7,693 matches
-
strălucitoarei companii reciproce și parțial de poveștile despre ospitalitatea și extravaganța pentru care era celebră casa lui Mark din Mayfair. Erau câțiva politicieni și oameni din presă (inclusiv verii lui, Henry și Hilary) și câteva celebrități, dar majoritatea listei de oaspeți era alcătuită din bărbați de vârstă mijlocie ale căror burți lăsate, imorale, nu indicau nici pe departe că erau printre cei mai bogați și mai influenți magnați ai comerțului și industriei. Mark se plimba de la un grup la altul, oprindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
din când în când să salute, oprindu-se și mai rar ca să spună câteva cuvinte, dar altminteri mai distant și mai impenetrabil ca oricând. Între timp tânăra și frumoasa lui soție germană (se recăsătorise recent) părea atât de ocupată cu oaspeții, că nimeni n-a văzut-o vorbind cu soțul ei măcar o dată toată seara. Atmosfera era veselă, dar Mark nu participa la ea. Nu bea aproape nimic: a dansat o singură dată; chiar și când a dat peste un grup
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
rezidențială din Bagdad și ucigând vreo douăzeci de civili.) Apoi l-a dus pe Graham să i-l prezinte colonelului Hussein Kamil Hasan al-Majid, una dintre vedetele în ascensiune ale partidului Ba’ath și gazda evenimentului, care și-a întâmpinat oaspeții într-un pavilion imens, amenajat pentru a semăna cu o tabără din deșert. Și era întotdeauna prin apropiere pentru a-l prezenta celor mai influente personaje, cum ar fi Christopher Drogoul și Paul Van Wedel, bancherii americani de la BNL Atlanta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Thomas și Henry, nepoatei mele Dorothy, tânărului meu nepot Mark (fiul dragului și răposatului Godfrey) și, nu în ultimul rând, lui Hilary și Roderick, progeniturile - deși aproape că mi-e rușine să recunosc - ieșite din vintrele mele. Pe ceilalți trei oaspeți, de a căror prezență nu sunt poate atât de sigur, îi salut mai șovăielnic. Sper și mă rog ca, măcar pentru o noapte, scumpa mea soră Tabitha să fie eliberată din scandaloasa ei izolare, pentru a fi de față la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
cât negru sub unghie de treaba asta Pe la ora unu, activitatea de la birou a Început să se mai anime, pentru că toată lumea se pregătea de pauza de prânz. Nu că ar fi mâncat cineva În pauza de prânz, dar atunci soseau oaspeții. M-am uitat galeș la mulțimea obișnuită de stiliști, colaboratori, scriitori liber-profesioniști, prieteni și iubiți ai diverșilor angajați, care se opreau să admire și să trăiască Întreaga fascinație care Însoțește Întotdeauna vederea unor haine În valoare de sute de mii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
În tăcere din birou. — Oh, și, Ahn‑dre‑ah? Mi‑a sărit inima din piept, iar stomacul meu s‑a Întrebat dacă va fi În stare să suporte o nouă „surpriză“. — Mă aștept să fii diseară la petrecere, ca să Întâmpini oaspeții. Asta‑i tot. M‑am uitat la Emily, care părea absolut, total uluită, iar fruntea ei Încrețită dovedea că sarcina asta constituise pentru ea o surpriză la fel de mare ca și pentru mine. Am auzit eu bine? i‑am șoptit lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
dar că eu nu aveam să fac parte din planurile cu pricina. Acum stătea pe balcon, citea un exemplar din revista Vanity Fair adus de mine de la birou și bea berea pe care Lily o păstra În frigider pentru eventualii oaspeți. Abia după ce Îi explicasem că trebuie să lucrez În seara aceea, observasem că Lily nu e acolo. — Unde e? l‑am Întrebat. Nu are ore și toată vara nu lucrează vinerea. Alex a tras o dușcă din berea blondă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
dar aici era ceva de‑a dreptul spectaculos. Totul era În alb. Alb luminos, alb mat, alb strălucitor, alb texturat și alb luxuriant. Buchetele de bujori albi, crescute parcă direct din masă, erau delicios de bogate, dar destul de scunde pentru ca oaspeții să poată vorbi pe deasupra lor. Farfurii albe ca fildeșul (cu model alb În reliefă se odihneau pe o față de masă albă apretată, iar scaunele albe cu spetează Înaltă, din stejar, erau acoperite cu piele Întoarsă albă (ce periculos!ă, Întreg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
prea exact și, oricât Încercam să par calmă și să mă prefac că admir Încăperea, nu‑mi puteam lua ochii de la ea. Ca de obicei, sunetul vocii ei mi‑a Întrerupt reveria. — Ahn‑dre‑ah, cunoști numele și chipurile tuturor oaspeților din această seară, nu‑i așa? Presupun că ai studiat ca lumea fotografiile lor. Sper să nu mă umilești azi și să nu Îți amintești numele lor atunci când Îi vei Întâmpina, m‑a anunțat ea fără a privi În vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
mine. Fotografii? E nebună? Ne‑am așezat pe o băncuță incomodă din lemn de pe un coridor Întunecos, simțind amândouă nevoia copleșitoare de a ne ascunde. — A, da. Păi, În mod normal, aș fi petrecut toată săptămâna trecută În căutarea fotografiilor oaspeților de astă seară și le‑aș fi memorat figurile ca să Îi pot Întâmpina rostindu‑le numele, i‑am explicat Ilanei, care mă privea oripilată, nevenindu‑i să‑și creadă urechilor. Dar, dat fiind că abia azi mi‑a cerut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
și pe nevestele lor de bani gata făcându‑le cinste la Met. Și reușise. — Mda, nu o să fie nimeni ușor de recunoscut, doar o grămadă de miliardari care locuiesc sub linia Mason‑Dixon. De obicei, când am de memorat chipurile oaspeților, e mai ușor să Îi găsesc pe Internet, sau În Womens’ Wear Daily sau așa ceva. Normal, e ușor de găsit o poză de‑a reginei Noor sau a lui Michael Bloomberg sau a lui Yohji Yamamoto dacă ai nevoie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
poate? A zâmbit și mi‑a făcut semn să‑mi scriu adresa de acasă, după care ne‑am ridicat amândouă și ne‑am dus (eu una m‑am bălăbănit pe tocuriă Înapoi În holul muzeului. Era aproape ora șapte și oaspeții urmau să sosească din clipă În clipă. Miranda și B‑DAD stăteau de vorbă cu fratele lui, oaspetele de onoare și ginerică, care părea să fi jucat fotbal, rugby, golf și fotbal american la școala lui din Sud - una În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
ridicat amândouă și ne‑am dus (eu una m‑am bălăbănit pe tocuriă Înapoi În holul muzeului. Era aproape ora șapte și oaspeții urmau să sosească din clipă În clipă. Miranda și B‑DAD stăteau de vorbă cu fratele lui, oaspetele de onoare și ginerică, care părea să fi jucat fotbal, rugby, golf și fotbal american la școala lui din Sud - una În care fusese Înconjurat În permanență de blonde sclifosite. Blonda sclifosită de vreo douăzeci și șase de ani care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Îmi făceau Întotdeauna plăcere rarele ocazii În care o vedeam pe Miranda Încearcând să‑i impresioneze pe cei din jurul ei, cu atât mai mult cu cât ea nu era o persoană Încântătoare de felul ei. I‑am simțit pe primii oaspeți Înainte de a‑i vedea. Tensiunea din Încăpere era palpabilă. Mi‑am amintit pozele de pe Internet, m‑am repezit la primul cuplu și m‑am oferit să iau haina de blană a cucoanei. Domnule și doamnă Wilkinson, vă mulțumesc foarte mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Priestly! Fascinația ei ne‑a umplut pe toți de jenă și toată grămada aia amărâtă de oameni s‑a Îndreptat spre atrium, cu Miranda În frunte. Tot restul serii s‑a desfășurat cam cum a Început. Am recunoscut numele tuturor oaspeților și am reușit să nu scap nimic prea penibil pe gură. Parada fracurilor albe, a rochiilor de șifon, a coafurilor uriașe, a bijuteriilor și mai mari și a femeilor abia trecute de adolescență a Încetat să mă amuze pe măsură ce treceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
și eu aceeași Întrebare? Dat fiind că mă urmărești pretutindeni, trebuie să presupun că vrei să te culci cu mine. M‑am Îmbujorat și, ca o adevărată doamnă, am pufnit sonor. — Mda, cam așa ceva. De fapt, nu am venit În calitate de oaspete, sunt doar o bonă foarte bine Îmbrăcată. Miranda mi‑a cerut să vin și nu mi‑a spus decât În ultima clipă că trebuie să am grijă În seara asta de progenitura râzgâiată a gazdelor. Așa că, scuză‑mă, dar cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
neimaginat că venisem la o petrecere cu Miranda Priestly și că nu aveam nimic de făcut toată seara decât să stau cu un scriitor-În‑vogă‑și‑deștept. Poate mă chemaseră ca să mă pună să dansez sau să cânt ca să distrez oaspeții, sau aveau o chelneriță lipsă la apel și se gândiseră că eu eram Înlocuitoarea cel mai la Îndemână. Sau poate că ne Îndreptam spre garderobă, unde urma să o Înlocuiesc pe fata care stătea acolo, cu o expresie plictisită și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
să mă dădăcești toată seara, pentru că am de gând să‑ți solicit foarte multă atenție. Dar cred că o să fie o seară mai plăcută decât ai crezut. Așteaptă aici. M‑a sărutat pe obraz și a dispărut În mulțimea de oaspeți, majoritatea bărbați cu Înfățișare distinsă și femei elegante, cu aer intelectual la vreo patruzeci și cincizeci de ani, Îmbrăcați după ultima modă, care păreau a lucra la bănci sau reviste, plus un număr apreciabil de designeri, fotografi și fotomodele, așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
afară la mașină. Se Întorc după ce au cumpărat tot Sainsbury’s, „ca să avem câte ceva În caz de urgență“. Totul e Însă sub control de data asta. Nu mi se vor găsi nici un fel de lipsuri: lenjerie curată pe patul pentru oaspeți, prosoape albe curate Înhățate de la Marks & Spencer În pauza de prânz. Am pus chiar și un fir de crin Îmbobocit Într-o vază lângă pat pentru a obține acea notă feminină grațioasă de genul celor practicate de Cheryl, cumnata mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
neatentă, că a trebuit să aflu de la dădacă. În timpul acestei pauze lungi, Paula respiră din ce În ce mai greu; se simte prin fir un șuierat de neliniște. —Kate, Întreabă ea, ești În regulă? — Da, sunt bine. Paula, poți să dormi În camera de oaspeți sau În patul nostru - În timp ce rostesc cuvintele, Îmi vine-n cap că s-ar putea să fie doar patul meu, nu al nostru - cearșafurile sunt curate. Știu că-ți cer foarte mult, Paula, dar dacă ai putea să ai tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
nimic. —Dar ei descarcă așa ceva de pe internet tot timpul. Nu-nțelegi, Kate, erau poze cu mine. 02.10: Am condus-o pe Momo sus, i-am găsit niște haine În care să doarmă și am culcat-o În patul pentru oaspeți. Cu tricoul meu Gap măsura XXXL, cu un șoricar imprimat pe piept, fluturându-i pe lângă trup, arată ca o fetiță de 8 ani. Mai calmă acum, reușește să-mi spună Întreaga poveste. Se pare că a țipat cât au ținut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Dar le-am spus tuturor că tu ești femeie de afaceri, Kath, și că vei putea să ne explici“. M-am pieptănat, m-am dat cu puțin ruj și am cotrobăit după un taior Armani În șifonierul din camera de oaspeți. Voiam să arăt ca femeia pe care Julie le-o descrisese colegelor ei. Punându-mi taiorul, m-am simțit din nou În uniformă: lâna gri impregnată cu mirosul puterii, al banilor care se fac și al acțiunii energice. L-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
trebui să ajute Biserica prin averea lor, nu să o împovăreze cu risipa pe care o fac, ca și cum ar avea dreptul să trăiască în comunitate cînd ei nici nu au intenția să-i hrănească pe săraci, să-i primească pe oaspeți sau să-și folosească banii pentru nevoile zilnice"305. 152. Abuzurile comise împotriva acestui principiu generos înainte de Evul Mediu nu puteau să fie decît parțiale, căci erau făcute din cauza firii omenești, dar nu lezau demnitatea ecleziastică; dar cum s-a
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
disting două coame blonde ce se agitau frenetic. Am șoptit fără vlagă: — Te poate învăța Daphne. Se ițiră două capete: Jolene și Lara se uitară la mine. —Slavă Domnului, spuse Jolene. Trăiește. — Unde sunt? am murmurat. —Ești în camera de oaspeți din apartamentul lui Julie. Tocmai i l-a decorat Tracey Clarkson, știi, decoratoarea preferată a celor de la Hollywood. E-atât de șic aici, nici nu-ți imaginezi. — Ce caut aici? Logodnicul tău te-a părăsit fără scrupule, după ce a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
se-nălța dintr-una din lumânările ei aromate. Am început să transpir, fruntea mi s-a năclăit de sudoare, trupul îmi ardea în timp ce aveam revelația grețoasă că o inimă frântă rămâne o inimă frântă, indiferent cine a decorat camera de oaspeți în care zaci. Trebuie s-o previn pe Julie că, din nefericire, cearșafurile Frette nu te pot proteja de propriile tragedii romantice. Am chemat-o pe Julie și ea apăru în vârful picioarelor. — Te rog, lasă-mă să-l sun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]