5,003 matches
-
se eschivează. Foarte îngrijorat, am traversat orașul, împreună cu Jeni, pentru ca, abia ajuns acolo, la acea maternitate din Bucureștii Noi, să mă înspăimânt de-a binelea. La întrebările insistente ale soră-mi, dacă Doina e în afară de orice pericol, medicul care se nimerise să fie de gardă când Doina născuse (născuse e un fel de a spune, căci pruncul fusese, de fapt, extras, scos cu forcepsul) a rămas foarte prudent, ferindu-se să ne dea acele asigurări liniștitoare așteptate de mine cu o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
cum funcționa, dar de văzut nu se vedea mai nimic. Așa, niște umbre... Pe ecranul tulbure, cețos al acestui aparat (un personaj în felul lui) am „vizionat” celebrul discurs de la balcon din 21 august 1968. * 21 august 1968 s-a nimerit a fi o zi înnorată, ploioasă, cvasi-autumnală. Toamna s-a făcut simțită și a doua zi, când a fost neobișnuit de rece pentru acel anotimp, pe fondul unui cer complet senin însă. Un albastru de gheață, așa mi-a rămas
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
perforat de sute de ferestre și deodată, fără nici o cauză aparentă, realizez specificul șocant, ineditul violent, exotismul până atunci cunoscut doar din cărți: aici la el acasă al unei lumi în care, după un zbor de 20 de ore, am nimerit, spre propria mea mirare. * „Parcă aș fi văzut pe Dumnezeu”, i-am spus, mult mai târziu, Doinei, evocându-i odată, după ani lungi de discreție, ce am simțit când am văzut-o, atunci, la Otopeni, în noaptea de 1 spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
ei înșelător banale, intensitatea viului mi se pare insuportabilă, de parcă aș fi într-adevăr un înviat, iar groapa învierii mele - stadionul. Senzația pe care o am e că, după un stagiu de moarte, aflându-mă într-un fel de permisie, nimeresc pe neașteptate în mijlocul șuvoiului vieții care, evident, a continuat să curgă, la fel de vijelios, și după trecerea mea în neființă. * În cadrul unei emisiuni sportive, ni se oferă secvențe ale unui meci de fotbal filmat cu 40 de ani în urmă. O
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
de-aici, din greu.” Iar Domnul i-a cuvântat: „Vino cu al tau bărbat!” „N-am bărbat”, dansa I-a zis. „Știu!”, răspunse blând Iisus, „Cinci avuși! Pe care-l ai, Nu-i bărbatul tău, așa-i?” „Doamne, cum de nimerești? Tu, pesemne, proorocești. Știu că va veni pe lume Mesia Iisus pe nume, Care multe ne-o-nvăța, Nu ești Tu Iisus, cumva?” Iisus blând la ea privește: „Eu sunt!-Care îți vorbește.” Atunci vasul și-a luat Și-n
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
era acum la vârsta iluziilor spulberate ; în cazul său, amar și brutal spulberate, fără nici o putință de resemnare, „senină” sau nu ; se vede asta din gravitatea și vehemența poetului (a „discursului”, cum se zice azi și cum, aici, se și nimerește). El își păstrase până târziu o credință semeață și candidă în triumful poeziei (cu P mare), al artei, al moralei greierului. Arbora credința aceasta ca un panaș, așa cum arbora Don Quijote credința în triumful cavalerismului rătăcitor, în frumusețea Dulcineei și în
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
poate pentru a fi absolvit pe cealaltă. Pe alte căi m-a dus și pe mine soarta prin aceleași locuri de pedeapsă, unde mi-a fost dat să-l întâlnesc pe doctorul Voiculescu până nu era prea târziu. Ne-am nimerit împreună câteva ore în una din cabinele metalice etanșe, ale unei mașini speciale, în care eram băgați câte doi. În întuneric, cu boccelele pe genunchi, băgați unul în altul la strânsoare, am stat mult de vorbă în șoaptă. Mașina a
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
a întors la vechea matcă. Obosit de munca istovitoare a escavărilor furioase, uneori, râul s-a întors ca acel șarpe din „România pitorească” mușcându-și coada și încolăcirea sa a realizat insule rotunde sau ovale. Alteori, căutând vechiul drum, a nimerit mai la vale de unde plecase năstrușnica aventură și s-au născut peninsule de pământ arabil la nivelul câmpiei care-i mărginește lunca, uneori largă de doi- trei kilometri, alteori numai de câțiva pași. Câmpia care a fost înconjurată de apele
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
vor putea bucura pe cei dragi care îi vor urmări cu noi emoții. Să le urăm tuturor mult succes! Flacăra Iașului 05.decembrie 2003 TRUBADURUL - CADOUL LUI MOȘ NICOLAE Spectacolul din ziua de 6 noiembrie 2003 cu opera Trubadurul a nimerit ca un cadou făcut publicului ieșean prin calitatea interpretării, prin suflul emoțional și prin dăruirea tuturor interpreților. Acest lucru se datorează, în cea mai mare măsură, oaspeților. Adina Tudosă Valletin-Weisenberg și Daniel Mucedu-Magdal, deși erau de-ai casei, prin căldura
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
spectator ce va urmări și aprecia prestația artistică a celei de a treia generații de interpreți, dăruiți scenei de la înființare până astăzi! 145 DE ANI DE ÎNVĂȚĂMÂNT ARTISTIC MODERN LA IAȘI Fără să fi premeditat în vreun fel, s-a nimerit ca aniversarea Universității de Arte să se înscrie în seria unor manifestări de mare importanță pentru cultura ieșeană care sunt evocate în acest volum. Cel mai nimerit lucru pentru ilustrarea evenimentului enunțat în titlu este să dau cuvântul rectorului prof.
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
nimic dar din privire am înțeles că mă acuza pentru intrarea în viața ei a nenorocirii cu numele Vasea. Gata. Două femei erau tare frumoase în Jibrieni. Una era soție de cârciumar care în timp ce servea clienții s-a nimerit lângă un medic. Acesta a observat că frumoasa femeie avea ceva lângă nas, ceva care nu era altceva decât semnul începutului de lepră. Sărmana a fost ridicată a doua zi și trimisă la spitalul de leproși de la Tichilești. Se știa
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
pe cel de-al doilea fiu, Cornelius (Coca). Preotul comunei, un moldovean de la Leova, Ion Gâlea, era aproape de noi, prietenos și glumeț. Soția sa era învățătoare. Prin el ne-am împrietenit și cu doctorul Popa Vladimir, basarabean din nord. Se nimerise același nume cu al prietenului din Bulgărica. Doctorul era medic de circumscripție sanitară tocmai la Vlădiceni răspunzând de o mulțime de comune. Tabacu era la patruzeci de kilometri distanță de Vlădiceni. Ce putea face un medic pentru populația din circă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
al căii ferate. - De ce să vă dau tocmai eu un vagon? - Fiindcă sunt și eu, ca și dumneavoastră, ofițer. Lupt și încă mai am de luptat pe front. - Împotriva noastră. - Am luptat pentru o cauză care, desigur nu s-a nimerit să fie și a dumneavoastră. Vreți să conjugăm împreună verbul “a-ți face datoria”? - Dar unde ați învățat atât de bine rusește? - În satele din sudul Basarabiei. Sunt învățător. - Aaaaa. Dobrâi celavec. Veți primi vagonul acoperit de care aveți nevoie
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
a început să râdă. Nu știai? Aaaa, ești de la fără frecvență! Așa îi spunem decanului. Ai grijă să nu te vadă că umbli pe aici. Într-un târziu, am găsit ușa pe care scria numele profesorului. Am bătut timid. Ai nimerit, mi-a spus zâmbitor din ușă. E cam greu de ajuns aici. 161 Profesorul era mic de statură și gras, capul era golaș datorită unei chelii serioase, iar părul pe care îl avea la spate era cârlionțat și castaniu. Ochii
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
omul de serviciu m-a informat că sunt plecați pe teren. Așa făceau milițienii de fiecare dată când nu voiau să meargă cu mine pe teren. Am plecat singură pentru a mă asigura că cele reclamate sunt adevărate. Aș fi nimerit locul oricum. Drumul se oprea brusc, lângă un gard de plasă întinsă pe șpalieri din ciment. Cetățeanul tocmai punea plăcile de azbociment pe adăpostul animalelor. Nea Iacob, am strigat cât am putut de tare, eu pe unde trec? Vreau să
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
alte vremuri "mai fericite" ale evoluției capitalismului în România . În zilele următoare, cu acceptul amicului, m-am apucat să creionez pe baza celor auzite și a Dosarului, așa "ad usum Delphini", cum spun docții, un "memento" pentru cine s-o nimeri, gândind și la spusele lui Iulius Fucik înainte de a fi executat: "Oameni, eu v-am iubit, vegheați"! I-am prezentat "în premieră" amicului câte ceva din cele scrise, a ascultat cu privirea fixă, ațintită în tavan, dând din când în când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
s-a întâmplat și mi s-a răspuns că "olandezu-i speriat de bombe, că la același etaj cu el fusese cazată o trupă de balet sovietică, ai cărei balerini și balerine se aranjaseră bine la bar și nu-și mai nimereau camerele". Am râs în sinea mea, gândind ce plăcut ar fi să te "compromită" o tânără și frumoasă balerină de la Kirov sau Balșoi. Probabil că invitatul trecuse și pe la ambasadă, pentru că, în dimineața celei de a treia zile a vizitei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
o călătorie la așa o distanță trebuie ambalate cu grijă, cu foi de carton special între ele, rame de lemn etc. Transportul a ajuns la destinație "zob" 40% nu fuseseră puse foi între geamuri, la baterea ramelor de lemn cuiele nimeriseră nu în rame ci în geamuri... Importatorul era disperat! Am reclamat cele întâmplate ministrului comerțului exterior, ministrului de externe, la CC. Mi s-au dat asigurări că "s-au luat măsuri" și că livrările următoare se vor desfășura fără probleme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
care cumpăra alimente pentru animale, dar nu avea în casă decât o pisică; era de un patriotism care mergea până la exaltare. Avea însă sentimente ostile față de călugări și disprețuia bigotismul. "Eu am calea mea spre rai; dacă există, îl voi nimeri urmând drumul meu". * Cum să nu fi fost impresionat de această femeie atât de pitorească, și să nu fi fost influențat de dânsa când, nu știu din ce capriciu, eu eram nepotul ei preferat? Simțeam asta, puțin chiar jenat față de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Nu-i nici în DEX. * Dar pe Strada " La zece mese" toamna este calmă, senină, frumoasă ca un descântec. Au fost zece mese în curtea curată a unuia care deschisese o crâșmă. El își spunea cârciumar, ori crâșmar (după cum se nimerea și după vorba clienților). Pe vremea lui nu erau încă baruri și nici barmani; și băuturile erau altele, mai ales vinuri, acrișoare toamna, limpezite iarna, când mesele se adunau în încăperile solide ale crâșmei, podite cu bârne groase de stejar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
pacientul meu mi-a arătat trompeta: "Mi-o dădu mie... nu-ș' ce-oi face cu ea; să fie...", îmi spuse Burcea. Așa a început povestea cu trompeta. Încercând să cânte "Stingerea", cea mai ușoară melodie potrivită acestui instrument, Burcea a nimerit altceva, un fel de scâncet, compus din fragmente de alte cântece; în câteva zile, încercările lui, care avea timp și nu se grăbea, au devenit, foarte explicit, melodia "Tatăl nostru". Încet, încet, Burcea nu se mai desprindea de trompetă; devenise chiar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
azi să mă surprindă domnul Cioacă, aici, în strada Speranței, la mulți kilometri de casă. Nu am avut cum să-l evit; mi-am spus chiar că este mai bine să schimb câteva cuvinte cu dânsul decât să se fi nimerit altcineva. Ce mă făceam dacă m-ar fi descoperit unul dintre oamenii foarte inteligenți pe care îi cunosc? Nimic mai plictisitor decât un dialog cu un ins foarte inteligent. Așa, conversația se organizează firesc. Să trăiți, o salutare, o întrebare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
în fața lipsurilor de toate felurile: hrană, căldură, electricitate, siguranță personală, ca să nu mai vorbim despre frustrările afective, culturale sau de bizareria numită împlinire omenească, a devenit un sentiment încercat de peste douăzeci și două de milioane de români. Era să nu nimerești scara că s-a luat curentul, să n-ai cu ce încălzi ciorba, să n-ai cum usca un scutec, să nu te prindă cu cinci sticle de ulei în casă, să nu vorbești ce nu trebuie, să nu te
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
securitate Silvian Ionescu, convertit de unul singur pe 22 decembrie să participe la ridicarea baricadei și să riște Tribunalul Militar pentru înaltă trădare, trebuie dat afară acum, neîntârziat. Cazurile pot continua. Dacă Gorbaciov, maestrul deconstrucției lagărului socialist, era român, o nimerea acum probabil la gherlă sau era pe veci ostracizat fiindcă a fost secretar general al PCUS. Orice culpă colectivă conduce, volens nolens, la formule de tipul: toți am fost vinovați, deci nimeni nu răspunde. Realist vorbind, pot fi vinovați: 1
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
chiar, timp de un an, s-a încercat sistemul de notare de la 1 la 5. Pătrarele acestea împovărau atât pe profesori cît și pe școlari cu patru teze și patru medii pe an, obligându-i la superficialitate. Când media se nimerea să fie zecimală, profesorul era obligat să acorde elevului un bonus de jumătate de punct, reflex al luptei de clasă care împărțea și lumea școlii în exploatați și exploatatori, asigurând celor dintâi un regim preferențial. Secretarul UTC pe școală, un
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]