5,091 matches
-
Afaceri Externe și Politică de Securitate și, totodată, de a coopera cu serviciile diplomatice ale statelor membre. Revenind la pilonul I, care are la bază metodă comunitară (spre deosebire de ceilalți doi piloni interguvernamentali), se poate remarcă o transformare fundamentală a relațiilor mutuale dintre statele membre prin prisma instituțiilor europene; astfel, Consiliul (de Miniștri) este flancat de trei instituții supranaționale: Comisia Europeană, Parlamentul European și Curtea de Justiție a Comunităților Europene, insă actorii responsabili din punct de vedere politic pentru diplomația PESC sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
cooperare penală și polițienească, introducând câteva modificări procedurale pentru această instituție.190 Prin natura competențelor, atât Comisia Europeană, cât și Curtea de Justiție dețin rolul de arbitru pentru statele membre, prin activitatea celor două instituții reglementându-se mai usor conflictele mutuale și/sau diferențele de opinii, în acest mod evitându-se și/sau limitându-se confruntările directe dintre acestea. În mod similar, întregul proces specific pregătirii politicilor și/sau a interacțiunilor dintre Consiliu, comitetele Reprezentanților Permanenți (COREPER) și numeroasele grupuri de
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
pregătirii politicilor și/sau a interacțiunilor dintre Consiliu, comitetele Reprezentanților Permanenți (COREPER) și numeroasele grupuri de lucru (alcătuite din funcționari civili naționali și diplomați), asigură un cadru adecvat care ajută la armonizarea relațiilor dintre statele membre, reducându-se astfel neîncrederea mutuala și soluționându-se, totodată, eventualele conflicte interstatale. Se poate concluziona că, deși funcțiile diplomației bilaterale au fost preluate, în parte, de complexul mecanism comunitar, acestea au în continuare un rol important în obținerea majorității necesare sau a consensului în redactarea
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
în subsidiar. Acordul încheiat la Oslo (1993) a oferit la acel moment o perspectivă pozitivă asupra relansării procesului de pace și în ceea ce privește viitorul celor două entități; documentul făcea referiri la condițiile autodeterminării palestiniene în teritoriile ocupate, dar și în ceea ce privește recunoașterea mutuala a Israelului și a OEP. Cu toate acestea, cele mai importante probleme nerezolvate rămân: statutul și viitorul teritoriilor ocupate (din West Bank, Fâșia Gază și Ierusalimul de Est),229 securitatea Israelului (din perspectiva atacurilor militante palestiniene), securitatea palestiniană (din perspectiva
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
de observatori care să monitorizeze întregul proces electoral. De asemenea, numirea lui Miguel Ángel Moratinos 544 ca Reprezentant Special al Uniunii Europene pentru Orientul Mijlociu (la 25 noiembrie 1996) a demonstrat dorința și angajarea efectivă a UE în identificarea unei soluții mutual acceptate în vederea unui acord final israeliano-palestinian, prin construirea încrederii și menținerea unor relații pozitive cu părțile direct implicate în procesul de pace și prin asumarea rolului de observator la negocierile de pace sau chiar de mediator atunci când situația o impune
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
la alte conferințe și manifestări organizate sub auspiciile ONU. Rezoluția 3236(XXIX)649 adoptată de Adunarea Generală a ONU (la 22 noiembrie 1974) reitera recomandările și concluziile formulate în rezoluțiile adoptate anterior,650 accentuându-se faptul că absența unei soluții mutual acceptate în chestiunea palestiniană pune în pericol pacea și securitatea internațională; în textul rezoluției se reafirmă, de asemenea, dreptul poporului palestinian la autodeterminare în conformitate cu Carta ONU, dreptul la independență națională și suveranitate, dreptul de a se întoarce la casele și
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
-a reuniuni (din 12 martie 2002), invocă obligativitatea respectării normelor dreptului umanitar, a rezoluțiilor deja adoptate, promovând ca unică soluție a conflictului israeliano-palestinian perspectiva unei regiuni în care să coexiste două state (unul israelian și unul palestinian) în interiorul unor granițe mutual recunoscute; toate aceste aspecte se regăsesc și în rezoluțiile 680 1402 (30 martie 2002), 1403 (4 aprilie 2002), 1405 (19 aprilie 2002) etc. Un element de noutate se remarcă în conținutul Rezoluției 1515,681 adoptată de Consiliul de Securitate la
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
concept al politicii de vecinătate are la bază principiul "condiționalității pozitive", ceea ce în viziunea UE înseamnă că această organizație este dispusă să ofere partenerilor săi o relație specială în schimbul angajamentului ferm că se vor respecta acele valori comune, general și mutual acceptate, caracteristice statului de drept (este vorba de: drepturile omului, buna guvernare, principiile economiei de piață etc.).743 Deși UE este o organizație tânără (dacă avem în vedere momentul Maastricht/1992) și s-ar putea spune insuficient maturizata în anumite
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
câteva aspecte importante legate de modul în care s-au desfășurat negocierile, subliniindu-se atmosferă pozitivă creată de ambele părți direct implicate în discuții, precum și faptul că mai mult ca oricând se aflau într-un moment propice încheierii unui acord mutual acceptat. Deși nu s-au înregistrat progrese substanțiale, principalele teme de negociere au vizat probleme legate de securitate, frontiere, refugiați și statutul orașului Ierusalim. Este important de menționat faptul că la sfarsitul declarației comune, pentru prima dată de la debutul negocierilor
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
problemei refugiaților palestinieni, a problemei coloniilor evreiești, precum și pacificarea relațiilor israeliano-siriene și israeliano-libaneze. UE consideră că viitorului stat palestinian trebuie să i se garanteze (și recunoască, totodată) frontierele, în limita Teritoriilor Ocupate de Israel (în 1967), cu unele modificări minore mutual acceptate, insă conform rezoluțiilor ONU.866 După cum se cunoaște, Acordul interimar semnat în 1995, la Oslo, a divizat Cisiordania în trei zone (A, B, C), instituind aranjamente administrative și de securitate diferite; astfel, zona A (aferentă zonelor urbane) se află
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Est), invocând încălcarea dreptului internațional în vigoare.887 În ultima perioadă UE și-a exprimat în mod constant profunda îngrijorare în legătură cu expansiunea accelerată a construirii de așezări israeliene, continuarea colonizărilor prejudiciind nu numai rezultatul negocierilor, ci amenințând însăși viabilitatea soluției mutual acceptate.888 În ceea ce privește amenințările la adresa securității,889 UE condamnă fără nicio rezervă terorismul, violența și/sau incitarea la violență, acestea împiedicând evoluția pozitivă a procesului de pace și implicit instaurarea păcii în regiunea Orientului Mijlociu. Atacurile teroriste împotriva Israelului nu
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
diferitelor doctrine 928 consacrate soluționării conflictului din Orientul Mijlociu. Toate doctrinele au în comun un principiu fundamental care face referire la perspectiva instaurării unei păci în regiune bazate pe coexistența celor două state (israelian și palestinian), în interiorul unor frontiere sigure și mutual recunoscute. Deși, în general, toate administrațiile SUA au vehiculat necesitatea imperativa a coexistentei celor două state, totuși a fost nevoie de ceva vreme până când această perspectivă a fost clar și explicit susținută în fața opiniei publice internaționale; președintele George W. Bush
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
generale referitoare la situația concretă în care se situează conflictul israeliano-palestinian, dar și Orientul Mijlociu, în general. În declarația 986 comună a Cvartetului pentru Orientul Mijlociu, din 21 septembrie 2010, se accentua importantă reluării negocierilor de pace israeliano-palestiniene în vederea identificării unei soluții mutual acceptate la toate problemele care condiționează un acord final, în termen de 1 an, prin care să se încheie ocupația israeliană și care să creeze premisele necesare creării unui stat987 palestinian independent, democrat, contiguu și viabil. Cvartetul a reiterat și
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
și nici nu va oferi garanții privind securitatea părților, viziunea arabă asupra păcii are în vedere punerea în practică, pe termen lung, a trei interese strategice, vitale chiar pentru părțile implicate în conflictul din Orientul Mijlociu: securitatea, recunoașterea identității naționale și mutuala coexistența în regiune a tuturor statelor. Scenariul propus prevede în primul rând acceptarea de către Israel a unui stat palestinian independent, cu capitala în Ierusalimul de Est și reglementarea 996 justă a situației refugiaților palestinieni în concordanță cu Rezoluția Adunării Generale
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
doresc să ajungă la un acord negociat; din această perspectivă, inițiativa este flexibilă cunoscut fiind faptul că în numeroase rânduri liderii arabi au reiterat că nu exclud posibilitatea unor modificări minore privind frontierele viitorului stat palestinian dar care să fie mutual acceptate.1001 De fiecare dată când se reiau negocierile israeliano-palestiniene, Cvartetul alături de alți actori importanți ai scenei internaționale încearcă să găsească o noua formulă de pace reiterând Inițiativa Arabă de Pace, fiind astfel readusa frecvent în fața opiniei publice; în acest
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
a dezvolta o atmosferă de toleranță și stabilitate", aceasta se realizează treptat ca urmare a unei responsabilizări a societăților și creează premisele unei bune comunicări între cele două popoare, care se pot reflectă în discuții/negocieri directe privind implementarea soluției mutual agreate, cea a coexistentei statelor Israel și Palestina. Trenează totuși o problemă legată de faptul că în timp ce Israelul a acceptat formal varianta soluției două state, consensul palestinian rămâne încă incert; în acest sens, Dl. Mitchell Bard în răspunsul formulat aprecia
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
palestinienilor de a accepta un compromis", ceea ce ar determina o transformare globală a raporturilor israeliano-palestiniene.1090 Cu siguranta, așa cum aprecia și Dl. S. C., fiecare acord încheiat între cele două părți conduce spre o sporire treptată a încrederii și a respectului mutual, exact ceea ce lipsește la ora actuală. Într-o manieră originală, Dl. Prof. Giovanni Allegretti își argumentează opțiunea să pentru varianta formării unui stat federativ în detrimentul soluției binare general agreate și făcând apel la experiența personală precizează că în urmă celei
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
fi posibil ca și în cazul conflictului israeliano-palestinian să asistăm în timp la o recunoaștere simbolică, dar și formală a celor două comunități etnoculturale principale, respectiv a unor drepturi specifice armonizate care să se traducă într-o coexistența pașnică și mutual acceptată și agreată. B. Detensionarea regiunii orientale are șanse să se realizeze dacă vor fi îndeplinite câteva condiții obligatorii, ca de exemplu: o mai mare implicare a liderilor israelieni și palestinieni în negocieri directe, schimbarea mentalității 1092 celor două părți
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
gives first interview since taking office to Arab ...", 27 January 2009, op. cît.; "My job to the Muslim world is to communicate that the Americans are not your enemy", "[W]e are ready to initiated a new partnership based on mutual respect and mutual interest". 956 Pentru mai multe detalii a se vedea "Netanyahu: Arab states should normalize Israel ties now", Haaretz.com, May 27, 2009, http://www.haaretz.com/news/netanyahu-arab-states- should-normalize-is rael-ties-now-1.276812. Accesat: 7 decembrie 2010. 957 Daniel
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
since taking office to Arab ...", 27 January 2009, op. cît.; "My job to the Muslim world is to communicate that the Americans are not your enemy", "[W]e are ready to initiated a new partnership based on mutual respect and mutual interest". 956 Pentru mai multe detalii a se vedea "Netanyahu: Arab states should normalize Israel ties now", Haaretz.com, May 27, 2009, http://www.haaretz.com/news/netanyahu-arab-states- should-normalize-is rael-ties-now-1.276812. Accesat: 7 decembrie 2010. 957 Daniel Pipes, "O felicitare
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
security and peace". 1066 Ibidem; la 14 iunie 2009, cu prilejul unui discurs ținut la Universitatea Ban-Ilar, Israel, Benjamin Netahyahu aprecia: "În my vision of peace, în this small land of ours, two peoples live freely, side-by-side, în amity and mutual respect. Each will have its own flag, its own național anthem, its own government. Neither will threaten the security or survival of the other. These two realities - our connection to the land of Israel, and the Palestinian population living within
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
politicii agricole comune; impunerea tarifelor externe comune și a unor instituții supranaționale cu puteri reale de a lua decizii obligatorii pentru statele componente etc. 2) Piața unică europeană, pentru circulația liberă a bunurilor, serviciilor și a factorilor de producție; recunoașterea mutuală a standardelor de sănătate; asigurarea certificatelor de calitate; politică comercială externă comună etc. 3) Uniunea economică și monetară, prin: realizarea unei politici monetare comune și a introducerii monedei unice (euro); realizarea unor politici de securitate comune, crearea cetățeniei europene etc.
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
a acordurilor bilaterale în domeniul drogurilor cu țările Uniunii Europene și NATO. România va căuta să semneze acorduri bilaterale cu țări identificate cu un potențial mare de risc în domeniul drogurilor. În funcție de dinamica viitoare a drogurilor, România va semna acorduri mutuale cu țările implicate direct sau indirect în aceste activități. V. Evaluare În decembrie 2004 se va elabora un raport de evaluare a Strategiei cu privire la îndeplinirea și rezultatul cooperării internaționale, în vederea adoptării de hotărâri și reglementări pentru redactarea viitoarei strategii. Plan
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
ideologia democratică, formulă de integrare socială proprie societăților occidentale din epoca modernă și până în prezent, este practic imposibilă în absența implicării active a cetățenilor și grupurilor în actul de guvernare. Și aceasta pentru că, în chiar procesul de participare democratică, valorile mutual împărtășite sunt angajate într-un demers care oferă posibilitatea menținerii fenomenului dominației prezent ca relație socială asimetrică în orice tip de societate în limitele legitimității. În cadrul mai larg al ordinii politice de factură democratică intervine ceea ce Habermas numea "acțiune comunicativă
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
indivizilor și grupurilor care "(...) presupune deja întotdeauna (indiferent cât de ficțional o face) scopul emancipator, politic al subiecților de a trăi împreună și de a ajunge la un consens prin intermediul înțelegerii reciproce, al cunoașterii împărtășite, al acordului comun și încrederii mutuale"67. Nu e vorba, deci, de un consens impus și doar formal existent așa cum se întâmplă în societățile de factură autoritaristă sau totalitară ci de un acord care e produsul procesului democratic. Ca "practică de gândire", ideologia contribuie așadar la
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]