36,388 matches
-
repertoriul Mariei Lătărețu, măsura unei vigori și a unei trăiri impresionante. Oboista Cristina Ordean a interpretat Variațiunile de A. Pasculi pe o temă din Vecerniile siciliene de Verdi realizând, muzical vorbind, un parcurs de admirat pentru precizia și figurarea textului muzical. Felicia Gabriela Greciuc, oboistă de asemeni, a tălmăcit și ea cu talent și ardoare Variațiunile de A. Pasculi pe o temă din opera Favorita de Donizzeti, redându-le în culoarea lor originală. Ceea ce s-a petrecut, în acea seară, rămâne
Diplome de excelen?? ?i o sear? muzical? memorabil? by Mircea ?TEF?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/84011_a_85336]
-
vreo preocupare în ceea ce privește influențele diversității sesizate de pe pozițiile unui observator neutru și evidențiind o anumită formare profesională. Înainte de a deveni obiect de studiu, diversitatea este mai întâi o realitate trăită și constatată. În general, conștiința multiplicității și a varietății genurilor muzicale a marcat puternic spiritul vremii de la Renaștere încoace. Însă ceea ce a caracterizat acele epoci a fost faptul că diversitatea s-a încadrat în taxonomii care, deși erau specifice fiecărui limbaj sonor, clarificau diferențele, atribuind fiecărui taxon un statut (cel mai
Prudenta diversitatea by Liviu DĂNCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83974_a_85299]
-
de-ajuns să admitem ca cercetătorul și opusul investigat să fie într-o relație de alternanță, ci, pentru a rezolva dificilele probleme puse de intersubiectivitate șiinterferență între cunoaștere și angajare, e nevoie să existe un raport de simultaneitate. Diversitatea limbajelor muzicale trimite la sisteme diferite de interpretare, care nu pot fi întotdeauna convertite unul în celălalt. Valorile exprimate într-un sistem oarecare nu pot fi decât relative sau convenționale. Bunăoară, muzica balineză va avea o altă putere de apreciere în comparație
Prudenta diversitatea by Liviu DĂNCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83974_a_85299]
-
dominantă” (Andrea Semprini: Le Multiculturalisme , Paris, PUF,1997). Acceptarea diversității nu trebuie plătită cu estomparea specificității, ci cu prezervarea ei. În acest sens lumea muzicii reprezintă un exemplu pozitiv, „marketingul internațional fiind obligat să pună accentul pe particularitățile fiecărui gen muzical pentru a vinde produse cât mai adaptate nevoilor și gusturilor locale” (Jean-Claude Usunier: Commerce entre cultures ,Paris, PUF, 1992). Ideea diversității comportă însă și o serie de capcane, cu precădere derivate ale modei și demagogiei. Ele pot fi reduse la
Prudenta diversitatea by Liviu DĂNCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83974_a_85299]
-
Nicolae Licareț, Voicu Enăchescu, Corina Chiriac, duetul Alesis (Alina și Romeo Negoiasă), Silvia Dumitrescu (cu un gustat microrecital de jazz), Elena Merișoreanu, Elisabeta Turcu, Gabriel Cotabiță, Lucky Marinescu, Carmen Rădulescu. Programul artistic a fost și el variat, cu atractive momente muzicale oferite de orchestra Petrică Pană, Mioara Lincan (romanțe), Georgiana Pană (nai), Lucky Marinescu, Dan Ionescu și tînăra Sabrina Diacov (elevă a lui Adrian Daminescu) - muzică ușoară. La un alt hotel de 5 stele, ”Mari Vila Best Western”, aparținând tot unui
Recunoa?teri by Crasna ?IPO? () [Corola-journal/Journalistic/83984_a_85309]
-
cu multe milioane (cele mai scumpe au fost 1400 de lei!) să stea în frig, pe ploaie, pe scaune mustind de apă (mulți au și plecat, indignați), pentru a-i preciza lui C. O. că n-a avut 20 ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 5 Mai 2013 Eurovision nicidecum “un concert alături de Andrea Bocelli”, așa cum spune: un concert a avut Marcel Pavel, la Sala Palatului, cu orchestră de mari dimensiuni, doi dirijori, invitați, dar el n-a fost decât invitatul invitatei de onoare
Votul, eterna poveste... by Ana -Maria SZABO Marius GHERMAN () [Corola-journal/Journalistic/83973_a_85298]
-
dedicat muzicii, si cateva concerte camerale și simfonice, de la cele de muzică contemporană până la cele ale unor formații din școlile și colegiile de muzică din cel mai mare oraș scoțian. Am putut astfel să ne facem o impresie asupra vieții muzicale din metropola de pe râul Clyde, dar și să constatăm direct rezultatele sistemului educațional, axat pe cultivarea creativității, în special artistice. Remarc aici concertul susținut de Scottish Chamber Orchestră la Old Fruitmarket, City Halls - noul sediu al prestigioasei BBC Scottish Symphony
EMC Forum on Music by Sorin LERESCU () [Corola-journal/Journalistic/83998_a_85323]
-
pe Gábor Móczár, ales anul trecut președinte al Asociației Europene Corale - Europa Cântat (European Choral Association - Europa Cântat), cu sediul la Bonn. Cu această ocazie am primit o veste bună pentru muzică românească: reprezentanții uneia dintre cele mai importante edituri muzicale din lume, Carus-Verlag , din Stuttgart, au ales din peste o sută de lucrări corale primite din Bulgaria, Șerbia și România, doar două piese, ambele din România: Psalmodiando de Valentin Gruescu și Paparuda 3 (cor mixt) de George Balint. Juriul internațional
EMC Forum on Music by Sorin LERESCU () [Corola-journal/Journalistic/83998_a_85323]
-
Cleopatra DAVID Mai puțin spectaculoasă decât edițiile precedente, Săptămâna Internațională a Muzicii Noi din acest an și-a propus, promovarea muzicii scrise începând cu a doua jumătate a secolului XX., încercând să evidențieze valoarea muzicii noi românești în actualul context muzical european, după cum a declarat directorul artistic al festivalului, compozitorul Dan Buciu, Concertul de miercuri al Orchestrei de Cameră Radio sub conducerea dirijorului Gheorghe Costin a avut în program Trei piese pentru orchestră de coarde de Constantin Silvestri, Concertul pentru vioară
Privind spre Orient din Sala Radio by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/84006_a_85331]
-
pentru orchestră de coarde , lucrare neobarocă amintind de concerti grossi și care folosește un limbaj modal inspirat de folclorul românesc. Concertul lui Aurel Stroe, interpretat de violonistul Ladislau Csendes, urmează linia muzicii morfogenetice teoretizată de compozitor, în care evoluția discursului muzical se schimbă dramatic. Cu trimiterea clară la muzica indiană, dar și la cea africană prin ritmica percuției în combinație cu stilul tonal european, Capricci e raga este un exemplu de world music . Terminată în 1990 la Mannheim, lucrarea este alcătuită
Privind spre Orient din Sala Radio by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/84006_a_85331]
-
considerat ca având trei părți cu dublă evoluție. Strategia de construcție nu este simpla alăturare a compoziției în maniera lui Paganini cu cea care sugerează intonațiile muzicii clasice indiene, ci mai degrabă suprapunerea, iar aceasta operează cu mai mulți parametri muzicali, evidențiind ideea de incomunicare între lumi, între tradiții. Sunt suprapuse astfel limbaje muzicale și sisteme de acordaj. Timp de aproape 30 de minute am pendulat între Europa occidentală și India (vazută tot de o minte europeană), având ca vehicul sunetul
Privind spre Orient din Sala Radio by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/84006_a_85331]
-
simpla alăturare a compoziției în maniera lui Paganini cu cea care sugerează intonațiile muzicii clasice indiene, ci mai degrabă suprapunerea, iar aceasta operează cu mai mulți parametri muzicali, evidențiind ideea de incomunicare între lumi, între tradiții. Sunt suprapuse astfel limbaje muzicale și sisteme de acordaj. Timp de aproape 30 de minute am pendulat între Europa occidentală și India (vazută tot de o minte europeană), având ca vehicul sunetul violonistului Laudislau Csendes și ca ghid efortul de coordonare al dirijorului Gheorghe Costin
Privind spre Orient din Sala Radio by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/84006_a_85331]
-
și pian de Paul Constantinescu (soliști Luminița Burcă, Andreea Țimiraș și Mihai Ritivoiu) și Suita VI Tibet Impressions de Jin Wang. Remarcabilă a fost interpretarea Ralucăi Stratulat, care a impresionat prin sunetul cald, tehnica impecabilă și expresivitatea împinsă dincolo de granițele muzicale Dirijorul austriac de origine chineză Jin Wang este îndrăgit de publicul bucureștean, fiind prezent frecvent la pupitrul Orchestrei Naționale Radio și al Filarmonicii „George Enescu”. Calitatea de compozitor ne-a fost însă rareori făcută cunoscută. Ceea ce am ascultat în seara
Privind spre Orient din Sala Radio by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/84006_a_85331]
-
era Verdi, Mozart era Mozart și totul într-o sincronie perfectă cu scena și soliștii. De! Pentru asta trebuie har. Și reapărându-mi aproape la fiecare spectacol în memorie cu interpretările lui, mi-am amintit unul dintre dialogurile pe teme muzicale pe care le-am avut cu el extrem de actual și acum, așa că am să-l redau cât mai fidel cu putință. Zic că e bine, ca măcar din când în când să readucem în actualitate marile valori ale muzicii noastre
Atunci, cândva, cu dirijorul Paul Popescu by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/84015_a_85340]
-
mele de peste hotare. D. M. : Ați abordat genul operei. V-a determinat ceva anume, sau, pur și simplu, întâmplarea? P. P. : Și una și alta. În repetatele concerte pe care le- am susținut în câteva capitale europene de mare tradiție muzicală, am avut prilejul să cunosc mai bine un Karajan, un Barbirolli, un Mehta, un Maazel. Toți acești mari dirijori n-au neglijat deloc acest gen mai popular, ca să zic așa. Și, evident, ca romantic ce mă recunosc și ca un
Atunci, cândva, cu dirijorul Paul Popescu by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/84015_a_85340]
-
Când e cântată bine se bucură de un succes uluitor. Totuși, o problemă a muzicii de operă nu poate fi trecută cu vederea: caracterul ei teatral, scenic, dramatic. De aici, necesitatea unei mai accentuate atenții pe mizanscenă, pe îmbinarea elementului muzical cu cel dramatic. Astfel, Opera își va demonstra, cu atât mai mult, forța de expresie și de dăinuie. D. M. : Ce spune dirijorul de simfonic, când e confruntat cu un text de operă? P. P. : Că este destul de complicat. El
Atunci, cândva, cu dirijorul Paul Popescu by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/84015_a_85340]
-
de ani în urmă a fost o lăudabilă inițiativă, dar și o vitală necesitate pentru a impulsiona - în noile condiții social-politice din țara noastră după revoluția din decembrie 1989 “continuitatea activității corale din România, afirmarea valorilor interpretative și de creație muzicală atât în țară, cât și în străinătate”. Cea mai recentă dovadă în acest sens este organizarea celei de-a treia ediții a stagiunii corale bucureștene “Paul Constantinescu”, ce a cuprins un ciclu de peste 30 de concerte corale de înaltă ținută
Adunarea General? a Asocia?iei Na?ionale Corale din Rom?nia by Al . I . B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84008_a_85333]
-
de seamă prezentată de președintele Asociației - dirijorul Voicu Enăchescu - au fost aduse în prim-plan o seamă de manifestări și activități de rezonanță - pe lângă continuarea stagiunii de concerte “Paul Constantinescu”, printre care: participarea Asociației la organizarea și susținerea unor evenimente muzicale corale de pe teritoriul țării, printre care: Festivalul Coral Internațional “D.G. Kiriac”, ce se desfășoară de peste două decenii în orașul Pitești; Festivalul Coral Internațional “Ioan D. Chirescu” - inițiat de oficialitățile locale din orașul natal al ilustrului compozitor - Cernavodă - aflat în prezent
Adunarea General? a Asocia?iei Na?ionale Corale din Rom?nia by Al . I . B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84008_a_85333]
-
Dan CHIRIAC Premiile Grammy, considerate „Oscarurile” industriei muzicale din Statele Unite ale Americii, sunt decernate de membrii NARAS (The Național Academy of Recording Arts and Sciences) și recompensează muzicieni, compozitori, producători și formații pe numeroase categorii, în cadrul a doua ceremonii maraton (majoritatea premiilor se decernează în primă ceremonie, cea
GRAMMY 55 by Dan CHIRIAC () [Corola-journal/Journalistic/84025_a_85350]
-
și Casa de Cultură a Municipiului Timișoara, în parteneriat cu Institutul Cultural Român, Consiliul Județean Timiș și Institutul Francez din Timișoara. Made În TM (Muzică fabricată în Timișoara). Prima ediție a festivalului, o manifestare care își propune să coaguleze scenă muzicală timișoreana, evenimentul desfășurându- se la D’arc pe Mal .Organizatorii acestui festival au invitat timp de 3 zile pe cele două scene nu mai puțin de 18 trupe locale (30 de minute - timpul alocat fiecărei trupe): Arc Gotic, formată în
Festivaluri ?n ?ar? by Dan CHIRIAC () [Corola-journal/Journalistic/84017_a_85342]
-
formații: The Case, Grave for Sale, Methadone Skyes, Misguided, Burning Table și Sebastian Spanache Trio, Mădălin Luca, Sonatic, Secret Evil Project, Mere, Era Ticăloșilor și JazzyBIT. Tot în cadrul evenimentului s-a dat startul unei curajoase inițiative de documentare a peisajului muzical timișorean - un proiect de lungă durată, care se va materializa într-o o arhivă online a muzicienilor, trupelor și materialului discografic produs în oraș. Lansarea acesteia a fost marcată de o expozitie interactivă cu fragmente documentare despre muzica timișoreana a
Festivaluri ?n ?ar? by Dan CHIRIAC () [Corola-journal/Journalistic/84017_a_85342]
-
ai Facultății de Muzică din Timișoara și maestru pentru subsemnata, precum și pentru compozitorii Gabriel Mălăncioiu și Gabriel Almași. Iată ce semnalează muzicologul Carmen Stoianov în prefața volumului îngrijit de Veronica Demenescu și Ani- Rafaela Carabenciov: Veți cunoaște o „Românie muzicală” prin intermediul unor compozitori, parte dintre ei colegi de generație cu maestrul: Cornel Țăranu, Doru Popovici, Costin Miereanu, Iancu Dumitrescu și mulți alți muzicieni care în cotidiene sau săptămânale puneau în discuție la rubrica de cultură și „arte frumoase” teme majore
SIMN LA TIMIȘOARA by Veronica Laura DEMENESCU , () [Corola-journal/Journalistic/84001_a_85326]
-
sa natală sau un oaspete binevenit la pupitrul oricărei Filarmonici din țară și din străinătate .” Programul zilei de 24 Mai a continuat la Filarmonica de Stat Banatul din Timișoara, care a marcat SIMN în concertul de închidere a Festivalului Timișoara Muzicală prin includerea în program a lucrării Ebony Mass de Sabin PAUTZA (p.a.a.) în interpretarea corului pregătit de Iosif Todea și dirijat în concert de Doru Morariu. Cea de-a doua zi dedicată SIMN s-a desfășurat la Colegiul Național
SIMN LA TIMIȘOARA by Veronica Laura DEMENESCU , () [Corola-journal/Journalistic/84001_a_85326]
-
făcut introducerea în lumea muzicii, la recitalul de pian susținut de celebrul cuplu DUO MIHĂILESCU: Manuela și Dragoș Mihăilescu, cu un program despre care criticul de artă Gabriel Kelemen scrie: Periplul componistic al recitalului de pian evocă eliberator subtilitățile grației muzicale cu precizia emoției în plin act. Fără emfază, cele două piane dialoghează consonant cu virtuozitatea univocă. Acribia lejeră denotă înalta măiestrie ce, destinsă, marșează triumfal în proximitatea intangibilă a câmpului savuros al policromiilor sonore. Spectacol muzical fulminant, impecabil în substanță
SIMN LA TIMIȘOARA by Veronica Laura DEMENESCU , () [Corola-journal/Journalistic/84001_a_85326]
-
evocă eliberator subtilitățile grației muzicale cu precizia emoției în plin act. Fără emfază, cele două piane dialoghează consonant cu virtuozitatea univocă. Acribia lejeră denotă înalta măiestrie ce, destinsă, marșează triumfal în proximitatea intangibilă a câmpului savuros al policromiilor sonore. Spectacol muzical fulminant, impecabil în substanță, înnobilând la superlativ aspirațiile auditoriului într-un climat ambiental elegant din cadrul fast al Sălii Orpheum, celebră pentru acustica impecabilă, incintă prestanță, încărcată de istorie ca veritabil liant cultural, ce continuă ca de la sine, permanentizata filiație multiculturală
SIMN LA TIMIȘOARA by Veronica Laura DEMENESCU , () [Corola-journal/Journalistic/84001_a_85326]