8,364 matches
-
antropologice”; în acest spirit al antropologismului său pedagogic, Petri stabilea relația educație-cultură, cultură materială-cultură formală, ultima reflectând gradul de prelucrare spirituală a cunoștințelor generale, provenite prin intermediul instrucției; pedagogul ardelean propunea adoptarea unui sistem al științelor pedagogice format din următoarele discipline: pedagogia generală, didactica generală, didactica fiecărui obiect de studiu (metodica) și istoria pedagogiei; pe linie herbartiană, Petri elaborează didactica generală precizând treptele psihologice ale actului de predare-învățare: priceperea intuitivă, deprinderea (consolidarea celor înțelese), aplicarea acestora în practică. Petru Pipoș și Petru
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
cultură materială-cultură formală, ultima reflectând gradul de prelucrare spirituală a cunoștințelor generale, provenite prin intermediul instrucției; pedagogul ardelean propunea adoptarea unui sistem al științelor pedagogice format din următoarele discipline: pedagogia generală, didactica generală, didactica fiecărui obiect de studiu (metodica) și istoria pedagogiei; pe linie herbartiană, Petri elaborează didactica generală precizând treptele psihologice ale actului de predare-învățare: priceperea intuitivă, deprinderea (consolidarea celor înțelese), aplicarea acestora în practică. Petru Pipoș și Petru Span s-au dovedit a fi continuatori ai liniei herbartiene în pedagogie
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pedagogiei; pe linie herbartiană, Petri elaborează didactica generală precizând treptele psihologice ale actului de predare-învățare: priceperea intuitivă, deprinderea (consolidarea celor înțelese), aplicarea acestora în practică. Petru Pipoș și Petru Span s-au dovedit a fi continuatori ai liniei herbartiene în pedagogie și educație, opțiune deschisă de I. Popescu și V. Petri. MIȘCAREA PEDAGOGICĂ A ,,EDUCAȚIEI NOI” Învățământul european de la sfârșitul secolului XIX dobândise un proeminent caracter intelectualist, rigid și autoritarist. Influența concepției lui Herbart cu privire la principiile și conținuturile învățării devenise atât
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
XIX dobândise un proeminent caracter intelectualist, rigid și autoritarist. Influența concepției lui Herbart cu privire la principiile și conținuturile învățării devenise atât de acerbă, încât cu greu se puteau opera schimbări esențiale în domeniul instrucției și educației. Primele modificări semnificative în structura pedagogiei tradiționale se produc la finele secolului XIX și în primele trei decenii ale secolului următor. Odată cu reacția tot mai pronunțată împotriva instrucției de tip herbartian, apar tot mai multe opinii care militau pentru implementarea unei ,,școli noi”, unei ,,educații noi
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
întâi în școlile-internate. Un astfel de tip de școală a fost promovat de pedagogul german Frederich W. Foerster (1869-1956). În Anglia a luat ființă o astfel de școală, fondatorul ei fiind Thomas Arnold, care o organizează după ideile așa-numitei ,,pedagogii libere”. În acea școală, rolurile de conducător erau încredințate elevilor cei mai turbulenți, mizându-se pe sensibilizarea simțului lor de răspundere. Rezultatele au confirmat într-o anumită măsură o observație mai veche: funcțiile de răspundere pot influența simțitor creșterea simțului
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
un dublu răspuns oferit școlii din epocă: un act de protest contra sistemului de educație cu disciplină rigidă specific învățământului herbartian, iar pe de altă parte un răspuns contra școlii de tip intelectualist și învățământului livresc, influențate și acestea de pedagogia herbartiană. „Educația nouă”, curent de gândire și practică pedagogică, a avut ca reprezentanți de seamă pe Ellen Key (cea care anticipa că secolul XX va fi secolul copilului), E. Claparède, O. Decroly etc. Această nouă orientare în pedagogia debutului de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
acestea de pedagogia herbartiană. „Educația nouă”, curent de gândire și practică pedagogică, a avut ca reprezentanți de seamă pe Ellen Key (cea care anticipa că secolul XX va fi secolul copilului), E. Claparède, O. Decroly etc. Această nouă orientare în pedagogia debutului de secol XX propunea o altă filozofie asupra educației și învățământului. De data aceasta se avea în vedere individualitatea și unicitatea copilului și a tânărului, în sens de existență unică și irepetabilă, nu de esență abstractă și universală: ,,(...) această
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
nouă contradicție în termeni, respectiv între dezvoltare și adaptare a copilului. Dezvoltarea oglindește lumea internă a copilului (aspirații, năzuințe, sentimente și instincte personale), iar adaptarea se referă la ,,exterior”, la cerințele impuse de viața socială. Se năștea o contradicție între pedagogia pedocentrică, susținută mai ales de pedagogii psihanaliști, și pedagogia sociocentrică, impusă mai ales de sociologie. Rezolvarea acestui conflict nu se putea produce, în opinia lui B. Russell, decât printr-o pedagogie a conformismului. Pedocentrismul avea ca sursă filosofică teoria ,,elanului
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
dezvoltare și adaptare a copilului. Dezvoltarea oglindește lumea internă a copilului (aspirații, năzuințe, sentimente și instincte personale), iar adaptarea se referă la ,,exterior”, la cerințele impuse de viața socială. Se năștea o contradicție între pedagogia pedocentrică, susținută mai ales de pedagogii psihanaliști, și pedagogia sociocentrică, impusă mai ales de sociologie. Rezolvarea acestui conflict nu se putea produce, în opinia lui B. Russell, decât printr-o pedagogie a conformismului. Pedocentrismul avea ca sursă filosofică teoria ,,elanului creator” a lui Bergson, dar și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
a copilului. Dezvoltarea oglindește lumea internă a copilului (aspirații, năzuințe, sentimente și instincte personale), iar adaptarea se referă la ,,exterior”, la cerințele impuse de viața socială. Se năștea o contradicție între pedagogia pedocentrică, susținută mai ales de pedagogii psihanaliști, și pedagogia sociocentrică, impusă mai ales de sociologie. Rezolvarea acestui conflict nu se putea produce, în opinia lui B. Russell, decât printr-o pedagogie a conformismului. Pedocentrismul avea ca sursă filosofică teoria ,,elanului creator” a lui Bergson, dar și teoria ,,instinctelor” a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
impuse de viața socială. Se năștea o contradicție între pedagogia pedocentrică, susținută mai ales de pedagogii psihanaliști, și pedagogia sociocentrică, impusă mai ales de sociologie. Rezolvarea acestui conflict nu se putea produce, în opinia lui B. Russell, decât printr-o pedagogie a conformismului. Pedocentrismul avea ca sursă filosofică teoria ,,elanului creator” a lui Bergson, dar și teoria ,,instinctelor” a lui Nietzsche. Apărea, astfel, cel puțin o întrebare: oare individul se dezvoltă exclusiv prin forțele sale interne, sau, dimpotrivă, prin participarea la
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
lui Nietzsche. Apărea, astfel, cel puțin o întrebare: oare individul se dezvoltă exclusiv prin forțele sale interne, sau, dimpotrivă, prin participarea la lumea istorică și socială ? Din acest punct de vedere, respectiv perspectiva sociologică, această chestiune a fost soluționată de pedagogia franceză, centrată mai cu seamă pe elemente de educație morală și religioasă pornind de la concepția lui Dürkheim: ,,Acest sistem se întemeia pe un principiu în contradicție cu pedagogia pedocentrică și anume: morala individului nu provine din dezvoltarea și sublimarea instinctelor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
punct de vedere, respectiv perspectiva sociologică, această chestiune a fost soluționată de pedagogia franceză, centrată mai cu seamă pe elemente de educație morală și religioasă pornind de la concepția lui Dürkheim: ,,Acest sistem se întemeia pe un principiu în contradicție cu pedagogia pedocentrică și anume: morala individului nu provine din dezvoltarea și sublimarea instinctelor sale, ci din înțelegerea intelectuală a exigențelor sociale ale momentului. Înțelegerea și cunoașterea acestor exigențe trebuie deci însoțită de dorința de a li se supune, fapt care cere
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
provine din dezvoltarea și sublimarea instinctelor sale, ci din înțelegerea intelectuală a exigențelor sociale ale momentului. Înțelegerea și cunoașterea acestor exigențe trebuie deci însoțită de dorința de a li se supune, fapt care cere practicarea unei discipline stricte și severe.” Pedagogia culturii, inspirată din filosofia hegeliană, a reprezentat calea reală de soluționare a conflictului dintre adaptare (constrângeri sociale externe) și dezvoltare (constrângeri interioare, individuale). În raport cu individul, cultura are o evoluție exterioară autonomă, o realitate care dobândește existență obiectivă. Concomitent, chiar înlăuntrul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
existenței, de latura instinctelor și necesităților primare și fundamentale, iar celălalt nivel, superior și spiritual, se constituie în componenta/dimensiunea subiectivă a culturii și valorilor obiective: ,,Analizarea acestei vieți spirituale a individului și modelarea dezvoltării sale, iată sarcinile principale ale pedagogiei. Acest proces a fost denumit trecerea de la individualism la personalitate, desăvârșirea personalității. Acesta era scopul educației. Educația trebuia să cultive în copil tot ceea ce este adânc și spiritual.” Pedagogia culturii anula exigențele sociocentrismului, ale pedagogiei adaptării. Principiilor de abordare a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
spirituale a individului și modelarea dezvoltării sale, iată sarcinile principale ale pedagogiei. Acest proces a fost denumit trecerea de la individualism la personalitate, desăvârșirea personalității. Acesta era scopul educației. Educația trebuia să cultive în copil tot ceea ce este adânc și spiritual.” Pedagogia culturii anula exigențele sociocentrismului, ale pedagogiei adaptării. Principiilor de abordare a individului față de voința grupului, pedagogia culturii opunea dreptul de a alege valorile culturale aferente satisfacerii totale a dispozițiilor personalității. Pe de altă parte, noua gândire pedagogică a culturii propunea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
sale, iată sarcinile principale ale pedagogiei. Acest proces a fost denumit trecerea de la individualism la personalitate, desăvârșirea personalității. Acesta era scopul educației. Educația trebuia să cultive în copil tot ceea ce este adânc și spiritual.” Pedagogia culturii anula exigențele sociocentrismului, ale pedagogiei adaptării. Principiilor de abordare a individului față de voința grupului, pedagogia culturii opunea dreptul de a alege valorile culturale aferente satisfacerii totale a dispozițiilor personalității. Pe de altă parte, noua gândire pedagogică a culturii propunea dreptul de participare ,,la libera comunitate
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
denumit trecerea de la individualism la personalitate, desăvârșirea personalității. Acesta era scopul educației. Educația trebuia să cultive în copil tot ceea ce este adânc și spiritual.” Pedagogia culturii anula exigențele sociocentrismului, ale pedagogiei adaptării. Principiilor de abordare a individului față de voința grupului, pedagogia culturii opunea dreptul de a alege valorile culturale aferente satisfacerii totale a dispozițiilor personalității. Pe de altă parte, noua gândire pedagogică a culturii propunea dreptul de participare ,,la libera comunitate a sufletului”, în detrimentul principiilor de integrare a individului la exigențele
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
contribuțiile lui W. Wundt în Germania și a lui W. James în SUA, se înființează primele laboratoare de psihologie experimentală, ce aveau ca domeniu de aplicație propriu-zisă însăși metoda experimentală. De la constituirea psihologiei experimentale și până la aplicarea metodei experimentale în pedagogie nu mai rămăsese decât un singur pas. Momentul a fost realizat aproape concomitent de Alfred Binet, A. Lyz și E. Meumann în Belgia, ultimul dintre aceștia publicând un celebru volum de Prelegeri de psihologie experimentală. Alfred Binet (1857-1911), psiholog francez
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pentru elaborarea unui instrument psihologic, utilizat în diagnosticarea și caracterizarea copiilor cu deficit de inteligență și cu dificultăți de învățare, instrument metodologic folosit în direcția recuperării acestora. Lucrarea publicată în 1903, Studiu experimental asupra inteligenței, aduce noi argumente în favoarea constituirii pedagogiei experimentale. Criticând vechea pedagogie pentru caracterul ei funciarmente deductiv și abstract, Binet insista asupra necesității de a se elabora o serie de probe și tehnici speciale, prin intermediul cărora profesorul să aibă posibilitatea de măsurare a principalelor funcții psihice ale elevilor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
psihologic, utilizat în diagnosticarea și caracterizarea copiilor cu deficit de inteligență și cu dificultăți de învățare, instrument metodologic folosit în direcția recuperării acestora. Lucrarea publicată în 1903, Studiu experimental asupra inteligenței, aduce noi argumente în favoarea constituirii pedagogiei experimentale. Criticând vechea pedagogie pentru caracterul ei funciarmente deductiv și abstract, Binet insista asupra necesității de a se elabora o serie de probe și tehnici speciale, prin intermediul cărora profesorul să aibă posibilitatea de măsurare a principalelor funcții psihice ale elevilor săi. Drept exemplu, psihologul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
săi. Drept exemplu, psihologul francez oferea scara metrică a inteligenței, elaborată împreună cu colaboratorul său Th. Simon, realizare științifică deosebit de apreciată de cei care l-au urmat în cercetările de psihologie experimentală. În 1906, Binet organizează un laborator de psihologie și pedagogie, în cadrul căruia utilizează diferite tipuri de experimente. Rezultatele la care ajunge sunt sintetizate în lucrarea Idei moderne cu privire la copii, în care nu se limita să analizeze doar aspectele de ordin psihologic, ci trata și o serie de aspecte privind educația
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
prin aportul unor gânditori precum Gabriel Tarde, Emile Dürkheim a determinat și o nouă viziune asupra educației. Noile teorii privind educația considerau că factorul principal al dezvoltării și formării individului îl constituie societatea. Se constituia astfel o nouă disciplină pedagogică, pedagogia socială. Emile Dürkheim (1858-1917) preocupat de studiul colectivităților umane în perioada de criză, evidențiază cu rafinament mecanismele producerii fenomenelor de anomie socială și suicid. Sociologul francez a elaborat un sistem conceptual și metodologic specific noii științe, acționând pentru impunerea în
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
se adapteze la schimbările sistemului social global. Pentru aceasta este absolută nevoie de o știință a educației, care să investigheze faptele educației cu mijloacele sale specifice și să identifice legile care guvernează acest fenomen social. Cu ajutorul mijloacelor statistice, noua știință, pedagogia, va putea măsura faptele de educație, iar prin utilizarea îndelungată a unor metode științifice în interiorul practicii educative, o asemenea știință poate deveni o artă a educației. Îmbinând preocupările pedagogiei și sociologiei, Dürkheim opera o viziune interdisciplinară devenită pedagogia sociologică. Formarea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
legile care guvernează acest fenomen social. Cu ajutorul mijloacelor statistice, noua știință, pedagogia, va putea măsura faptele de educație, iar prin utilizarea îndelungată a unor metode științifice în interiorul practicii educative, o asemenea știință poate deveni o artă a educației. Îmbinând preocupările pedagogiei și sociologiei, Dürkheim opera o viziune interdisciplinară devenită pedagogia sociologică. Formarea omului prin educație și în conformitate cu cerințele sociale nu se poate produce în afara mecanismelor socializării. Însuși procesul educației devenea în viziunea sa un proces de socializare metodică și coercitivă a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]