8,430 matches
-
cu atît mai puțin să înțeleagă pe celălalt, să realizeze conexiuni, abordări interdisciplinare și să tragă concluzii în consecință, astfel încît sunt extrem de greu de surprins liniile de forță cu adevărat semnificative ale mișcărilor în curs ale gîndirii economice. Totuși, paradigma economică actuală conține cîteva elemente cheie, concepte de bază cu ajutorul cărora își articulează discursul, cum ar fi: individul rațional ca agent economic, întreprinderea ca matcă creatoare de valori, un nou echilibru, optim economic și altele. Irealismul simplificator al viziunii neoclasice
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
precum E. Swedenborg, R. Ruyer sau a gnosticilor de la Princeton sau Berkley. Noii gnostici prezintă un model integral teocentric. Cosmosul lor seamănă bine cu cel al materialiștilor, dar e însuflețit de spirit. Se vorbește mult în prezent despre o nouă paradigmă, despre un nou și întregitor ca-dru de gîndire filosofică-științifică, care să depășească concepțiile materialiste ale ultime-lor două secole, să umple prăpastia care s-a deschis între știință și religie, precum și între acestea și viața cotidiană, care îi face pe oameni
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
concepțiile materialiste ale ultime-lor două secole, să umple prăpastia care s-a deschis între știință și religie, precum și între acestea și viața cotidiană, care îi face pe oameni disperați și goi, neputincioși, în așteptarea unui nou avatar, iar această "nouă" paradigmă îmi pare inspirată de hermetism. Însă acestea sunt încă mișcări de profunzime, accesibile unei elite științifice (în genul "gnosticilor" de la Princeton) și fără prea mare impact la marele public, cum arăta Marilyn Ferguson în Conspirația de catifea. Universitățile, ca citadele
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
teorii morfogenetice sau "ale nimicului" din fi-zica cuantică, cu noile teorii ale sistemelor, citadela științei a fost invadată de forța centripetă a deconstructivismului și a impredictibilității. La fel în artă, în filosofie, în științele sociale. Asistăm la o schimbare de paradigmă. Cînd cosmosul este analizat cu rigoare, el nu mai înseamnă ordine, ci haos. Însă cînd haosul este pătruns de o conștiință modificată, el se dovedește o matrice plină de potențialități, o realitate implicită, ce-și dezvăluie propria or-dine, una transcendentală
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
METODOLOGIA ȘTIINȚEI ECONOMICE 41 1.1. Este economia o știință? 41 1.2. Introducere în știința economică 45 1.3. Introducere în filosofia științei economice 50 1.4. Introducere în metodologia științei economice 61 1.4.1. Idee, teorie, doctrină, paradigmă economică 64 1.4.2. Criterii epistemologice în economie 66 1.4.2.1. Apriorismul 67 1.4.2.2. Raționalismul și formalismul (Walras) 67 1.4.2.3. Raționalismul critic 68 1.4.2.4. Convenționalismul 69 1.4
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Cristian considera că ultima apariție romanescă interbelică a lui Camil Petrescu reușește să aducă un suflu nou în epica interbelică, tocmai prin captarea unor sensuri nebănuite ale eului inconștient, componentă fundamentală a psihicului uman. Scriitorul român este situat într-o paradigmă ilustră de romancieri europeni: "Cu această nouă carte, dl. Camil Petrescu fixează monumental începuturile unui roman, într-adevăr, contemporan. Literatura noastră epică evoluează într-o lentă monotonie. Epicii noștri, pare-se, nu au luat notă de caracteristicile secolului nostru, din
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
și alaun //"30. La Camil Petrescu forța orfică se convertește într-o axis mundi, prin care teluricul și celestul se contopesc: "Azvârle orgile planetei jerbe grele / De imnuri spre spiralele de stele.../"31 Extinzând comparația, Lapona Enigel se înscrie în paradigma eroilor solari, ca și cuplul Fred d-na T., plenitudinea lor sufletească devenind manifestă mai ales în prezența luminii: Nu știu cum să spun, așa anapoda, uite am impresia că Emilia n-a privit niciodată un răsărit de soare (și poate ar
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
sentimentului care îi domină pe aceștia este altceva decât nebunia dulce a lui Tristan, iar experiența lor catastrofală altceva decât acel amor amoris al eroului medieval."128 Aserțiunile le găsim judicioase, cu un singur amendament: includerea lui Ștefan Gheorghidiu în paradigma celor distruși de drama pasională pe care au trăit-o nu este exactă. Eroul din Ultima noapte... redevine tipul lucid și echilibrat cu care ne obișnuisem din primele pagini ale cărții, după ce traversează experiența definitivă a frontului. Războiul este o
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
iar refularea iubirii materne poate să atingă apogeul într-un gest echivalent cu un matricid. La Camil Petrescu, uciderea mamei în inconștient irupe în creație, prin caricaturizarea în exces a Emiliei Răchitaru. Alta, Ioana Boiu, Mioara, chiar Ela, creează o paradigmă feminină situată sub semnul misoginiei. Dintre toate femeile, Emilia este cea mai schematizată în negativ; critica a observat, încă de la început, această abatere, ba unii comentatori consideră că personajul a fost construit cu mijloacele pamfletului. Haloul din inconștientul scriitorului coincide
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
limitează nicidecum la domeniul religios, filosofic sau literar. Aceasta nu este circumscrisă de limbă sau de text. Ea ține de conviețuirea generațiilor. Pornirile de fidelitate afectuoasă, de încredere, seducție și trădare fac parte integrantă din procesul de predare și ucenicie. "Paradigma tripartită distrugerea discipolului de către Maestru, trădarea sau uzurparea Maestrului de către discipol, arcul electric al credinței împărtășite și al paternității este ubicuă."240 În cazul Maiorescu Eminescu, afirmația se confirmă deopotrivă. Deși nu de aceeași factură, însă cu multe elemente de
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
scriitorul ripostează, probând aceeași irascibilitate.242 Dacă încercăm, în spațiul literar universal, să găsim un model de atitudine deopotrivă autocritică și pedagogică, atunci ar trebui să ne oprim la Henry James, căruia i se conferă rangul de Maestru într-o paradigmă de somități ale literelor alături de Turgheniev, Flaubert, William James etc. La Henry James se sesizează vâna didactică pronunțată și anume: caietele și jurnalele sale pot fi citite ca niște note de semninar ale Sinelui cu el însuși în care figura
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
include și Luceafărul. Adept fără rezerve al "vocilor lirice" reliefate de Nicolae Manolescu, într-un eseu deja clasic, exegetul constată o "magistrală" dezvoltare epică a romanului, având ca esență raporturile dintre actanți. Ladima este, pentru el, un personaj ideal, din paradigma lui Hyperion, în vreme ce Fred Vasilescu nu e altceva decât rivalul său terestru, care reușește să se înalțe și fizic, și spiritual, la înălțimea mentorului său. Cătălina ni se înfățișează sub două ipostaze (ingenua cu aspirații spre absolutul celest vs. femeia
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
este reprezentat printr-un "dosar de existențe"316. Nu vocea auctorială, ci o "instanță fondatoare a actului narativ"317 o prezintă și, apoi, o descrie în amănunt pe doamna T. Prezentarea prin numele abreviat ar putea-o introduce într-o paradigmă a personajelor secundare, efemere, episodice, insignifiante 318 (dansatorul G. Din Ultima noapte..., doamna R, madam G. etc.), dar sfârșitul primei scrisori face precizări clarificatoare: "Acest T. nu este o inițială cum s-ar părea, căci a devenit un adevărat nume
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
simbolul percepției intelectuale."435 În cazul Emiliei, în schimb, privirea subliniază, o dată în plus, că nu poate fi relaționată cu domeniul cunoașterii și al percepției acute și pătrunzătoare. Chiar comunicarea nu se realizează niciodată între Fred și acest personaj aparținând paradigmei comune a feminității cu sorginte în misoginismul scriitorului: "Emilia, după câteva încercări inutile de a obține comunicație cu gândurile mele, se scoală...ca să revie peste câteva clipe (...). Și parcă dând cu mâna în dreptul ochilor, ca după o albină, ar vrea
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
pus și mai pregnant în evidență de încăperea puternic luminată natural în care locuiește. Chiar și atelierul de lucru este "o adevărată baie de lumină", în contrast, ne apare dormitorul Emiliei, unde, pe lângă pat, naratarul analizează ironic un abajur din paradigma kitsch-ului. Lumina și florile sunt, cum am remarcat și în precedentele capitole, caracteristici imanente ale d-nei T. Ea se profilează astfel ca o adevărată zeitate a luminii, dar și a fertilității artistice și, în subsidiar, biologice. În măsura în care mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
oameni, pe care să ardă neîncetat focul rugăciunilor către Dumnezeu și sfânta meditație a cuvintelor Duhului. Textele patristice lansează și o exortație la introspecție, la meditația profundă Și constantă, sprijinită pe conținutul Sfintei Scripturi și a Sfintei Tradiții Și pe paradigmele oferite de acestea asupra fragilității, coruptibilității, nestatorniciei Și efemerității lumii acesteia. Acesta este pentru om începutul căii de a-Și îndrepta din ce în ce mai mult atenția către suflet Și către ceea ce ar trebui să primeze în viața lui, căci adesea, în goana
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
oameni, pe care să ardă neîncetat focul rugăciunilor către Dumnezeu și sfânta meditație a cuvintelor Duhului. Textele patristice lansează și o exortație la introspecție, la meditația profundă Și constantă, sprijinită pe conținutul Sfintei Scripturi și a Sfintei Tradiții Și pe paradigmele oferite de acestea asupra fragilității, coruptibilității, nestatorniciei Și efemerității lumii acesteia. Acesta este pentru om începutul căii de a-Și îndrepta din ce în ce mai mult atenția către suflet Și către ceea ce ar trebui să primeze în viața lui, căci adesea, în goana
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
direct, unii își poartă bine cei peste 70 de ani, fie prin cohortele de clone generate de-a lungul timpului, numite "discipoli") au ceea se numește în jargonul de azi "expertiză" fabulatorie și o bună capacitate de adaptare la noua paradigmă sicofantică. Vechii lunetiști ai delațiunii (de pe vremuri) debuscați de Elpi, sunt școliți în masă, formează un corp după modelul militar, sicofanteria. Încercarea patafizicianului de a forma un corp de elită al eticii anticumetrioase (detașamentul de "cajvanterie") a eșuat, fiecare dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
au dat greș și s-au sinucis ontologic și abisal. Cu astfel de modele Întemeietoare nu mă mai mir de existența noastră pusă sub semnul Încercării perpetue, dar niciodată finalizată. Astăzi corpul nostru mistic mai produce mituri care vor fi paradigme pentru urmașii noștri. Astăzi in bun exemplu al pierderii identitare producem mitul eșuării unei construcții cum ar fi autostrada, mitul Bechtel, mitul Chevron, mitul Privatizării, mitul nu ne vindem țara, o dăruim, Întreaga Românie actuală transformîndu-se Într-un uriaș Amanet
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
fost Biblia Cercului de la Viena nu este lipsită de orice temei. Ceea ce a atras în mod deosebit atenția unora dintre membrii proeminenți ai grupului a fost caracterizarea dată în Tractatus adevărurilor logicii și matematicii, ca și prezentarea științei naturii drept paradigma cunoașterii. Aceștia au perceput lucrarea lui Wittgenstein drept o expresie fascinantă a unora din implicațiile filozofice ale operei logice a lui Frege și Russell. Trebuie să reținem însă din capul locului că nu distincția dintre ceea ce „se poate spune“ și
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
privilegiată folosirii unui cuvânt pentru a desemna trăsături comune indivizilor și situațiilor particulare în detrimentul folosirii lui pentru a indica asemănări între anumite lucruri sau activități și un anume lucru sau o anume activitate, pe care o luăm drept prototip, drept paradigmă? Impresia că o folosire de primul fel a cuvintelor ar reprezenta o necesitate a gândirii sau, în orice caz, expresia ei superioară slăbește de îndată ce ne sunt arătate alte posibilități, care reprezintă tot atâtea alternative. Oamenii sunt înclinați să acorde o
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
filozofia trebuie să piardă din puterea de atracție atunci când devine mai puțin darnică în promisiuni.“7 La începutul drumului său în filozofie, Wittgenstein a împărtășit pe deplin vederile lui Russell. El și-a însușit modul acestuia de a lucra drept paradigmă. Este ceea ce reiese și din recenzia pe care a scris-o Wittgenstein despre cartea lui P. Coffey, „The Science of Logic“, un text publicat în 1913 în Cambridge Review. Greșelile pe care i le impută Wittgenstein autorului sunt cele ale
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
2002; ediția a III-a, Vinea, București, 2006; ediția a IV-a, Casa de Pariuri Literare, București, 2012). Colaborează cu poezie, critică literară și texte de opinie la "Timpul", "Luceafărul", "Poesis", "Hyperion", "ArtPanorama", "Monitorul Arte", "Opinia studențească", "Observator cultural", "Ca și cum", "Paradigma" și la reviste on-line: "Clouds Magazine", "Respiro", "Tiuk". Deținător al mai multor premii literare, între care: Premiul pentru Debut al Asociației Scriitorilor din Iași (1996), Premiul de Poezie "Eleusis" la Festivalul de Poezie de la Iași (2008), Premiul "Euridice" pentru Poezie
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Clouds Magazine", "Respiro", "Tiuk". Deținător al mai multor premii literare, între care: Premiul pentru Debut al Asociației Scriitorilor din Iași (1996), Premiul de Poezie "Eleusis" la Festivalul de Poezie de la Iași (2008), Premiul "Euridice" pentru Poezie, acordat de Fundația Culturală Paradigma (2008). Puțini sunt poeții care cu un unic volum, ce-i drept, reeditat de mai multe ori au făcut să curgă atâta cerneală critică, atâtea efluvii admirativ-uluite precum Constantin Acosmei. Reacțiile determinate de absolut remarcabila carte Jucăria mortului (ediția I
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Cultural în grad de cavaler (2004), Premiul "Mihai Eminescu" al Academiei Române (2009) ș.a. Ucenicia literară a lui Daniel Corbu oscilează între preferința pentru modelul avangardist, pliată pe un temperament belicos, pentru care contestarea valorilor consacrate este normă, și reverența față de paradigma poetică romantică, resorbită prin pânza orficilor ieșeni. Aliajul dintre ele constituie materia lirică pusă cel mai frecvent în practică la începutul creației sale poetice. Iată, bunăoară, cum arată O, mamă... în varianta unui cititor asiduu al orficilor Mihai Ursachi, Dan
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]