug artistic alcătuiau miezul exemplar, cu ambiții de perenitate și succes, al liricii anului. Teme noi În lupta pentru pace56: „Obiectul central al literaturii noastre Îl formează faptele muncitorilor și țărănimii muncitoare (Ă).Dar mai există Încă numeroase zone ale realizărilor care n-au fost suficient cercetate de scriitorii noștri. Astfel poeții și prozatorii au observat că pentru muncitorii care conduc strungul și raboteza (Ă) se numără din ce În ce mai multe femei ce altădată

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Mihail, Hâncu Constantin, Gurău Alexandru, Spiridon Nicolae, Mierlușcă Adrian și Jalbă Constantin care au apărut În România liberă, Viața Capitalei și În ziarul mobil al uzinelor 23 August. Am citat și altă dată versurile lui Mierlușcă Adrian prin care tânărul muncitor arăta cum Scânteia a dus Îndemnul partidului printre oamenii muncii pentru Îndeplinirea și depășirea planului. (Ă). După experiența izbutită a cercului literar 23 August au fost Înființate În Capitală Încă trei cercuri literare: la Grivița Roșie, la Vulcan și la

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
3-6 august, a avut loc la București prima consfătuire pe țară a tinerilor scriitori din cenacluri și din filialele Uniunii Scriitorilor (Ă). Cei peste 200 de tineri scriitori, - delegați ai cenaclurilor și filialelor Uniunii Scriitorilor, cei mai mulți ieșiți din rândurile clasei muncitoare s-au Întâlnit cu scriitorii noștri consacrați. (Ă). Cenaclurile de azi sunt departe de imaginea de cavouri ale literaturii, pe care o aveau vechile cenacluri. Ele constituie o celulă a Însăși vieții noastre noi, pentru că sunt rupte din miezul acestei

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
ca: Ion Istrati, H. Zincă, Mircea Dumitru, Zizi Munteanu, Ion Lemnaru, Mira Iosif, Popp Ferenc, A. Radu, Mircea Zaciu, Dumitru Bărbulescu, Liviu Lenciu, Alecu Ivan-Ghilia, Costachi Anton, Ion Hilă Luca etc; etc; Majoritatea acestora sunt tineri ieșiți din rândurile clasei muncitoare din fabrici și uzine, din școli și institute, de pe ogoare, din clocotul vieții noastre noi. (Ă). Rapoartele, dezbaterile și seminariile, care au avut loc În cadrul consfătuirii, au ridicat și o serie de probleme, strâns legate de viața literară propriu-zisă. (Ă

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
refac și să Întregesc această plachetă, În spiritul observațiilor critice ce mi s-au adus. (Ă)”. Despre ce așteaptă pionierii de la scriitori aflăm din articolul Sidoniei DRĂGUȘANU 69, chiar astfel intitulat: „Acum un an, la 30 aprilie, Întreg poporul nostru muncitor primea cu nespusă bucurie vestea constituirii Întâielor detașamente de pionieri la noi În țară (Ă). Un succes incontestabil Îl constituie faptul că până În prezent un număr de 101.000 elevei s-au dovedit demni de a purta cravata roșie. (Ă

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
eroii ei apar În clasă și acasă În mediul lor social. Autoarea reușește să ilustreze adeseori cum educația școlară se Împletește cu educația de acasă, cum familiile muncitorești din care fac parte copiii sădesc În sufletul lor dragostea pentru clasa muncitoare, dragostea pentru victoriile acesteia. (Ă). Dragi tovarăși, aș vrea să spun că forța educativă a acestor povestiri vine din capacitatea lor de a face să trăiască fie și parțial Încă, o lume mai luminoasă, mai bună, de mii de ori

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
cu propria lor experiență. (Ă). Zaporojeț spune: «Copilul crescut În spiritul poveștii populare, simte limita pe care nu trebuie s-o depășească imaginația În artă și totodată Începe să-și formeze criterii realiste și aprecieri estetice. (Ă)» Nică reprezintă poporul muncitor care se ridică Împotriva tiraniei. (Ă). Basmul Ninei Cassian respiră o morală sănătoasă. El Îi Învață pe copii să-i recunoască și să-i urască pe asupritorii celor ce muncesc și le arată totodată importanța luptei unite a celor mulți

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
el Însuși?». Faptul că Nică crește În timp ce fluturele rămâne la fel de mic, și totuși Nică În continuare zboară pe fluture, stârnește de asemenea confuzii”. DESPRE FASONAREA MOȘTENIRII LITERARE În cursul acestui an, numărul „autorilor burghezi” reconsiderați de pe poziția Înaintată a clasei muncitoare este mult mai mare. Editura de Stat reînvie o serie de colecții editoriale de tradiție: Biblioteca pentru toți, Clasicii noștri, Opere alese, Pagini alese, rezervate exclusiv literaturii vechi și interbelice. O serie de critici literari cu activitate notorie Încă din

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
prin demascarea intransigentă a părților negative din creația literară a trecutului. Tocmai prin Întărirea spiritului de partid, prin Înțelegerea și aplicarea concepției leniniste asupra existenței celor două culturi În sânul fiecărei culturi naționale, a fost posibilă valorificarea creației mișcării clasei muncitoare de la sfârșitul secolului trecut, valorificare care a modificat În mod esențial configurația istoriei literare. (Ă). Un alt aspect al neînsușirii spiritului de partid, ducând de data aceasta la o manifestare cu caracter opus, Îl constituie denaturarea operei unui scriitor În

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
a lui Coșbuc (Viața românească 10-11) de J. Popper. (Ă). Autorul pierde din vedere că alături de poezia lui Coșbuc, care În studiul amintit atinge pragul de sus al aprecierii elogioase, există la această epocă o poezie situată pe pozițiile clasei muncitoare, lipsită de «monarhismul formal» (formula aparține autorului - N.R.) cu care sunt calificate tendințele concesive ale poeziei lui Coșbuc și pe care criticul nu le analizează, nu le explică În lumina evenimentelor istorice. (Ă). Și unele articole publicate cu prilejul aniversării

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
englez comunist, Maurice Cornforth, despre Bătălia ideilor În știință. Dar până atunci, și după aceea, au fost, În presă, numeroase comentarii aprobatoare, cum este cel al lui Emil PETROVIEI 81, ci găzduit de Scânteia: „Pe măsură ce burghezia, temându-se de clasa muncitoare În continuă ascensiune, devine tot mai retrogradă, la noi sunt tot mai mult Încurajate manifestările de cosmopolitism În știință. Lingviștii, mai nou, Își publică tot mai mult lucrările În limba franceză, germană sau italiană. Chiar teze de doctorat susținute În

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
În formă și În conținut. (Ă). Astfel de tendințe greșite, fals realiste, se mai pot surprinde și la alți scriitori. Un tânăr student a făcut o experiență interesantă cu romanul Desculț al lui Zaharia Stancu; l-a citit unor țărani muncitori din regiunea În care se Întâmplă acțiunea romanului și i-a Întrebat ce cred despre această carte. «E frumoasă au răspuns ei, dar prea multe porcării». Limbajul naturalist li s-a părut, cum vedeți, nepotrivit cu conținutul. (Ă). Acest articol

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
de lupta pentru construirea socialismului. (Ă)”. NOTE ȘI COMENTARII 1. Mihai Beniuc. - La Împlinirea unui an de la apariția „Decretului pentru stimularea activității științifice, literare și artistice.”. În: Flacăra, nr. 4 (108), 28 ian. l950 Ion Vitner. - Eminescu În conștiința clasei muncitoare. În: Contemporanul, nr. 171, 13 ian. Contemporanul, nr. 171, 13 ian. 4. În Flacăra nr. 2 (105), 14 ian. Mărturii de ieri și de azi despre Eminescu (editorial); Geo Șerban. - Poeziile lui Eminescu În zeci de mii de exemplare; Al.

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Traian Săvulescu. - La aniversarea a 75 de ani de viață a poetului și academicianului A. Toma. În: Viața românească, nr. 2, febr. 1950. 12. Minai Beniuc. - Linia ascendentă a poeziei lui A. Toma. Ibidem. 13. N. Moraru. - Sub steagul clasei muncitoare. Poetul A. Toma a Împlinit 75 de ani. În: Contemporanul, nr. 175, 10 febr. xxx O sărbătoare a poeziei românești. Ibidem, nr. I76, 17 febr. Informează despre sărbătorirea lui A. Toma la Academia R.P.R. și despre decorarea aceluia cu Ordinul

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Literar, Cluj, nr. 6, mai 1950. 19. Vera Călin. - Petru Dumitriu: „Nopțile din Iunie” În: Viața românească, nr. 5, mai: „Așadar, În Nopțile din Iunie e Înfățișată viața unui sat În preajma Întemeierii gospodăriei colective, e Înfățișată lupta dusă de țărănimea muncitoare călăuzită de partid pentru a pune bazele acestei gospodării.(...) Lucrându-și petecul de pământ Avram cercetează șoseaua pustie. Pe acolo trebuie să vină trimișii partidului cu ajutorul cărora se va Înfăptui marea schimbare. (Ă). Insistându-se asupra acestei „așteptări” se atribuie

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
pământ Avram cercetează șoseaua pustie. Pe acolo trebuie să vină trimișii partidului cu ajutorul cărora se va Înfăptui marea schimbare. (Ă). Insistându-se asupra acestei „așteptări” se atribuie Însă oamenilor, din sat, o anumită pasivitate. Se minimalizează astfel importanța inițiativei țăranilor muncitori și hotărârea lor de a Înfăptui gospodăria agricolă colectivă. (Ă). În orice caz perioada de pregătire a Înfiripării gospodăriei colective nu apare În Nopțile de Iunie. Mai mult decât atât ai impresia că țăranii muncitori din satul nostru așteaptă realizarea

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
minimalizează astfel importanța inițiativei țăranilor muncitori și hotărârea lor de a Înfăptui gospodăria agricolă colectivă. (Ă). În orice caz perioada de pregătire a Înfiripării gospodăriei colective nu apare În Nopțile de Iunie. Mai mult decât atât ai impresia că țăranii muncitori din satul nostru așteaptă realizarea dorinței lor, așa cum ar aștepta adeverirea unui zvon. Și doar ei au fost aceia care au cerut partidului să le aprobe Înființarea gospodăriei. Își spune, de pildă, Măria lui Cebuc: «Să așteptăm, să vedem, poate

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
lor, așa cum ar aștepta adeverirea unui zvon. Și doar ei au fost aceia care au cerut partidului să le aprobe Înființarea gospodăriei. Își spune, de pildă, Măria lui Cebuc: «Să așteptăm, să vedem, poate că e adevărat». Desigur că țăranii muncitori care ceruseră aprobarea puteau să creadă că lucrul este adevărat. Cititorul se Întreabă, cu legitimă mirare, care a fost rolul organizației de partid În perioada de pregătire a Întemeierii gospodăriei agricole colective În răstimpul care a dus la redactarea cererii

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
puteau să creadă că lucrul este adevărat. Cititorul se Întreabă, cu legitimă mirare, care a fost rolul organizației de partid În perioada de pregătire a Întemeierii gospodăriei agricole colective În răstimpul care a dus la redactarea cererii adresate de țăranii muncitori. (Ă). A fost remarcat faptul că În nuvelele de până acum ale lui Petru Dumitriu În timp ce eroii negativi trăiau intens, fiind puternic conturați de scriitor cei pozitivi apăreau mai stinși nediferențiați, Învăluiți În ceață. În Nopțile din Iunie nuvelistul a

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
mai anii trecuți, unii dintre nuveliștii noștri. (Ă). Scriitorul care a obținut succese remarcabile În această privință este Petru Dumitriu. În Dușmănie, În Vânătoare de lupi, dar mai cu seamă În Nopțile de Iunie, chipul dușmanului de clasă al țărănimii muncitoare este Înfățișat cu deosebită forță de convingere. Viclenia, perfidia, ura bestială, lașitatea sunt atribute care nu se mai aplică din afară, ca o etichetă, pentru fizionomia eroului, ci ies din Însăși acțiunile și atitudinile lui. Pe de altă parte, chiaburul

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
5, 1950) aduce o simțitoare cumpătare În manifestarea „deliciilor lexicale”. (Ă). Dintr-un gen pe care burghezia l-a desconsiderat, nuvela a devenit astăzi În țara noastră un gen popular, iubit de oamenii muncii, un gen accesibil În general țărănimii muncitoare. Revistele noastre, caietele culturale, ar trebui să publice cât mai multe nuvele, cu un ridicat nivel artistic. E regretabil că Flacăra nu mai publică nuvele și În general foarte puțină literatură. Inițiativa luată acum doi ani de Scânteia de a

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
proză, EPLA, 1949. În: Almanahul Literar, Cluj, nr. l, dec.1949 Horia Bratu. - Ana Roșculeț (nuvelă) de Marin Preda. În: Contemporanul, nr. l76, 17 febr. J. Popper. - Marin Preda: Ana Roșculeț. În: Flacăra, nr. 5 (109), 4 febr. Adela Pagu, muncitoare la secția Întreținere preparație F.R.B., membră a Comitetului Cultural de Secție. - Despre o cronică din Flacăra și chipul muncitoarei de azi. Ibidem, nr. 8 (112), 25 febr. 25. Geo Dumitrescu. - Pentru ascuțirea vigilenței În lupta Împotriva naturalismului. (Pe marginea nuvelei

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
jalbelor” (roman) de Al. Jar. Cronică literară, I-II. În: Contemporanul, nr. 196-197, 7-14 iul. 36. Petre Granea. - Zilele vieții tale. (De Ion Pas, vol. 1-4, Editura de Stat, 1950). În: Viața românească, nr. 7, iul. 37. Mihail Petroveanu. - Țăranii muncitori Învață să lupte. Ibidem, nr. 10, oct. 38. I. Friduș (de la cenaclul „N. Bălcescu” - Bacău). - Scrisoarea unui cititor pe marginea romanului „Oțel și pâine” de Ion Călugăru. În: Contemporanul, nr. 194, 23 iun. 39. Ovid S. Crohmălniceanu. - Oțel și pâine

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]