5,724 matches
-
văzător, dar schimbă contextul și răstoarnă termenii ecuației. De data aceasta, evreii din România „sunt oameni [...] clarvăzători”, pentru că „Își apără primatul economic și politic”. În schimb, În „Întunecoasa epocă” de după 1918, „luntrea statului nostru este condusă de niște piloți orbi”. „Pătura conducătoare” din România - scrie Mircea Eliade - „nu mai vede”, iar politicienii care o compun „sunt invalizi : nu mai văd, nu mai aud, nu mai simt”, pentru că au permis cotropirea țării de către „elementele alogene” și au condus, „cu satanică voluptate, la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sărăcie a unor persoane, de poliție sau alte autorități, acelea să fie din decretul-lege nr.2903 din 20 octombrie 1941, evreii erau obligați să predea următoarele categorii de obiecte: cămăși, batiste, prosoape, ciorapi, flanele de lână, haine, bocanci, paltoane, pălării, pături scutite de predarea de efecte; pentru cei absenți pentru că sunt la muncă de folos obștesc, obligația să fie amânată până la reîntoarcerea lor în localitate. Având în vedere faptul că în vara și toamna anului 1941, mulți evrei din Dorohoi erau
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
care rezultă venitul persoanei din 19401941. Pentru persoanele fără mijloace Comunitatea a plătit din fondurile ei provenind din donații și efecte necesare într un procent de 15%. Membri comisiei mai că în Dorohoi a fost lipsă de bocanci, flanele și pături fapt ce rezultă și din adresa nr.157941 a Oficiului Camerei de Comerț Dorohoi și că populația evreiască din Dorohoi a făcut toate eforturile pentru a se conforma decretului: s-au predat efecte pentru un număr de 1015 persoane. În
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
26 ianuarie 1944 cu nr.4640 de către evrei repatriați și trimis Centralei evreilor: „Credem că este cunoscută starea mizeră a evreilor deportați în noiembrie 1941, populația evreiască din orașul și județul Dorohoi în număr de 10000 de suflete. Recrutată din pătura pauperă, lipsită de pătura conducătoare, ea a fost condamnată de la început pieirii. Majoritatea evreilor din Dorohoi a fost în lagărul de la Moghilev. Dacă astăzi s-au întors 6000 de persoane, de ce să nu recunoaștem că, pentru salvarea lor și apărarea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
nr.4640 de către evrei repatriați și trimis Centralei evreilor: „Credem că este cunoscută starea mizeră a evreilor deportați în noiembrie 1941, populația evreiască din orașul și județul Dorohoi în număr de 10000 de suflete. Recrutată din pătura pauperă, lipsită de pătura conducătoare, ea a fost condamnată de la început pieirii. Majoritatea evreilor din Dorohoi a fost în lagărul de la Moghilev. Dacă astăzi s-au întors 6000 de persoane, de ce să nu recunoaștem că, pentru salvarea lor și apărarea intereselor acestor colectivități meritul
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
excurs asupra stării generale a județului Fălciu și orașului Huși insistând, desigur, asupra coreligionarilor aflați În mare suferință: „Orașul Huși și Întregul Județ Fălciu e bântuit de foamete (subl.În orig.) expresie ce trebuie luată În toată accepția cuvântului și pătura socială care suferă Îndeosebi de pe urma acestei calamități, e majoritatea populației israelite pauperizate ce nu Își poate reveni din tragedia ultimilor ani prin care a trecut și pe care această nouă nenorocire a adus’o la adevărata disperare”. Descrierile apocaliptice ale
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
posibilitate de agonisire a minimului de existență, În consecință fiind expuși a pieri de inaniție, iată situațiunea În care se află acest lumpen proletariat al nostru (subl.În orig.). De asemenea, se mai pune Întrebarea ce facem pentru salvarea acestei pături, ce facem pentru copii mai ales (subl.În orig.) că toamna se arată a fi destul de grea și cum se va prezenta iarna nu avem deloc previziuni. Pentru salvarea acestei populațiuni avem nevoie de ajutorul dvs. masiv și dat din
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
fi trecut. Tăietorul de serviciu al cuvintelor, P. Necula, a inserat În raportul său textul integral al poemului „Stampă” despre care avusese o opinie extrem de proastă: „De un timp, vin În sate nevăzute/ duhuri rătăcite ale străbunilor,/ stăm ascunși sub pături și le auzim/ mersul În vîrful picioarelor/ se-așează cu gîtul Întins spre zări/ la locurile noastre de odihnă,/ oftează și ne-ntreabă cum stăm/ cu problema pămîntului./ Marin răspunde: -Nu vedeți?!/ Priviți În jurul vostru o clipă/ nu e nevoie
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
gaze. Activitatea de cercetare științifică începută în 1950, în Laboratorul de electricitate al Universității Al. I. Cuza din Iași, sub conducerea acad. prof. dr. Ștefan Procopiu, se poate grupa pe două teme: conductibilitatea termică a metalelor și proprietățile magnetice ale păturilor subțiri. În activitatea științifică a elaborat peste 80 de lucrări de specialitate, singur și în colaborare, iar un număr de 21 lucrări a fost publicat în reviste străine. Dintre acestea menționăm: Introducere în optica electronică (1968), Fizica corpului solid (1976
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Sandra. Și, oricum, ar trebui să mă cunoască de acum, adaug eu semiironic, cu vitejia ignorantului. Concluzionăm că, oricum, nu avem o soluție mai bună, cel puțin pentru astăzi, ne urăm noapte bună, îmi iau lanterna, o carte și niște pături și plec cu Alfonso spre noua mea reședință. Ajungem, îmi fac un culcuș pe bancheta din lemn, timp în care Alfonso împrăștie fum și scuipă alcool prin toate colțurile. Alfonso, ce e cu toate pietrele astea? întreb, arătând cu mâna
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
felul de mici sarcini. După ce ierburile au fiert suficient cât să împrăștie cele mai ademenitoare mirosuri prin toată poiana, Alfonso declară că totul este pregătit pentru sauna pe care o vom face pe rând. Sandra apare cu un morman de pături și prosoape pe care le împarte la fiecare dintre noi, apoi ne sfătuiește să ne punem costumul de baie și să avem paturile gata ca să ne putem culca imediat după saună. Înainte de sauna propriu-zisă Alfonso, ne va face o curățare
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
imediat după saună. Înainte de sauna propriu-zisă Alfonso, ne va face o curățare de aură, care va decurge în cabinetul lui, ceea ce înseamnă că eu automat voi fi ultima pe lista de așteptare. Jo, prima clientă, apare înfofolită în una din pături, cu o figură resemnată în fața a orice urma să se întâmple. Eu voi participa la curățarea fiecăreia dintre fete pe post de traducător, așadar ne îndreptăm toți trei (eu, Jo și Alfonso) spre căsuța mea, nu înainte ca Alfonso să
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
pe brațe și pe picioare și o declară gata pentru saună. Ajungem lângă foc, unde restul echipei stă aliniată ca la spectacol, Jo se așază pe un scaun doar în costum de baie, iar Alfonso, cu ajutorul lui Cristian, drapează o pătură în jurul ei. Apoi, cei doi cară oala cu apă fierbinte și o depun în fața picioarelor lui Jo, avizând-o să și pună picioarele de o parte și de alta și să se miște cât mai puțin ca să nu se frigă
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
oală. În sfârșit, înțelegem principiul saunei!! Suntem acoperiți cu toții de un abur parfumat, Alfonso cu Cristian mută oala și mai aproape de scaunul lui Jo, apoi o acoperă și pe ea, cu cap cu tot, și pe oala aburindă cu câteva pături, suficient cât să nu mai vedem decât o momâie din care ieșeau firișoare de fum pe ici-colo. Jo, ești ok? la care cea vizată răspunde doar cu o mârâială semiadormită de confirmare. După o vreme, Alfonso, care mai ridică câte
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
nu mai vedem decât o momâie din care ieșeau firișoare de fum pe ici-colo. Jo, ești ok? la care cea vizată răspunde doar cu o mârâială semiadormită de confirmare. După o vreme, Alfonso, care mai ridică câte un colț de pătura din când în când, concluzionează că e timpul pentru un alt pietroi și dezvelește pe Jo complet înroșită, ornată cu șiroaie de sudoare, care ne aruncă un zâmbet amețit și încântat. „E fantastic, niciodată nu am fost într-o saună
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
ornată cu șiroaie de sudoare, care ne aruncă un zâmbet amețit și încântat. „E fantastic, niciodată nu am fost într-o saună atât de perfectă” mai murmură Jo înainte de a dispărea din nou într-o mare de fum, acoperită de pături. Alfonso va administra câte trei pietroaie la fiecare, cu excepția lui Sophie care, având inimă deja caldă, nu necesită decât două. La sfârșit, Jo se ridică sacadat și, cu același zâmbet jumătate încântat jumătate adormit se îndreaptă spre colibă, unde adoarme
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
cu toții din camera mea ca să pot dormi în pace. Ajung în sfârșit, în baia de aburi, unde, deși focul era aproape stins de-acum și aburii ceva mai puțin puternici, mă simt ca un nou-născut, clipocind fericită sub mormanul de pături. Așa da saună! Ajunsă pe bancheta care-mi servește drept pat, adorm atât de rapid că nu mai am nici timp să urez noapte bună, ca de obicei, spiritelor din cameră. Dacă vor fi avut vreodată privilegiul de a încerca
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
de fiecare; mere roșii; struguri roșii; un fel de tămâie; țigări; alcool; pan dolce</footnote id=”13”> 13 Pan dolce = pâine dulce. Foarte asemănător cu cozonacul nostru, care din explicațiile Sandrei se mănâncă mai ales de Paște </footnote> ; câte două pături de fiecare, plus încă alte mărunțișuri. Tura asta, mergem cu camioneta lui Jose, care va participa și el la ceremonie. Din fericire, Jose cunoaște „shopurile bune” ca să reușim să cumpărăm toate articolele de pe listă și ne duce într-un fel
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
cu seara, abia abia suntem cu toții gata de plecare (ayahuasca trebuie să fiarbă cel puțin șase ore). Plecăm toți șase (patru gringas, Jose și Alfonso), hurducăindu-ne în camioneta lui Jose, acoperiți de o încărcătură grandioasă (oale, ulcele, sticle, sticluțe, pături, cort, lemne pentru foc, mâncare pentru masa de seară, lămpi...), întrebându-ne, unii dintre noi cel puțin, cum vom trece râul prin curentul rapid cărând toate sarsanalele. După nu multă vreme, aflăm și răspunsul la întrebare: cu greu! În lumina
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
clătinat către ceilalți, mă opresc, vomit, mai fac un pas, vomit din nou, aud zgomotul chinuitor de puternic al râului a cărui intensitate pare că a crescut nefiresc; în final ajung lângă „casă”, aud zgomot de vomitat, mă bag sub pătură și încerc să-mi liniștesc mintea turmentată. Nu pot să mă concentrez pe ce s-a întâmplat, reușesc doar să îmi fac o notă mentală de „Musai să-mi amintesc totul”. Privesc forma mișcătoare a Urusonei acompaniată de zgomotul parcă
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
din plantă pură, pe care unii le consideră sacre. Unii dintre noi încercăm câte un mapacho, are un gust puternic și puțin amar. Maloca este echipată cu o extensie pentru bucătărie și o alta unde sunt dormitoarele câteva camere cu pături suprapuse. Toaletele sunt afară iar pentru eventualitatea în care vom vomita ni se dă câte un castron de plastic pe care îl depozităm cuminți, fiecare lângă salteaua lui. Cu ceva timp înainte de începerea ceremoniei agitația din maloca se mai liniștește
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
prosovietice instalate la București, urmărirea și întemnițarea foștilor oameni de stat, seceta din 1946, alegerile măsluite din 1946, au fost doar câteva din amintirile legate de acei ani de tristă amintire. Seceta cumplită din acei ani a lovit în special păturile sărace din Moldova, care au pornit în exod în județele din sudul țării, dând pe câte un sac de grâu sau de porumb un număr mare de covoare frumos țesute în casă, precum și alte bunuri ce se căutau în părțile
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Și se dădeau de dimineață, de regulă. M. M.: Dimineață pe la trei-patru. Te lua ca din oală, te sculai, te îmbrăcai... S. B.: ... te luau ca din oală ca să vadă cât de repede te dezmeticești. M. M.: Camuflai geamurile, puneai păturile în geam... S. B.: ... oricum geamurile erau camuflate de cu seară. M. M.: ... de cu seara, da. Îți luai ranița, te duceai acolo și stăteai sau dormeai rezemat de lăzile cu efecte până dimineața până controlau dacă ai în raniță
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
economia propriu-zisă, cea a circulației capitalului. Nu va face ea obiectul noii economii politice la un filozof precum Karl Marx ? Nu remarcă și filozoful aceeași mișcare a acumuluării de capital în zona unei restrânse elite eco- nomice și pauperizarea unui „pături” sociale, a prole taria- tului, așteptând de la acest exces scânteia care să provoace revoluția ? Nu despre un astfel de exces este vorba, despre o astfel de disproporție ? Nu în creșterea excesivă, în pro- gresie geometrică a populației în zonele urbane
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
peripeții. Pe lângă bagajul obișnuit, nelipsite erau cele patru bețe legate cu două capete de sfoară și cearceaful alb care pe litoral trebuiau să se transforme în cortul ce ne ferea de soarele fierbinte, atunci când mai întârziam pe plajă, și două pături care aveau un scop unic. În vagoanele din acea vreme, bagajele erau puse tot deasupra capetelor, dar locul destinat lor era confecționat dintr-o plasă de sfoară pe care, la urcarea în tren, părinții noștri așterneau cu grijă păturile, una
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]