5,154 matches
-
și antirealism, care consta în obținerea unei poziții realiste mai modeste prin slăbirea pretențiilor de cunoaștere ale realistului tradițional. Conform aceste poziții noi putem avea o atitudine realista justificata doar față de structuri, acceptarea evidentei furnizate de istoria științei în privința schimbărilor ontologice radicale care au avut loc în trecerea de la o teorie la alta forțându-ne să abandonăm angajamentul față de întreaga ontologie a teoriilor științifice. Atitudinea potrivita pe care trebuie să o adoptam față de ceea ce exista dincolo de structura este una agnostica. Ladyman
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
părere că exista ceva corect în intuiția lui Worrall, dar că în forma ei epistemologică doctrina realismului structural nu poate scăpa de problemele semnalate (a se vedea 5.1.4.). Pentru a scăpa de aceste probleme, aceștia propun o forma ontologica de realism structural. Conform formei ontologice a realismului structural, structurile sunt tot ceea ce exista, iar la cunoașterea lor ajungem prin intermediul cercetărilor științifice. Ca trăsături principale ale acestei forme de realism structural avem apelul la o viziune semantica asupra teoriilor științifice
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
intuiția lui Worrall, dar că în forma ei epistemologică doctrina realismului structural nu poate scăpa de problemele semnalate (a se vedea 5.1.4.). Pentru a scăpa de aceste probleme, aceștia propun o forma ontologica de realism structural. Conform formei ontologice a realismului structural, structurile sunt tot ceea ce exista, iar la cunoașterea lor ajungem prin intermediul cercetărilor științifice. Ca trăsături principale ale acestei forme de realism structural avem apelul la o viziune semantica asupra teoriilor științifice, precum și o accentuare pe autonomia ontologică
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
ontologice a realismului structural, structurile sunt tot ceea ce exista, iar la cunoașterea lor ajungem prin intermediul cercetărilor științifice. Ca trăsături principale ale acestei forme de realism structural avem apelul la o viziune semantica asupra teoriilor științifice, precum și o accentuare pe autonomia ontologică a structurilor. Susținătorii formei ontologice a realismului structural resping viziunea sintactică asupra teoriilor. Aceasta doctrină realistă propune o înlocuire a angajamentului față de întreaga ontologie postulata de teorie, cu un angajament față de structura unei teorii (Ladyman 1998: 415). Dar caracterizarea acestei
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
sunt tot ceea ce exista, iar la cunoașterea lor ajungem prin intermediul cercetărilor științifice. Ca trăsături principale ale acestei forme de realism structural avem apelul la o viziune semantica asupra teoriilor științifice, precum și o accentuare pe autonomia ontologică a structurilor. Susținătorii formei ontologice a realismului structural resping viziunea sintactică asupra teoriilor. Aceasta doctrină realistă propune o înlocuire a angajamentului față de întreaga ontologie postulata de teorie, cu un angajament față de structura unei teorii (Ladyman 1998: 415). Dar caracterizarea acestei structuri în termenii propoziției sale
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
este suficienta pentru a asigura poziția realistului structural. Am văzut mai sus că adoptarea unei anumite teorii științifice nu implică un angajament față de o anumită ontologie (a se vedea 5.1.1.). Istoria științei ne pune clar în față ambiguitatea ontologica pe care o vedem manifestându-se până și în cele mai de succes dintre teoriile noastre științifice (cea mai bună dovadă în acest sens este cazul de subdeterminare ontologică ce apare în mecanica cuantică). Odată ce am recunoscut eșecul teoriilor de
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
5.1.1.). Istoria științei ne pune clar în față ambiguitatea ontologica pe care o vedem manifestându-se până și în cele mai de succes dintre teoriile noastre științifice (cea mai bună dovadă în acest sens este cazul de subdeterminare ontologică ce apare în mecanica cuantică). Odată ce am recunoscut eșecul teoriilor de "a determina chiar și cele mai fundamentale caracteristici ontologice ale presupuselor entități pe care le prezintă" (Ladyman 1998: 420), nu mai ne rămâne nici o speranță în posibilitatea menținerii unei
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
în cele mai de succes dintre teoriile noastre științifice (cea mai bună dovadă în acest sens este cazul de subdeterminare ontologică ce apare în mecanica cuantică). Odată ce am recunoscut eșecul teoriilor de "a determina chiar și cele mai fundamentale caracteristici ontologice ale presupuselor entități pe care le prezintă" (Ladyman 1998: 420), nu mai ne rămâne nici o speranță în posibilitatea menținerii unei poziții realiste în filosofia științei. Propunerea lui Ladyman pentru a ieși din aceasta dificultate este o renunțare la ontologia tradițională
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
adoptarea unei ontologii în care structurile sunt luate ca primitive. Pentru a-și face plauzibilă poziția, realistul trebuie să ofere o soluție la problemele subdeterminării și schimbărilor teoretice. Se ajunge la o astfel de soluție dacă sunt luate ca primitive ontologic structurile. Acesta reprezintă un prim pas în direcția unei doctrine realiste care "permite o relație globala între modele și lume, care poate susține succesul predictiv al teoriilor, dar care nu supervine pe succesul referinței termenilor teoretici la entitățile individuale, sau
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
la cea mai buna explicație ajungem la concluzia că trebuie să fie adevărat și ceea ce spun ele despre entitățile și procesele care stau în spatele acestei părți observabile. Acesta strategie de a susține o poziție realista se lovește de problema discontinuității ontologice care apară de-a lungul schimbărilor teoretice și de ambiguitatea ontologica prezenta în știință. În al doilea caz, i.e. în trecerea de la neobservabil la observabil se procedează astfel: Ladyman 1998 și French și Ladyman 2003 încearcă menținerea unei forme ontologice
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
fie adevărat și ceea ce spun ele despre entitățile și procesele care stau în spatele acestei părți observabile. Acesta strategie de a susține o poziție realista se lovește de problema discontinuității ontologice care apară de-a lungul schimbărilor teoretice și de ambiguitatea ontologica prezenta în știință. În al doilea caz, i.e. în trecerea de la neobservabil la observabil se procedează astfel: Ladyman 1998 și French și Ladyman 2003 încearcă menținerea unei forme ontologice de realism structural propunând adoptarea unei ontologii noi în care structura
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
ontologice care apară de-a lungul schimbărilor teoretice și de ambiguitatea ontologica prezenta în știință. În al doilea caz, i.e. în trecerea de la neobservabil la observabil se procedează astfel: Ladyman 1998 și French și Ladyman 2003 încearcă menținerea unei forme ontologice de realism structural propunând adoptarea unei ontologii noi în care structura este primitiva, pentru ca apoi să susțină că teoriile noastre științifice vorbesc despre această structură. Procedând așa, ei elimina atât ambiguitatea ontologică cât și problema discontinuității ontologice. Problema întâmpinată de
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
French și Ladyman 2003 încearcă menținerea unei forme ontologice de realism structural propunând adoptarea unei ontologii noi în care structura este primitiva, pentru ca apoi să susțină că teoriile noastre științifice vorbesc despre această structură. Procedând așa, ei elimina atât ambiguitatea ontologică cât și problema discontinuității ontologice. Problema întâmpinată de aceasta strategie privește adoptarea noii ontologii. Pentru a-și susține și motiva propunerea, aceștia apelează la mecanica cuantica și la pretinsele ei consecințe pentru conceptul nostru de individualitate. 5.1.7. Mecanica
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
menținerea unei forme ontologice de realism structural propunând adoptarea unei ontologii noi în care structura este primitiva, pentru ca apoi să susțină că teoriile noastre științifice vorbesc despre această structură. Procedând așa, ei elimina atât ambiguitatea ontologică cât și problema discontinuității ontologice. Problema întâmpinată de aceasta strategie privește adoptarea noii ontologii. Pentru a-și susține și motiva propunerea, aceștia apelează la mecanica cuantica și la pretinsele ei consecințe pentru conceptul nostru de individualitate. 5.1.7. Mecanica cuantică și principiul identității indiscernabililor
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
particulele nu au traiectorii bine definite și astfel ele nu pot fi distinse între ele la un anumit moment de timp pe baza localizării spațiale. În acest punct, realistul structural vine cu propunerea abandonării ideii că entitățile tradiționale individuale sunt ontologic fundamentale. Aceasta ontologie tradițională trebuie înlocuită cu una în care structurile sunt ontologic fundamentale, iar obiectele sunt reconstruite ca derivând din proprietățile relaționale complexe care sunt dezvăluite de teoriile noastre prin intermediul aparatelor lor matematice. 5.2. Răspuns la problema aplicabilității
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
între ele la un anumit moment de timp pe baza localizării spațiale. În acest punct, realistul structural vine cu propunerea abandonării ideii că entitățile tradiționale individuale sunt ontologic fundamentale. Aceasta ontologie tradițională trebuie înlocuită cu una în care structurile sunt ontologic fundamentale, iar obiectele sunt reconstruite ca derivând din proprietățile relaționale complexe care sunt dezvăluite de teoriile noastre prin intermediul aparatelor lor matematice. 5.2. Răspuns la problema aplicabilității 5.2.1. Problema aplicabilității ca problemă pentru realistul structural Fie că avem
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
din proprietățile relaționale complexe care sunt dezvăluite de teoriile noastre prin intermediul aparatelor lor matematice. 5.2. Răspuns la problema aplicabilității 5.2.1. Problema aplicabilității ca problemă pentru realistul structural Fie că avem în vedere o formă epistemologică sau una ontologică de realism structural, ideea principală este aceeași: într-un fel sau altul matematica ajută la reprezentarea structurii lumii, la nivel teoretic. Pentru a-și face plauzibilă poziția, realistul structural nu poate lăsa lucrurile la acest nivel. El trebuie să explice
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
ajungă să colapseze fie într-o formă de platonism, fie într-o concepție naivă care identifică matematica cu fizica. Propunerea mea, pentru a evita aceste probleme, este aceea de a combina o viziune empiristă în filosofia matematicii cu o formă ontologică de realism structural. Am văzut în secțiunea 5.2.1. că realiștii structurali au nevoie, pentru a-și susține poziția, de un răspuns la problema aplicabilității. Problema e că nu pot accepta orice răspuns. Dacă, de exemplu, ar ajunge nominaliștii
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
cele pozitive" (Penrose 2001: 101). 85 De obicei, teza epistemologică nu apare explicit în formulările poziției platoniste, dar dacă ținem cont că "indiferent cât de puternic este cazul prima face pentru realismul matematic, nu poate sta doar ca o doctrina ontologică" (Resnik 1997: 85) ci trebuie să fie însoțit de o epistemologie potrivită, ne dăm seama că ea apare oricum în cadrul mai larg al discuției asupra platonismului. 86 După Burgess și Rosen, "în timp ce Putnam (1971) a încurajat mai mult decât orice
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
care au apărut în contextual studierii de către Fourier al fenomenului transmiterii căldurii etc. 97 Resnik 1997: 45-46; Colyvan 2001: 11 98 Colyvan, de exemplu, afirmă că argumentul indispensabilității "îi silește pe realiștii științifici să plaseze entitățile matematice în aceeași barcă ontologică precum și (celelalte) entitățile teoretice. Adică, îi invită să adopte platonismul" (Colyvan 2001: 7). La fel, Resnik, atunci când argumentează că fizica face neclară distincția abstract/concret, se adresează realiștilor științifici: "Înțelegerea trăsăturilor paradoxale ale mecanicii cuantice a motivate multe lucrări în
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
cea rațională, constituie o alternativă distinctă extrem de semnificativă de a conferi sens evenimentelor. Teoreticienii paradigmei narative, în frunte cu Fisher, sugerează că "povestea constituie o formă fundamentală de înțelegere umană care dă direcție percepției, evaluării și cunoașterii"579. Din perspectivă ontologică, forma narativă concepe inteligibilitatea ca pe "un produs al unor relații coerente între situații, subiecte și evenimente", în timp ce adevărul constituie "o proprietate care se referă în primul rând la narațiune și numai în al doilea rând la propoziții"580. Din
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
Postmodernismul înseamnă însăși această revoluție pozitivă, această recuperare a porțiunilor de trecut sau de istorie, care sunt tot atâtea construcții discursive, care oferă, încă, "semințele" sau "germenii" posibilităților viitoare, suprapusă unei eradicări totale și tranșante a limitărilor, de dragul unor construcții ontologice, epistemologice, dar și discursive care să ofere omului locul și menirea de care se simte bine reprezentat pe scenele din toate domeniile existenței, care îl solicită. Ray McKerrow, deci, ne îndeamnă să îndrăznim: el a cucerit lumea cercetării critico-retorice. Cum
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
și se cere iertarea lor. Trăim în aceste momente suprema sensibilizare pentru păcătoșenia noastră în față măririi Celui ce ni se dăruiește. De aceea, chiar dacă am primit iertarea de păcate în Taina Pocăinței, primită înainte de împărtășanie, trăim, odată cu micimea noastră ontologică, și neputința de a fi cu totul curați, de a scăpa de firea noastră egoistă, prin starea de jertfă ce ne-o imprimă Hristos.” Taina Pocăinței a fost instituită de Mântuitorul Hristos, după învierea Sa, când a suflat asupra Sf.
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
noi și tot Dumnezeu răspunde prin intermediul omului. Celălalt și cu mine suntem persoane ipostatice după chipul lui Dumnezeu Cuvântul și al puterii lui Dumnezeu, mai cu seamă în apropierea Lui de mine ca om. Sunt prins astfel într-un dialog ontologic care își are rădăcinile în Dumnezeu, în dialogul Sfintei Treimi. Gândindu-mă la Dumnezeu, atunci când aproapele face apel la mine, când văd că are nevoie de mine sau bucurându-mă de prezența și atenția lui, eu ascult porunca lui Dumnezeu
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
două oară” - Creștinismul și norma. Arta declanșează uneori în actor un potențial neștiut sau abia intuit. Un rol asumat poate răsturna existențe și lumi. Rolul lui Iisus asumat de Manolios pentru un obișnuit act teatral, este absorbit ființial, producând mutații ontologice. Restructurează o personalitate care apoi antrenează în reconstrucție altele - pe cele ale prietenilor lui care și ei jucau roluri determinante în economia răstignirii - rolul apostolilor. Fiecare rol acționează emblematic, asemeni unui tipar. Iuda reformulează personalitatea comună a lui Panaiotatis într-
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]