7,850 matches
-
ducă la o totală despădurire a provinciei 154. Prezența lui Vasile Balș, în noiembrie 1780, în capitala Imperiului Habsburgic a avut și alte rosturi, pe lângă acela de a prezenta doleanțele bucovinenilor Curții din Viena. Într-un context internațional al "problemei orientale" ce lăsa să se întrevadă posibilitatea ieșirii Principatelor Române din înapoiatul sistem al dominației otomane, prin înglobarea lor fie de Rusia, fie de Austria, boierul român venea aici și cu o misiune secretă și periculoasă. În acest sens, în cadrul unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
care "nu numai că nu va întâmpina bănuieli, ci va face plăcere poporului, care va avea ocazia să-și instruiască copiii în mod gratuit". Se sesiza, prin aceasta, o nouă direcție de politică externă, cea culturală, importantă în contextul politicii orientale habsburgice de penetrare spre teritoriul românesc de la răsărit de Carpați, rezultată din faptul că "în Moldova lipsesc școlile publice, iar atunci când se va răspândi numele bun al școlilor bucovinene, moldovenii vor trimite copiii lor pentru obținerea instrucției în aceste școli
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
88. În capitala imperiului, concepistul bucovinean a fost nevoit să se adapteze realităților vieții cotidiene vieneze și să se conformeze cerințelor și etichetei existente în rândul înalților funcționari de stat. Spirit emancipat, boierul Vasile Balș a renunțat definitiv la moda orientală specifică, purtată de boierimea din Țările Române, schimbându-și ținuta vestimentară după moda europeană a secolului al XVIII-lea, spre a se putea integra mai bine în mediul exclusivist al cancelariei în care lucra și în societatea vieneză. Într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
bună și încă și mai mult asupra moldovenilor învecinați și a altor străini și ca o consecință s-ar putea spera ca tinerimea moldovenească va veni la învățătură în Bucovina"137. Acest ultim deziderat oglindește o temă specifică a politicii orientale habsburgice, ce revine obsesiv în toată perioada, anume aceea de folosire a învățământului în exercitarea unei influențe sporite asupra populației nu numai din Bucovina, ci și din Moldova, cu scopul de a o determina să graviteze spre Austria și ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
clase de negustori proprii pentru comerțul cu Orientul. Imperiul habsburgic a resimțit încă de la începutul acestui secol o acută nevoie de negustori cu rutină, cunoștințe și cu relații în sud-estul Europei și în Levant, pentru a putea pătrunde pe piețele orientale cu mărfurile sale177. Pentru a putea ajunge la scopul propus, monarhia va acționa în același timp pe mai multe căi. Una dintre acestea a fost cea de creare a unei clase de negustori locali, apți să facă comerț în Orient
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Bucovina au întreținut, în toată perioada, un comerț activ între Viena, provinciile imperiale și Țările Române sau Turcia. Prin intermediul efortului lor, conjugat cu cel al negustorilor din Transilvania sau Banat 178, Imperiul habsburgic a reușit să-și mărească debușeul său oriental și să își asigure o anumită preponderență în comerțul Moldovei 179, precum și în cel de la Dunărea de Jos și din Balcani 180. Problema sării, produs de bază în alimentația oamenilor și a animalelor, a reprezentat una din preocupările importante ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Conceptul cu care operează în scrierile sale este acela de "stare", deosebind o stare privilegiată și una neprivilegiată. Spre deosebire de scrierile politice din Principatele Române 37, el consideră clerul o stare distinctă deși acesta "din cauza multitudinii sale și după felul guvernământului oriental recunoaște puterea instituită de afacerile lumești"38. În privința stării boierești, ideile sale sunt similare celor dominante în Țările Române în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Susținând că boierii sunt principala forță politică a țării, el insistă asupra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
mod convingător necesitatea jurisdicției militare; de aceea, primul obiect al preocupărilor mele va fi: Împărțirea stărilor Acestea sunt cea spirituală și cea seculară; deși cei dintâi au avantajul numărului, ceilalți sunt fără îndoială predominanți, fiind investiți în modul de guvernare oriental cu puterea, din cauza cunoașterii treburilor seculare. Întâietatea atât în starea seculară, cât și în cea spirituală o are în aceste regiuni principele Moldovei, de care depinde în oarecare măsură arhiepiscopul, care exercită la rândul său anumite jurisdicții asupra mănăstirilor din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
multe la abuzurile mănăstirilor. Episcopului îi urmează stareții mănăstirilor, al căror număr și denumire mă ofer să le prezint una câte una, la caz de nevoie și, deoarece dezordinea, neștiința și abuzurile făceau parte dintotdeauna din sistemul politic al Imperiului oriental și se întindeau asupra tuturor obiectelor și întâmplărilor, deoarece singura intenție a guvernului oriental era îndreptată spre simple șantaje bănești, a căror desfășurare era posibilă datorită neștiinței și acumulării abuzurilor, și pentru a consolida înclinația clerului, a mănăstirilor și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
mă ofer să le prezint una câte una, la caz de nevoie și, deoarece dezordinea, neștiința și abuzurile făceau parte dintotdeauna din sistemul politic al Imperiului oriental și se întindeau asupra tuturor obiectelor și întâmplărilor, deoarece singura intenție a guvernului oriental era îndreptată spre simple șantaje bănești, a căror desfășurare era posibilă datorită neștiinței și acumulării abuzurilor, și pentru a consolida înclinația clerului, a mănăstirilor și a preoților către orice neștiință și dezordine, ale căror variate categorii ar fi imposibil să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
convingătoare doar de comportarea stareților, îndrăznind să prezint, cu supunerea cuvenită, abuzurile și modestele mele propuneri de îndreptare. Abuzurile mănăstirilor. Adevărata situație a stării preoțești constă în practicarea religiei grecești după normele Sf<ântului> Vasile, numai că specificul sistemului politic oriental i-a făcut pe călugări să uite aproape în întregime ordinea, regulile și prescripțiile Sf<ântului> Vasile. Toate aceste mănăstiri depind de autoritatea mai sus-amintitului arhiepiscop de Iași, iar stareții lor, deși par să fie aleși de către călugări și confirmați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
alegere drept ceva neînsemnat și sunt obișnuiți să nu-i acorde atenție, lăsând-o în seama bunului plac al arhiepiscopului. Cum însă acest arhiepiscop este expus unei permanente lipse de bani, pentru a putea trăi conform demnității sale după modul oriental, el acordă aceste funcții de stareț celor care oferă mai mult sau celor care știu să răsplătească în modul cel mai îmbelșugat pe slugile sale. Se întâmplă ce-i drept uneori ca unul sau altul dintre stareți să fie ales
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
amintită sub C. va fi expusă la mai multe dificultăți și certuri cu proprietarii terenurilor, de vreme ce în Bucovina nu întâlnești nici o bucată de pământ care să nu fie încurcată într-o ceartă de delimitare, deoarece justiția se aplică după modul oriental, ceea ce multiplică diferitele procese in puncto usurpationis limitum. Și, aceste dispute juridice, se aplanează prin simple capricii sau pe baza interesului personal al principelui sau a intrigilor miniștrilor săi aduși din Constantinopol, pe care caută să-i îmbogățească, spre prejudiciul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
nedumerit toată Moldova, căci Bucovina este privită acolo drept un adevărat loc de refugiu și a descurajat mai multe familii de a se stabili acolo. Ogoarele, pajiștile, râurile, pășunile și pădurile se găsesc, de asemenea, conform cu obișnuita dezordine a guvernării orientale, în cea mai mare zăpăceală, nici unul dintre proprietari nefiind recunoscut. Pentru a fi scurt, voi atinge aici numai problema pădurilor, și din aceasta se poate trage o concluzie pentru acelea. Orice țăran este îndreptățit să taie în păduri lemne, fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Lumières, Paris, 1973, p. 111. 79 Romul Munteanu, op. cit., p. 193-196. 80 Pierre Chaunu, Civilizația Europei în secolul luminilor, vol. I, București, 1986, p. 275. 81 Pentru conturarea imaginii de ansamblu sunt edificatoare următoarele studii: G. Klingenstein, Europe Centrale et Orientale: La Monarchie des Habsbourg. Les Etats autrichiens, în L'absolutisme éclairé, Colloques de Mátrafüred, Budapest-Paris, 1985, p. 201-216; E.M. Balázs, La Hongrie, în ibidem, p. 233-154; Z. Libiszowska, La Pologne, în ibidem, p. 321-329; Al. Duțu, La Roumanie, în ibidem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Emil I. Emandi, Aspecte din evoluția economico-socială și urbană a orașului Suceava în anii 1774-1786, în "Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A. D. Xenopol"", XXV/1, Iași, 1988, p. 75-96. 152 Gheron Netta, Expansiunea economică a Austriei și exploatările ei orientale, București, 1930, p. 15-132; N. Iorga, Istoria comerțului cu Orientul, București, 1939, p. 137-149. 153 Mihai-Ștefan Ceaușu, Emil I. Emandi, Aspecte din evoluția economico-socială și urbană a orașului Suceava, II. Perioada 1786-1815, în "Anuarul Institutului de Istorie "A. D. Xenopol"", XXIX
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
savante și la care e adesea greu de ajuns. Prin măreția sa, prin interesul pe care îl prezintă și prin frumusețile sale, ea nu este totuși cu nimic mai prejos decît tradițiile lăsate moștenire de Antichitatea clasică, lumea celtică, civilizațiile orientale și extrem-orientale. Și ea aparține patrimoniului cultural al umanității. Iar dacă am putut să descopăr în „materia din America” (la fel cum se spune „materia din Bretania” în legătură cu ciclul Graal-ului) un teren privilegiat pentru a pune într-o nouă lumină
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
sosiții entropici orientali de atunci. Prea târziu am băgat În seamă sfințenia altuia - ortodox - care a apărat negentropica Europă În fața entropicului Orient, sacrificând dacă nu pe sine, sigur mica lui Moldovă. Poate că, expusă mai mult ca oricare țară expansiunii orientale, Moldova a căutat o pavăză spirituală, negentropia primului mucenic, urcând pe tron nu mai puțin de 12 Ștefani... Această negentropie scapă printre degete. Le-a scăpat și turcilor care, când au dat un nume nou - pentru ei - vechii Ak iflak
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
față de hotarele Imperiului roman. Granița comună a dacilor liberi cu Imperiul roman se afla în partea de sud și era ușor penetrabilă, pe când hotarul de vest, care-i separa pe dacii liberi de Imperiul roman, era constituit de Culmile Carpaților Orientali, foarte greu de trecut. Dinspre această parte, dacii liberi erau apărați de această barieră naturală anevoios de trecut, care-i punea la adăpost de eventualele expediții ale legiunilor romane. Prin urmare, în vreme ce teritoriul Munteniei era înconjurat de puternice castre și
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
ai Imperiului Rusesc. Evoluția situației internaționale din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea nu a mai îngăduit Rusiei să readucă în atenție problema Gurilor Dunării. Instituirea controlului asupra Poloniei, începând cu anul 1764, a dus la acutizarea crizei orientale, care a generat războiul ruso-turc, declanșat în anul 1764, prin care Rusia urmărea rezolvarea problemei orientale din perspectiva viziunilor sale, printre care se afla și modificarea statutului juridic al Principatelor Române, care deținea un loc de frunte în intenția rusească
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
a mai îngăduit Rusiei să readucă în atenție problema Gurilor Dunării. Instituirea controlului asupra Poloniei, începând cu anul 1764, a dus la acutizarea crizei orientale, care a generat războiul ruso-turc, declanșat în anul 1764, prin care Rusia urmărea rezolvarea problemei orientale din perspectiva viziunilor sale, printre care se afla și modificarea statutului juridic al Principatelor Române, care deținea un loc de frunte în intenția rusească. Complicațiile internaționale provocate de prima împărțire a Poloniei, în anul 1772, criza socială din Rusia, care
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
în tratatul de pace ruso-turc de la Kuciuk-Kainargi, din 21 iulie 1774. Termenii în care a fost redactat acest tratat au vizat un obiectiv foarte bine definit, care trebuia să consacre, pe de o parte preponderența dobândită de Rusia în „Problema orientală”, iar pe de alta, să conțină posibilitățile care să-i netezească, în timp, calea către Strâmtorile din Marea Neagră și Mediterana, nucleul forte al întregului edificiu al politicii orientale a Rusiei. La vremea aceea, punctul de plecare către împlinirea acestui deziderat
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
să consacre, pe de o parte preponderența dobândită de Rusia în „Problema orientală”, iar pe de alta, să conțină posibilitățile care să-i netezească, în timp, calea către Strâmtorile din Marea Neagră și Mediterana, nucleul forte al întregului edificiu al politicii orientale a Rusiei. La vremea aceea, punctul de plecare către împlinirea acestui deziderat îl constituiau Gurile Dunării, care se aflau pe teritoriul Țării Moldovei și pe cel al Dobrogei, teritoriu înglobat în hotarele Împărăției Otomane, punct care nu fusese atins încă
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Moldovei, de la nord de Dunăre, în partea stângă a Prutului, numit Bugeac, aflat în stăpânirea Sublimei Porți Otomane încă din vremea Domniei Măritului Petru Rareș Voievod. Anexarea Crimeii la Rusia Țaristă nu putea satisface decât parțial aspirațiile acesteia în Europa Orientală, de aceea ea trebuia completată cât mai curând posibil cu anexarea cel puțin a „Basarabiei” și dacă aceasta nu era posibilă pe căi pașnice, atunci mai rămânea calea armelor, căreia Rusia era dispusă să-i dea curs. Prilejul a fost
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
1803, ocuparea militară preventivă a Principatelor Române, însă evoluția nefavorabilă pentru Rusia a situației internaționale și perspectiva pierderii controlului ei asupra peninsulei Balcanice și a influenței sale la Istambul au determinat Rusia să vizeze alte planuri pentru înfăptuirea politicii sale orientale. Una dintre ideile acestor planuri era aceea că, în cazul prăbușirii Imperiului Otoman, Rusia nu trebuia să permită nici unei puteri europene să pericliteze planurile sale asupra Mării Negre și asupra Gurilor Dunării. Printre măsurile imediate ce trebuia luate în acest scop
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]